Exclusiv
O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI
Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și polițiști membri ai sindicatului, având ca obiect drepturi salariale, se întâmplă un număr de magie juridică ce merită manual separat. Potrivit relatărilor Sindicatului Diamantul, „experții” Iaru, Mincă și Latu, care reprezintă Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), solicită instanței să le fie admisă… „acțiunea” lor și să oblige reclamanții să plătească IGPR suma de 17.020,16 lei.
Nu pentru cheltuieli de judecată, nu pentru onorarii, ci – susține Sindicatul Diamantul – pentru „cheltuieli de întreținere efectuate de Serviciul Român de Informații”. Plus dobândă.
Așadar, într-un proces pe drepturi salariale ale polițiștilor, nota de plată ar ajunge, în logica apărătorilor IGPR, la… sindicat și oameni, pentru facturi ale SRI. Acesta ar fi, în viziunea Sindicatului Diamantul, noul standard de „profesionalism” la nivelul aparatului juridic al Poliției Române.
Arestul dă lecții de juridic: șef peste tot, pe împuternicire
Sindicatul Diamantul ridică întrebarea de bază: ce pretenții de moralitate și profesionalism poți avea de la un sistem în care întreg vârful administrativ e ținut pe improvizații și împuterniciri prelungite la nesfârșit?
Conform relatărilor sindicale, șeful Arestului a ajuns, din 2021, împuternicit șef la juridicul IGPR. „Bebe-chestorul” Georgian Drăgan este, la rândul lui, împuternicit șef de cabinet „pe durata mandatului demnitarului” Benone.
Deasupra lor, aceeași sursă indică faptul că Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI încă din 2017. „Profesorul” Minoiu este desemnat șef al DGMRU doar din 2021, iar colonelul Lefterache de la DGPI ar fi, la rândul său, „desemnat” șef la corpul de control – funcție de poliție, nu militară.
Un întreg lanț trofic bazat pe „împuternicit”, „desemnat”, „pe durată”, niciodată asumat până la capăt. O arhitectură de putere construită pe interimat perpetuu, descrisă de sindicat ca o „clică” care a „infestat aparatul central MAI și IGPR”.
O rețea atât de sudată: plângerile ricoșează, vinovații rămân intangibili
Sindicatul Diamantul vorbește deschis despre ceea ce numește „cloaca” din aparatul central: o rețea atât de unită și solidificată, încât pentru un polițist de rând sau pentru o persoană din exterior devine aproape imposibil să obțină o soluție corectă într-o reclamație îndreptată împotriva cuiva din nucleul central.
Potrivit descrierii sindicale, orice încercare de a obține tragerea la răspundere penală sau disciplinară a cuiva din această structură se lovește de un zid compact. Membrii rețelei ar putea fi atinși, susține sindicatul, doar în două situații:
– când intră în dizgrația „capilor” rețelei;
– sau când supără un „rechin” mai mare, aflat deasupra lor.
Restul „muritorilor” – polițiști simpli sau reclamanți din afară – pot cel mult să privească de jos spre acest bloc de beton administrativ, care își apără cu îndârjire propriile poziții și propriile combinații.
Factura SRI, noul argument la salarizare: plătește cine îndrăznește să dea în judecată

Revenind la cauza concretă, semnalată public de Sindicatul Diamantul, tabloul este absurd chiar și pentru standardele sistemului: într-un proces în care polițiști și sindicatul lor cer aplicarea unor drepturi salariale, avocații IGPR ajung – potrivit sindicatului – să ceară instanței să transforme reclamanții în plătitorii unei facturi emise de Serviciul Român de Informații.
În loc să discutăm dacă oamenii au fost plătiți corect, dacă li s-au respectat drepturile, ajungem să discutăm cât ar avea de achitat ei către propriul inspectorat, pentru cheltuieli de întreținere ale altor instituții ale statului.
Imaginea pe care o conturează pamfletar Sindicatul Diamantul este aceea a unui sistem în care „profesionalismul” se măsoară în creativitatea cu care poți întoarce procesul împotriva celui care îndrăznește să ceară ceea ce i se cuvine.
