Anchete
Mitul „La mine în curte fac ce vreau!” a murit. Amendă până la 12.000 de lei pentru cheflii de gard în gard
Adio, chef la boxe maxime „că stau la curte”. Legea a ajuns și la poartă
În timp ce românul era ocupat cu scandaluri televizate, fotbal și circ politic, o lovitură legislativă direct în boxele de la curte a trecut aproape pe furiș. O modificare a Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a normelor de conviețuire socială a schimbat radical regulile jocului pentru cei care cred că proprietatea privată e sinonimă cu haosul public.
După cum dezvăluie Sindicatul Europol, mitul național „La mine în curte fac ce vreau!” a devenit, oficial, bilet direct către o amendă de până la 12.000 de lei. Și nu contează dacă ești la bloc, la casă, la oraș sau în satul „la capătul lumii”. Dacă îți transformi curtea în discotecă de cartier, legea bate la poartă.
Vechiul regim: chef cu muzică tare… dar „doar în mediul urban”
În forma veche, art. 2 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 suna așa:
„organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de locuințe sau cu caracter social, în mediul urban”.
Cu alte cuvinte, pe românește: dacă făceai gălăgie în oraș, era problemă. Dacă făceai chef în sat până dimineața, se considera, mai nou, „tradiție locală”. Acest „detaliu” – mențiunea „în mediul urban” – a aprins ani de zile discuții despre dacă și cum se aplică sancțiunile în mediul rural.
Ca să nu mai existe circuri și interpretări după ureche, modificarea legislativă a scos această limitare. Legea a intrat, în sfârșit, și pe uliță.
Noul text: „te aud vecinii, plătești” – indiferent unde stai
Forma actuală a art. 2 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 arată așa:
„organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de locuințe sau cu caracter social.”
Observație simplă, dar letală pentru mituri: a dispărut expresia „în mediul urban”. Asta înseamnă că:
- nu mai contează dacă ești la bloc sau la casă,
- nu mai contează dacă ești în oraș sau într-o comună,
- contează un singur lucru: dacă tulburi liniștea locuitorilor.
Această modificare pune Legea nr. 61/1991 în acord cu Decizia CCR nr. 368/2022, adică se aliniază la ceea ce Curtea Constituțională deja a spus: liniștea nu e privilegiu de oraș, ci drept pentru toți.
„Stau la curte, fac ce vreau” și „până la 22:00 pot bubui boxele” – mituri oficial demolate
Ani de zile românul de la casă a funcționat după două „legi nescrise”:
- „Eu stau la curte, nu la bloc, pot să dau muzica cât vreau”;
- „Până la ora 22:00 am voie să fac gălăgie, după aia mai vedem”.
Noile prevederi, explicate clar de Sindicatul Europol, vin ca o găleată cu apă rece în capul petrecăreților: nu contează că e „curtea ta” și nu există „program oficial de bubuială până la 22:00” dacă îi tulburi pe ceilalți.
Pe scurt: nu mai merge cu filozofia „proprietate privată, muzică publică”.
Cât te costă tupeul sonor: de la 4.000 la 12.000 de lei și muncă în folosul comunității
Potrivit noii reglementări, dacă organizezi o petrecere în:
- curte,
- foișor,
- cort,
- sau orice spațiu deschis amplasat lângă locuințe (blocuri sau case, în oraș sau la sat),
și muzica pe care o asculți, la orice oră, tulbură liniștea vecinilor, intri direct pe lista de sancțiuni.
Scenariul este simplu și dur:
- prima „ispravă”: amendă între 4.000 și 6.000 de lei;
- dacă repeți figura în 72 de ore:
- amendă între 6.000 și 12.000 de lei,
- sau judecătorul poate dispune 100–150 de ore de muncă în folosul comunității.
Cu alte cuvinte: ai dat o dată muzica la maxim, plătești ca pentru o mini-vacanță externă. Repeți în 3 zile, riști să ajungi să mături parcul, să strângi gunoaie sau să faci alte activități „educative” pe banii statului.
Nu e doar „creștere de amenzi”, e schimbare de paradigmă: liniștea devine obligatorie, nu opțională
Sindicatul Europol subliniază clar că nu vorbim doar de o simplă majorare a cuantumului amenzilor, ci de un nou mod în care este protejat dreptul cetățenilor la liniște.
