Sanitas scoate halatul în stradă: marți, sistemul sanitar își schimbă pansamentul cu pancarta

Grevă generală în sănătate, cu data trecută pe fișă: marți, 28 iulie.
Federația SANITAS anunță că personalul medical iese în stradă împotriva noii Legi a salarizării, o lege care a reușit performanța să enerveze până și oamenii obișnuiți să lucreze în gardă, la foc continuu.

Consiliul Național al Federației SANITAS intră azi în ședință pentru ultimele pregătiri înainte de declanșarea grevei generale. Nu e vorba de o „mică acțiune simbolică”, ci de un cutremur sindical programat: se stabilesc locurile, orele și formele de protest. Tradus: cine, unde și cât de tare va striga că e sătul de bătaia de joc numită „Legea salarizării”.

400 de spitale în grevă: România, internată la secția „Nemulțumiri cronice”

Din informațiile pe care le au liderii de sindicat, greva generală urmează să înceapă marți, 28 iulie, în 400 de spitale din România – adică marea majoritate a spitalelor publice din țară.

Când 400 de spitale intră în grevă, nu mai vorbim despre o excepție, ci despre un diagnostic național:

• personal medical extenuat și umilit de ani de zile;
• o lege a salarizării făcută fără consultarea reală a celor care țin sistemul în viață;
• sindicate care au ajuns la concluzia că nu mai merge cu „memorii”, ci doar cu presiune de stradă.

Guvernul, între timp, pare a fi pe ventilație politică: nu recunoaște boala, dar nici nu poate ignora simptomele.

„Ce se întâmplă cu pacienții?”: întrebarea corectă, răspunsul incomod

Evident, prima întrebare pe care o are orice om normal este:
Ce se întâmplă cu pacienții?

Legea nu-i lasă cu totul la mâna hazardului. În cazul grevei generale, trebuie să existe un plan de grevă – un document cerut explicit de legislația din România. Pe hârtie, lucrurile stau așa:

• managerul de spital, împreună cu sindicatele, trebuie să stabilească cine lucrează în acea perioadă și în ce secție;
• cel puțin o treime din angajații spitalului trebuie să fie la muncă;
• urgențele trebuie asigurate.

Adică: nu se pune lacătul pe UPU, nu se lasă bolnavul în stradă. Dar restul – consultații, programări, intervenții necritice – intră pe regim de „amânat până când Guvernul își amintește că medicii și asistentele nu trăiesc cu aplauze de la balcon”.

Legea salarizării: suspendată provizoriu în instanță, dar nu și pe nervii oamenilor

Federația Sanitas a obținut în instanță o suspendare provizorie a noii Legi a salarizării, pe motiv că sindicatele nu au fost consultate. Cu alte cuvinte, s-a demonstrat legal ceea ce toți știau deja: legea a fost făcută „pe repede înainte”, peste capul oamenilor direct vizați.

Dar accentul e pe „provizorie”:

• nu e hotărâre definitivă;
• legea poate reveni oricând în forță, ca un virus netratat corect;
• iar între timp, tensiunea în spitale rămâne la nivel de precoma socială.

Greva nu e un moft, este reacția la o lege făcută ca o rețetă scrisă de cineva care n-a văzut spital dincolo de poarta de vizită oficială.

„Plan de grevă” pe hârtie, „plan de supraviețuire” în realitate

Pe hârtie, totul e ordonat: plan de grevă, o treime din personal prezent, urgențe acoperite.
În realitate:

• spitalele deja lucrează la limită, cu deficit de personal;
• „o treime” înseamnă că ceilalți doi din trei sunt extenuați sau în stradă;
• pacienții, prinși între durere și nervi, vor înțelege contextual greva, dar nu vor uita cine i-a adus în situația asta.

Politicienii vor încerca, evident, să dea vina pe sindicate. Sindicatele vor arăta spre lege. Iar pacienții, ca de obicei, vor sta la mijloc, pe hol, între „vă rugăm să aveți răbdare” și „nu avem personal”.

Concluzie usturătoare: când îți bați joc de oameni, ajung să își scoată halatul în stradă, nu doar stetoscopul

Federatia Sanitas nu mai negociază la șoaptă pe holurile ministerelor, ci cu portavocea, în fața lor.