Epilog: când cloaca își apără zidurile, dreptatea rămâne la ușă
În viziunea Sindicatului Diamantul, nu vorbim doar despre o gafă procedurală sau despre un „exces de zel” al unor juriști, ci despre un model: aparat central coordonat de împuterniciți, rețea betonată în vârf, protejată politic și administrativ, capabilă să întoarcă împotriva reclamanților inclusiv costuri care țin de alte instituții ale statului.
Cât timp asemenea practici rămân posibile, iar reacțiile reale apar doar atunci când „rechinii” își reglează conturile între ei, un polițist de jos sau un sindicat care îndrăznește să dea în judecată IGPR are toate șansele să descopere că, în loc să-și câștige drepturile, se trezește cu o notă de plată în brațe.
Nu pentru că a greșit. Ci pentru că a deranjat, prin simplul fapt că a îndrăznit să întrebe cât mai valorează, în România anului 2026, profesionalismul și moralitatea în vârful IGPR. (Cristina T.).
Exclusiv
O justiție cu două viteze: judecătorul blindat, polițistul abandonat în stradă
Un judecător, protejat imediat. Un polițist, lăsat să aștepte.
În România pro-europeană, ediția 2026, statul pare să poarte uniformă doar când îi convine. Dacă ai robă, legea sare în picioare. Dacă ai uniformă de polițist, legea îți dă… ton de așteptare.
Cazul făcut public de Sindicatul Europol e de manual de „așa nu”: un polițist de la Biroul Rutier Făgăraș, care și-a făcut treaba și a întocmit dosar penal unui individ prins la volan cu permisul anulat, trăiește de ani de zile sub amenințările „viteazului” sancționat. Pentru că și-a făcut datoria, el și familia lui au devenit țintă. Asta e răsplata oficială în România 2026: cine aplică legea, se descurcă singur.
Plimbare cu copilul, lecție de stat eșuat
Pe 2 iulie 2026, colegul polițist își plimba copilul de 5 ani pe străzile Făgărașului, orașul natal al președintelui României, ceea ce ar trebui să dea, teoretic, un plus de „siguranță”. Practic, a primit altceva: agresorul vechi l-a abordat, l-a amenințat, l-a scuipat și a încercat să-l lovească. Totul, în fața copilului.
Minorul a făcut atac de panică și trăiește de atunci cu frica elementară că „omul rău” vine acasă. Imagine „de PR” perfectă pentru România modernă: copil de polițist traumatizat pentru că tatăl și-a făcut meseria.
Apelul la 112? Făcut imediat. Plângeri penale? Depuse. Probe? Există, spune Sindicatul Europol. Măsuri preventive față de agresor? Zero. Sistemul se uită în altă parte, probabil ocupat cu faxurile unui septuagenar din Maramureș.
Fax de la un bătrân, reacție instant. Amenințări reale, dospit în voie
În paralel, un caz public deja: un bărbat de peste 70 de ani, din Maramureș, trimite amenințări și injurii prin fax unui judecător. Sistemul se activează ca la manual: arest preventiv, condamnare rapidă, reacție „fermă a autorităților”.
Și, atenție, Sindicatul Europol nici măcar nu contestă acele măsuri. Dimpotrivă, spune clar: autoritatea statului trebuie apărată, punctual, fără ezitare.
Dar întrebarea usturătoare e alta: unde dispare această fermitate când victima este un polițist în exercițiul funcțiunii, împreună cu familia sa? De ce faxul unui septuagenar declanșează armata instituțională, iar ani de amenințări, intimidări și tentativă de agresiune directă la adresa unui polițist și a copilului său se lovesc de zidul „nu s-au dispus măsuri preventive”?
Portalul instanțelor, oglindă a nepăsării
În cazul bătrânului cu faxul, reacția a fost rapidă de parcă ar fi atacat direct Constituția. În cazul agresorului polițistului din Făgăraș, Sindicatul Europol subliniază un detaliu grotesc: la o simplă căutare pe portalul instanțelor, numele individului îți livrează dosare „de ordinul zecilor”.
Nu e vorba de un moș nervos, ci de o persoană cu temperament agresiv, bine cunoscut de sistem. Și totuși, acolo unde ar fi motive reale de temere și de reacție, statul joacă rolul figurantului: privește, notează, arhivează și… nimic.
Autoritatea polițistului, în teorie „brațul înarmat al legii”, în practică e brațul lăsat pe lângă corp. Legea reacționează rapid pentru faxuri, dar clipește lent în fața unui istoric întreg de violență.