Ce înseamnă asta, în termeni brutali:
- nu mai este doar „problema celor de la bloc”;
- nu mai merge argumentul „eu sunt pe proprietatea mea”;
- nu mai e loc de „lasă, că la noi în sat așa se face”.
Dreptul la liniște al vecinului cântă, în sfârșit, mai tare decât boxele tale.
Concluzie: Proprietatea ta, dar nu și liniștea altora
Mesajul noilor prevederi legale, așa cum rezultă din modificarea Legii nr. 61/1991 și din explicațiile oferite de Sindicatul Europol, este brutal de clar:
- Curtea ta nu este insulă în afara legii.
- Satul tău nu este zonă „liberă de civilizație”.
- Ora 22:00 nu este linie de start pentru cheful „legal”.
Dacă vecinii nu pot dormi, nu pot sta în propria curte sau nu își pot trăi viața normal din cauza concertelor tale la boxe, mitul „la mine în curte fac ce vreau” se transformă foarte rapid în proces-verbal, amendă de mii de lei și, la recidivă, în salopetă de muncă în folosul comunității.
Pe românește: poți să faci ce vrei doar atâta timp cât nu-i faci pe ceilalți să regrete că locuiesc lângă tine. Dacă le-ai spart timpanele, îți sparge statul portofelul. (Sava N.).
Anchete
Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
Anchete
Situație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său
O situație prezentată de publicația Lumea Justiției readuce în atenție posibilele probleme de integritate și aparență de imparțialitate din cadrul unei instanțe din provincie.
Potrivit informațiilor publicate de sursa citată, o judecătoare ar avea o relație cu un grefier din cadrul aceleiași instanțe, fără ca acesta să fie grefierul magistratului respectiv.
Părinții grefierului, avocați în dosare repartizate judecătoarei
Conform relatării Lumea Justiției, ambii părinți ai grefierului sunt avocați și ar fi avut cauze pe rolul instanței la care activează judecătoarea.
În unele dintre aceste dosare, magistratul ar fi formulat cereri de abținere, invocând, potrivit informațiilor publicate, relația cu fiul celor doi avocați și dorința de a evita apariția unei situații care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la imparțialitate.
Cererile de abținere ar fi fost respinse de colegi
Publicația susține că solicitările de abținere formulate de judecătoare ar fi fost respinse în mod repetat de colegii săi din cadrul instanței.
În aceste condiții, cauzele în care ar fi fost implicați părinții grefierului ar fi rămas în atenția aceleiași instanțe, iar situația s-ar fi repetat pe parcursul a cel puțin unui an, potrivit relatării citate.
O situație care ridică întrebări despre aparența de imparțialitate
Cazul descris de Lumea Justiției readuce în discuție necesitatea gestionării cu maximă atenție a situațiilor care pot genera suspiciuni privind conflictele de interese sau aparența de lipsă a imparțialității în actul de justiție.
Informațiile prezentate nu reprezintă concluzii definitive privind existența unei abateri disciplinare sau a unei încălcări a legii. Persoanele menționate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
Anchete
Cererea de pensionare a unei procuroare de la Tecuci, amânată de Secția pentru procurori a CSM
Alina Topală nu a respectat termenul de notificare de 90 de zile
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amânat, marți, 8 septembrie 2026, analizarea cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de procuroarea Alina Topală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, potrivit publicației Lumea Justiției.
Motivul amânării îl reprezintă nerespectarea termenului legal de notificare. Conform art. 218 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitarea trebuie transmisă CSM cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care magistratul dorește să înceteze activitatea prin pensionare.
CSM: Cererea poate fi analizată după împlinirea termenului legal
În minuta ședinței, Secția pentru procurori a CSM a precizat că analiza cererii formulate de Alina Topală a fost amânată până la împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.
Decizia a fost adoptată în unanimitate.
Prevederea legală stabilește că magistratul care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare trebuie să notifice în scris președintele instanței, conducătorul parchetului sau al instituției și, după caz, CSM. Totodată, conducerea unității trebuie să ia măsuri pentru finalizarea lucrărilor aflate în curs până la data eliberării din funcție.
O singură pensionare aprobată în ședința din 8 septembrie
În aceeași ședință, Secția pentru procurori a aprobat înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a Elisabetei-Cristina Irimia.
Aceasta este delegată în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pensionarea ar urma să producă efecte începând cu 1 octombrie 2026. Și această hotărâre a fost adoptată în unanimitate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 16 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 17 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



