Odată cu debutul sezonului estival, mii de familii se pregătesc pentru mult așteptatele concedii dincolo de granițe. Însă, entuziasmul vacanței se poate transforma rapid în frustrare la punctul de control dacă documentele celor mici nu sunt în ordine. Poliția de Frontieră Română lansează un avertisment ferm: regulile privind ieșirea minorilor din țară rămân stricte și obligatorii, indiferent dacă destinația aleasă face parte din spațiul Schengen sau se află în afara acestuia.

Pentru a evita întoarcerea din drum chiar de la barieră, părinții trebuie să înțeleagă că „libera circulație” nu înseamnă absența responsabilității documentare. O călătorie reușită începe cu o verificare riguroasă a actelor, avertizează autoritățile.

Eroarea care anulează vacanța: Certificatul de naștere nu este document de călătorie

Una dintre cele mai frecvente greșeli ale părinților este confuzia legată de actul de identitate al minorului. Potrivit surselor oficiale din cadrul Poliției de Frontieră, minorii trebuie să dețină obligatoriu un pașaport valabil sau o carte de identitate (acolo unde statul de destinație o acceptă).

Atenție: certificatul de naștere, oricât de autentic ar fi, nu are valoare de document de călătorie și nu permite trecerea frontierei. De asemenea, polițiștii de frontieră atrag atenția că orice declarație notarială necesară trebuie prezentată exclusiv în format fizic, original. Fotografiile pe telefon sau copiile xerox nu au nicio valoare legală în fața legii și vor duce, inevitabil, la refuzul ieșirii din țară.

Regula „acordului”: Când este obligatorie declarația notarială?

Legislația română este extrem de protectivă în ceea ce privește deplasarea minorilor. În majoritatea cazurilor în care copilul nu este însoțit de ambii părinți, birocrația devine imperativă:

1. Călătoria cu un singur părinte: Este necesară declarația de acord a celuilalt părinte, autentificată la notar. Acest document poate avea o valabilitate de până la 3 ani.
2. Excepții legale: Declarația nu este solicitată dacă părintele însoțitor poate dovedi exercitarea exclusivă a autorității părintești (prin hotărâre judecătorească definitivă), decesul celuilalt părinte sau existența unei decizii prin care acordul celuilalt este suplinit.
3. Însoțitori terți: Dacă minorul călătorește cu o altă persoană (bunic, rudă, antrenor), este nevoie de acordul ambilor părinți.

Digitalizare la frontieră: Cazierul judiciar al însoțitorilor, verificat în timp real

O noutate importantă care simplifică logistica de călătorie vizează însoțitorii care nu sunt reprezentanți legali ai copilului. Deși aceștia au nevoie în continuare de declarația părinților, Poliția de Frontieră reamintește că nu mai este necesară prezentarea cazierului judiciar în format fizic.

Polițiștii de frontieră au acum capacitatea tehnologică de a verifica extrasul de cazier judiciar în format electronic, direct în momentul controlului. Această măsură elimină un drum la secția de poliție pentru însoțitori, însă nu anulează obligația acestora de a fi „curați” în fața legii pentru a putea escorta un minor peste hotare.

Autonomie pentru adolescenți: Reguli speciale pentru tinerii de 16 ani

Tinerii români care au împlinit vârsta de 16 ani beneficiază de un regim special de călătorie. Aceștia pot părăsi țara neînsoțiți, însă doar dacă au asupra lor declarația autentificată a ambilor părinți prin care li se permite călătoria singuri.

Există totuși o facilitate importantă: dacă adolescentul de peste 16 ani are domiciliul sau reședința stabilită deja în statul de destinație, acesta poate călători singur fără a mai prezenta declarația parentală, sub rezerva prezentării documentelor care atestă rezidența în țara respectivă.

Poliția de Frontieră Română încheie cu o recomandare pragmatică: verificați din timp valabilitatea pașapoartelor. O verificare făcută astăzi poate salva o întreagă vacanță programată pentru mâine. (Paul D.).