Polițistul, singurul care își dă sieși ordin de protecție
Partea cea mai absurdă, relatată de Sindicatul Europol, este tocmai „grija” șefilor. Atât de preocupați de siguranța subordonatului încât omul a ajuns să își ceară singur, ca simplu cetățean, ordin de protecție. Polițistul rutier, simbol al „siguranței pe stradă”, umblă prin instanțe ca să obțină un minim sentiment de protecție pentru propria familie.
În loc ca instituția să fie scutul, polițistul își croiește singur scut din hârtii depuse la parchet. Imagine perfectă pentru „România Pro-Europeană”: sistem care cere loialitate totală de la polițist, dar îi oferă protecție la termen nedefinit.
Ipj Brașov, rugat frumos să afle ce se întâmplă la el în ogradă
Sindicatul Europol spune clar că are convingerea că la nivelul conducerii IPJ Brașov „nu au ajuns chiar toate detaliile cazului”. Așa că trimite sesizare oficială, ca inspectorul șef să afle, în sfârșit, că un polițist de sub comanda lui e hăituit de ani de zile de același individ și e nevoit să își caute singur protecție.
E tabloul clasic: șefii nu știu, deși trebuie anunțați de sindicat. Verificări „de rigoare”, promisiuni de monitorizare și, între timp, polițistul își duce copilul la școală cu gândul dacă agresorul nu cumva îl așteaptă după colț.
Cât sânge trebuie să curgă ca să se miște ceva?
Întrebarea pe care o pune, negru pe alb, Sindicatul Europol este tăioasă: trebuie să fie un polițist sau un membru al familiei lui victima unei agresiuni cu urmări ireversibile ca statul să decidă, brusc, că există „pericol suficient” pentru măsuri preventive?
Se pare că, pentru unii, autoritatea statului începe și se termină la ușa sălii de judecată. Acolo, faxul unui bătrân e subversiune. În stradă, acolo unde polițistul aplică legea printre scuipați, pumni și amenințări, statul își pune ochelari de cal.
Autoritate cu robă, autoritate cu epoleți
Dacă un judecător este, pe bună dreptate, protejat imediat și ferm la orice amenințare, același nivel de protecție trebuie să existe și pentru polițistul care își riscă pielea în trafic, în cartiere, între oameni agresivi și recidiviști.
Altfel, mesajul transmis este limpede și terifiant, exact cum îl descrie, printre rânduri, Sindicatul Europol:
– cine amenință un judecător, riscă arestul imediat;
– cine intimidează și agresează un polițist, poate să mai încerce, că nu se grăbește nimeni.
Iar când polițistul ajunge să își ceară singur ordin de protecție, în timp ce statul doarme, nu mai vorbim doar despre o „diferență de reacție”. Vorbim despre o autoritate a statului apărată selectiv, pe grade de importanță.
Robă blindată, uniformă dezgolită. În România 2026, asta pare a fi noua ierarhie a demnității publice. (Cerasela N.).
Exclusiv
Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix
Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice preț redeschiderea sezonului de „împușcat nori” pentru mafia antigrindină, un nou document oficial îi taie, rece, elanul de artificier pe cerul agriculturii.
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a intrat în posesia unui răspuns oficial al Comisiei pentru Mediu a Senatului României, adresat Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova (președinte Adrian Mocanu).
Documentul – nr. LXXII/37/13.05.2025 – este nimic mai puțin decât certificatul de deces moral al poveștii cu „totul e bine, fermierii sunt medievali”.
Pe scurt: chiar Comisia pentru Mediu recunoaște negru pe alb că sistemul antigrindină este o improvizație fără bază științifică solidă și fără cadru de reglementare actualizat. Exact ceea ce fermierii strigă de ani de zile, iar ministerul neagă cu zâmbet senin.
Comisia pentru Mediu: „Sistemul e contestat, legislația e praf, studiile lipsesc”
În scrisoarea oficială (pag. 1–2 din document), semnată de senatorul Gabriela Crețu, președintele Comisiei pentru Mediu a Senatului, se recunoaște:
- că fermierii din Prahova și din alte județe au formulat „numeroase sesizări” privind:
- lipsa transparenței,
- insuficiența datelor științifice,
- efectele potențiale asupra mediului și regimului precipitațiilor;
- că există „controverse și îngrijorări reale” legate de:
- utilizarea iodurii de argint,
- impactul asupra solului și apei,
- modificarea regimului ploilor în zonele afectate;
- că actualul cadru normativ este învechit și nu asigură:
- „garanțiile științifice necesare”,
- „un control riguros”,
- „implicarea reală a comunităților afectate”.