• 400 de spitale în grevă generală nu sunt „derapaj”, ci semnul că sistemul e deja în colaps moral;
• o lege a salarizării, făcută fără dialog real, s-a întors ca un boomerang în plină figură Guvernului;
• pacienții, sub „protecția” unui plan de grevă, rămân totuși în zona de risc, pentru că nimeni nu poate compensa, prin legislație, lipsa de respect arătată ani la rând personalului medical.

România se pregătește, din nou, să vadă cum sănătatea iese în stradă, cu pancarte în loc de perfuzii. Când medicul, asistenta și infirmiera ajung să blocheze bulevarde ca să fie auziți, înseamnă că cineva, sus, la butoane, a fost surd prea mult timp. (Irinel I.).

„Proiectul-fantomă” de 13 iulie: Cătălin Predoiu comunică măsuri legislative care nu există

O situație fără precedent zguduie credibilitatea Ministerului Justiției (MJ). Sub bagheta ministrului interimar Cătălin Predoiu, instituția a reușit „performanța” de a lansa un comunicat oficial despre o lege de importanță vitală pentru statul de drept, doar pentru a recunoaște ulterior, sub presiunea jurnaliștilor, că textul actului normativ este, în realitate, inexistent.

Potrivit unei anchete publicate de Lumea Justiției, totul a început în urmă cu două săptămâni, când MJ a „bombardat” spațiul public cu detalii despre așa-numitul „Proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”. Deși anunțul părea unul de substanță, specialiștii și jurnaliștii au remarcat imediat absența oricărui document suport: nu exista textul legii, nu exista expunerea de motive, nu exista transparență.

Ministerul Justiției confirmă „fantomizarea” legii: „Este încă în lucru”

În urma unei solicitări oficiale transmise de Lumea Justiției, Ministerul Justiției, prin Compartimentul pentru Comunicare, a fost forțat să dea cărțile pe față. Răspunsul instituției este unul stupefiant: deși s-a comunicat public despre el, proiectul este încă în stadiul de „analiză”.

„Proiectul de lege este în lucru, fiind analizate toate aspectele din cadrul amendamentelor propuse de PNL, USR și UDMR”, a precizat MJ, confirmând practic că instituția a vândut opiniei publice o „coajă goală”, fără un conținut juridic definitivat. Această recunoaștere vine la scurt timp după ce oficialii de la Justiție încercaseră să bifeze, cel puțin la nivel declarativ, atingerea Jalonului 431 din PNRR, care vizează actualizarea legislației privind integritatea.

Jalonul 431 din PNRR: O bifă politică peste un gol juridic

Justificarea Ministerului pentru această comunicare prematură se agață de necesitatea îndeplinirii obiectivelor din Planul Național de Reziliență. Instituția susține că grupul de lucru format încă din 2022 împreună cu Agenția Națională de Integritate (ANI) încă „șlefuiește” varianta finală a modificărilor legislative.

Totuși, întrebarea care rămâne pe buzele observatorilor politici este: de ce s-a simțit nevoia unui comunicat triumfalist pe 13 iulie, dacă legea nu era gata nici măcar pentru dezbatere publică? Mai mult, MJ admite că, odată definitivat, proiectul nu va putea fi oricum promovat în Guvern, având în vedere statutul de „interimar” al actualului Executiv, fapt ce adâncește misterul grabei de a comunica un „nimic juridic”.

Transparența, pusă la zid sub mandatul lui Predoiu

Dezvăluirea făcută de Lumea Justiției scoate la iveală o practică îngrijorătoare în cel mai înalt for judiciar al Executivului: comunicarea de dragul imaginii, în absența bazei legale.

„În momentul în care proiectul va fi definitivat, Ministerul Justiției va oferi spre informare forma rezultată”, promit reprezentanții MJ. Până atunci însă, „Proiectul de lege privind integritatea” rămâne doar o promisiune pe hârtie, un document-fantomă într-un minister condus prin interimat, care pare mai preocupat de bifarea jaloanelor internaționale decât de rigoarea procesului legislativ intern. (Irinel I.).