Cu alte cuvinte, exact ce propaganda oficială numea „panică nejustificată” devine, în scris, constatare oficială a Comisiei pentru Mediu.
Pauză de rachete, nu pauză de gândire: Comisia confirmă necesitatea suspendării
În timp ce Tánczos Barna plânge la televizor după butonul de lansare, documentul Senatului confirmă, pe pag. 2, că:
- Ministerul Agriculturii a decis suspendarea temporară a lansărilor de rachete antigrindină „ca măsură de precauție”,
„în absența unui studiu științific obiectiv și independent care să clarifice impactul acestor intervenții asupra mediului și a regimului precipitațiilor în zonele vizate”.
Traducere din administrațeză în română simplă:
„Nu avem studii serioase, de aceea s‑a apăsat (târziu) pe pauză.”
Aceeași Comisie o spune negru pe alb: este nevoie de „o abordare fundamentată științific” și de „un cadru de reglementare actualizat” pentru orice decizie privind sistemul antigrindină.
Deci nu fermierii sunt medievali. Sistemul este pre‑științific.
Barna vrea să tragă cu rachete într‑un regim de „crede și nu cerceta”, în timp ce Comisia pentru Mediu cere exact opusul.
Senatul confirmă: fără transparență, fără consultare, fără legitimitate
Pe pag. 2–3, Comisia pentru Mediu mai dă câteva lovituri grele „mașinii de fum” antigrindină:
- cere „consultare reală cu fermierii afectați și autoritățile locale” înainte de orice decizie privind:
- funcționarea sistemului,
- extinderea lui,
- modificarea procedurilor;
- solicită „publicarea și punerea la dispoziția publicului a tuturor datelor relevante”:
- studii de impact,
- rezultate operaționale,
- rapoarte de monitorizare,
- proceduri administrative;
- subliniază că „orice acțiune legislativă menită să îmbunătățească protecția împotriva grindinei trebuie să ia în considerare atât protecția culturilor, cât și impactul asupra mediului și comunităților locale”.
Exact ce cer fermierii în scrisorile lor:
– transparență,
– date reale,
– consultare,
– responsabilitate.
Barna vorbește de reluarea tragerilor „ca să facem studii”.
Comisia pentru Mediu spune: întâi studiile, transparența, cadrul legal și consultarea.
„Nu mai merge cu heirup‑ul pe cer”: Comisia admite nevoia de reglementare nouă
În finalul scrisorii (pag. 3), Comisia pentru Mediu:
- declară că sprijină „o analiză temeinică a efectelor intervențiilor antigrindină asupra mediului și agriculturii”;
- recunoaște că „sistemul actual de omologare și utilizare a tehnologiilor antigrindină necesită o revizuire substanțială”;
- afirmă că este dispusă să „colaboreze cu fermierii, specialiștii și celelalte instituții implicate” pentru:
- îmbunătățirea cadrului legislativ,
- creșterea protecției reale a producătorilor agricoli,
- asigurarea că „deciziile viitoare se bazează pe date științifice temeinice și pe o consultare transparentă”.
Deci nu doar că actualul sistem nu are legitimitate științifică deplină, dar nici cadrul de omologare nu mai stă în picioare.
Pe cine mai reprezintă atunci Tánczos Barna când cere, senin, „să mai tragem doi ani ca să vedem ce se întâmplă”?
Ministrul cu racheta, contra Senatului cu pixul: cine este „anti‑știință”?
Să punem față în față:
Tánczos Barna, la TV:
- „Nu avem studii, deci trebuie repornit sistemul ca să le facem.”
- „Nu e corect ca Prahova să decidă pentru toată țara.”
- Presiune pentru „noi tehnologii” împinse prin H.G. pe repede‑înainte.
Comisia pentru Mediu a Senatului, în documentul LXXII/37/13.05.2025:

- admite lipsa clarificării științifice a impactului intervențiilor asupra mediului și precipitațiilor;
- confirmă necesitatea suspendării până la clarificări științifice;
- cere reglementare actualizată, studii independente, transparență și consultare cu fermierii.
Așadar, nu fermierii din Prahova sunt „anti‑progres”.
Ministrul care vrea rachete fără studii este anti‑știință.
Senatul – prin Comisia pentru Mediu – îi spune, elegant, același lucru:
„Domnule, puneți întâi știința și legea la punct, apoi vă jucați de‑a Dumnezeu prin nori.”
Confirmarea oficială a ceea ce fermierii strigă de ani de zile
Fermierii din Prahova – prin Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice, președinte Adrian Mocanu – au cerut:
- suspendarea tragerilor până la studii independente de impact (precipitații, mediu, economie agricolă);
- publicarea tuturor studiilor, contractelor și datelor operaționale;
- audit real al „hectarelor protejate”, nu al milioanelor de hectare fantomă din rapoarte;
- consultare și acord al comunităților agricole înainte de orice intervenție în atmosferă;
- responsabilități clare pentru efecte și costuri.
Acum, Comisia pentru Mediu a Senatului le dă dreptate în scris:
- recunoaște problema lipsei de studii clare;
- validează necesitatea măsurilor de precauție;
- cere tocmai ceea ce cereau și fermierii: transparență, știință, consultare, reglementare nouă.
Diferența e că fermierii au spus asta cu mâinile în pământ,
iar Senatul o spune, acum, cu antet și ștampilă.
Concluzie: „Republica Rachetă” intră în coliziune cu Republica de drept
Din toate documentele puse cap la cap – rapoarte AASNACP, răspunsuri ANM, pozițiile fermierilor și, acum, răspunsul oficial al Comisiei pentru Mediu a Senatului României – rezultă un tablou grotesc:
- un sistem antigrindină:
- extins până în 2040 pe un bilanț de mediu din 2007;
- cu 2025 fără nicio tragere, dar cu aproape 100 de milioane de lei cheltuiți (date AASNACP analizate de Incisiv de Prahova și de Asociația fermierilor);
- cu hectare „protejate” desenate peste păduri, ape, drumuri și betoane;
- fără atribuții clare pe sănătate, lanț trofic și mediu, dar cu declarații liniștitoare că „nu există efecte negative semnificative”;
- un ministru interimar care:
- recunoaște că „nu există studii”, dar vrea încă doi ani de experiment pe cerul fermierilor;
- acuză fermierii că ar decide „pentru toată țara”, când ei cer doar să nu se decidă peste ei;
- o Comisie pentru Mediu a Senatului care:
- admite oficial lipsa clarității științifice,
- validează necesitatea suspendării,
- cere știință adevărată, nu dogmă cu rachetă.
În acest conflict, fermieri vs. Republica Rachetă, documentul descoperit de Incisiv de Prahova mai bate un cui în sicriul propagandei oficiale:
Nu fermierii sunt problema.
Nu Prahova e problema.
Problema este un sistem construit pe argint în nori, plumb în buget și hârtie subțire în loc de știință.
Fermierii rămân, încă o dată, eroii tragici ai gliei:
– cei care plătesc nota de plată a experimentelor de stat,
– dar și cei care, cu documente și cu răbdare, scot la iveală adevărul pe care instituțiile ar fi trebuit să îl spună din prima.
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și semnături oficiale care, în loc să îi salveze pe artificierii atmosferei, îi afundă în propriul lor fum administrativ.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative
După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la Câmpina, prezentat în serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova” de Incisiv de Prahova (aici), în care un rutierist ajunsese să împace, la propriu, și legea, și balastrul, revenim în același univers paralel: IPJ Prahova, locul unde gradele cresc mai repede decât caracterul și unde conflictele de interese par regulament de serviciu.
De data aceasta, episodul XXIV se mută la Vălenii de Munte și ne prezintă un nou tandem „de colecție”: inspector principal Duță Georgiana, „omul serviciilor” cu raportul în buzunar, și subcomisarul (acum șef la Câmpina) Alexandru Militaru, „eroul” incompetenței, promovat ca din catapultă, după cum au relatat deja Incisiv de Prahova și publicațiile partenere.
„Prințesa rutieră” de la Văleni: de la agentă la „șefa cu SIPI în agendă”
La Poliția Vălenii de Munte, pe linie rutieră, s-a produs o mică „minune de laborator”:
inspector principal de poliție Duță Georgiana, fostă agentă, transformată în ofițer în 2021, pe singurul loc scos atunci la concurs la rutieră.
Faptul că a prins „locul unic” n-a venit cu modestie, ci cu impunere cu forța:
- s-a ridicat deasupra agenților de vârsta ei;
- a început să se impună agresiv și în fața celor mai în vârstă;
- și-a câștigat rapid antipatia masivă a colectivului.
Fiind femeie într-un mediu predominant masculin, în loc să își câștige respectul prin profesionalism, spun colegii, a ales varianta grosolană: „să demonstreze că e bărbat”, după modelul cel mai prost – ton ridicat, execuții interne, turnătorii la servicii.
2025: anul „rampă de lansare” – când Militaru aterizează, Duță se ridică
Rampa ei reală de lansare n-au fost examenele, ci anul 2025, când la comanda Poliției Vălenii de Munte ajunge subcomisarul Alexandru Militaru.
Acesta:
- o ia rapid „sub aripa lui”;
- petrece, conform relatărilor din interior, mai tot timpul cu ea în birou;
- este descris de colegi ca fiind „fermecat” de prezența ei.
Unii spun – pe surse, evident – că nu doar sub „aripa” lui a ajuns Duță Georgiana, ci și sub o formă de protecție mai personală. Cert este că, după scurta lui ședere la Vălenii de Munte, Militaru o lasă „cu limbă de moarte” drept șef/șefă pe linia rutieră. Nu pe bază de reputație profesională, ci pe bază de… loialitate.
Șefa cu raportul: „prietena bună” a SIPI și dușmanul tuturor colegilor
Odată instalată ca „șefă” pe rutieră, inspector principal Duță Georgiana începe, conform surselor din interior, cel mai detestabil obicei într-un colectiv de polițiști:
transformă biroul în centru de livrat rapoarte și note informative către SIPI (serviciul de informații interne), direct împotriva colegilor cu care împarte același sediu.
Lista de „plângeri” interne arată, potrivit relatărilor, cam așa:
- „X ia mită”;
- „Y cară nisip/pietriș”;
- „Z întârzie la serviciu”;
- „cutare are afacere de familie dubioasă”;
- practic, tot ce mișcă se transformă, prin filtrul ei, în „informație operativă”.
Problema?
„Cam tot ce a reclamat nu s-a putut proba sau nu era așa”, însă:
- a atras atenția serviciilor;
- a atras, în același timp, ura și dezgustul colegilor;
- și-a consolidat un statut clar: om de încredere al serviciilor, detestat de aproape toți cei de la masă.
Astfel, Duță Georgiana își asigură o plasă de siguranță:
dacă n-are priză la colectiv, are priză la SIPI. Dacă n-are respect, are protecție. Dacă nu e lider prin valoare, e lider prin frică.
„Femeie în armă” sau „barbat de carton”? Sindromul „demonstratului cu orice preț”
În loc să arate că o femeie poate conduce ferm, dar corect, inspector principal Duță adoptă, după cum spun colegii, un model caricatural:
- încearcă să fie „mai bărbat decât bărbații”,
- calcă totul în picioare pentru a demonstra „autoritate”,
- folosește SIPI ca instrument de reglare de conturi.
Rezultatul:
- nu există încredere,
- nu există echipă,
- există doar tensiune, suspiciune și frică.
În final, ea devine ceea ce sistemul iubește:
„omul serviciilor”, util pentru a ține colectivul sub presiune, perfect pentru a turna, excelent pentru a raporta, ideal pentru a supraviețui în jungla IPJ Prahova.
Reamintire: Militaru, „eroul” de la Văleni, promovat la Câmpina
În același tablou, în care Duță Georgiana este „omul SIPI” la Văleni, nu putem ignora „părintele spiritual” al ascensiunii ei, subcomisarul Alexandru Militaru.
După cum a relatat deja presa locală (Incisiv de Prahova):
- Vălenii de Munte s-au transformat sub conducerea lui într-o „republică bananieră” a abuzurilor și gafelor;
- dosarele erau populate de „mașini fantomă” și „arme rătăcite”;
- anchetele se împiedicau în propriile lor erori.
Și totuși, în stilul clasic al IPJ Prahova, Militaru nu este sancționat, ci promovat:
- este „extras” de la Văleni,
- aterizează la șefia Poliției Câmpina,
- exact cum se promovează un eșec: îl muți mai sus și mai departe.
„Transferul de incompetență”: Câmpina, noul câmp de experimente
Câmpina, oraș care abia încearcă să respire după alte „cadre” de laborator, se trezește astfel cu „cadoul otrăvit” venit de la Văleni: subcomisarul Militaru.
Conform dezvăluirilor deja publicate (aici, aici, aici, etc., după cum le-a inventariat presa locală), CV-ul lui Militaru este presărat cu:
- gafe administrative,
- abuzuri,
- percheziții și anchete cu probleme.
În Prahova, însă, asta nu te scoate din sistem. Din contră:
incompetența pare a fi rampă de lansare, nu motiv de îndepărtare.
Teoria șahului murdar: „epurează” Militaru, cresc alți „din aceeași pepinieră”
Sursele citate de presa locală susțin că mutarea lui Militaru nu e întâmplătoare:
- se pregătesc „epurări” la Parchetul și Judecătoria Câmpina;
- sunt mișcări pe care unii le interpretează ca pe un joc de șah al corupției și incompetenței;
- buboiul de la Vălenii de Munte ar urma să se „spargă” în Câmpina.
În timp ce Militaru este mutat ca piesă strategică, Duță Georgiana rămâne la Văleni:
- cu control pe rutieră;
- cu SIPI la buton;
- cu un colectiv care o disprețuiește,
- dar cu un sistem care o protejează.
IPJ Prahova – pepinieră de „scremuți”, pietrișari, turnători și șefi reciclați
Dacă punem cap la cap:
- ofițerul rutier de la Câmpina care, conform dezvăluirilor Incisiv de Prahova, cară pietriș la negru prin comunele unde controlează traficul;
- subcomisarul Militaru, promovat de la Vălenii de Munte la Câmpina după un șir de „realizări” discutabile;
- inspector principal Duță Georgiana, devenită șefă la rutieră și „turnătoarea de serviciu” la SIPI, cu rapoarte neprobate, dar cu protecție solidă;
- polițiștii cu alcool, nervi, geamuri sparte și „jurăminte inverse” deja prezentați de presa locală;
obținem imaginea completă a ceea ce Incisiv de Prahova a numit, pe bună dreptate, „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”:
- abuzul pare regulă, nu excepție;
- aroganța e criteriu de promovare;
- turnătoria internă ține loc de competență;
- legea e decor pentru poze de profil, nu reper profesional.
Concluzie: între clovni cu girofar și „turnători cu stele”, cetățeanul rămâne între roți
În Prahova, după cum a fost deja formulat de presa locală:
- justiția e un circ,
- Poliția pare o trupă de clovni cu girofaruri,
- iar acum aflăm că pe scenă mai urcă și „turnătoarea de serviciu” cu SIPI pe viteză scurtă.
La Vălenii de Munte:
- Duță Georgiana își consolidează statutul de „om al serviciilor”,
- și-l datorează, în mare măsură, protecției lui Militaru.
La Câmpina:
- Militaru aterizează ca șef, după ce a „strălucit” la Văleni;
- orașul riscă să devină un nou Văleni, cu gafe și abuzuri în serie.
Iar cetățeanul?
- e vinovat că circulă;
- e vinovat că întreabă;
- e vinovat că mai speră.
Până când procurorii vor considera că aceste episoade nu mai sunt doar pamflet, ci fișe serioase de caz, noi rămânem cu „Grădinița de cadre – IPJ Prahova” și cu personajele ei:
- pietrișari,
- turnători,
- șefi reciclați,
- și un sistem care îi apără, nu îi oprește.
Deocamdată. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 24 de oreANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 3 zileOfițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
-
Exclusivacum 24 de oreGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum 4 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
-
Exclusivacum 24 de oreComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileRachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
-
Featuredacum 24 de ore„E MULT DE ÎNVĂȚAT!” Șoferul fără permis, fără RCA și fără ITP, dar cu scuză de premiat la capitolul tupeu
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Zeroizaților. Haita de la Interne și statul paralel cu neuronii




Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login