Connect with us

Anchete

Verdict la CSM: Maria-Virginia Bărăscu, Aurel Găitan și Livișor Dascălu, noii „supraveghetori” ai magistraturii

Publicat

pe

Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.

Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.

Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul

Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.

Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:

  • Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
  • Aurel Găitan – nota 8,466
  • Livișor Dascălu – nota 8,133

Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.

O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție

Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.

Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.

Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).

Comenteaza si tu

Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Anchete

Nereguli majore în curtea ministerului condus de Diana Buzoianu: Peste 9 miliarde de lei s-au evaporat din bugetul AFM

Publicat

pe

De

Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.

Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat

Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.

Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.

Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori

Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.

Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.

Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei

Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.

Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.

Citeste in continuare

Anchete

Criza serviciilor publice sub spectrul austerității: Companiile de utilități solicită Guvernului Bolojan indexarea salariilor și deblocarea angajărilor

Publicat

pe

De

Serviciile esențiale din România, de la transport public la termoficare și apă-canal, se află într-un punct critic din cauza politicilor de reducere a cheltuielilor. Potrivit unei analize publicate de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, numeroase companii de utilități avertizează Executivul că actuala stare de blocaj pune în pericol siguranța cetățenilor și administrarea investițiilor europene.

Memorandumurile disperării pe masa executivului: 36 de societăți cer acoperirea parțială a inflației

Ministerul Dezvoltării a înaintat recent Guvernului un dosar voluminos, de peste 350 de pagini, care cuprinde solicitările disperate a 36 de operatori de servicii publice din întreaga țară. Conform dezvăluirilor făcute de Cotidianul Național, aceste companii solicită o indexare modestă a salariilor, de aproximativ 6-6,5%, cifră care ar acoperi doar jumătate din rata inflației prognozate.

Situația este descrisă ca fiind una „de subzistență”, în condițiile în care inflația reală a depășit deja pragul de 10%. Deși multe dintre aceste societăți înregistrează profit și nu au datorii, ele sunt împiedicate de reglementările actuale să ajusteze veniturile angajaților, ceea ce duce la o prăbușire a nivelului de trai pentru mii de salariați din sectorul public local.

Epuizare la volan și investiții blocate: Lipsa personalului pune în pericol siguranța călătorilor

Unul dintre cele mai grave semnale de alarmă trase în articolul semnat de Claudia Marcu vizează siguranța publică. La Suceava și Arad, deficitul de șoferi pentru transportul în comun a forțat personalul rămas să lucreze peste limitele legale de reziliență fizică. La S.C. Transport Public Local S.A. Suceava, de exemplu, autobuzele electrice noi riscă să rămână în garaje deoarece 65 de posturi de șoferi sunt blocate, forțând reducerea numărului de trasee.

Sursa citată subliniază că această „austeritate a lui Bolojan” transformă angajații în victime ale suprasolicitării. În cazul șoferilor, oboseala acumulată și stresul ridicat reprezintă un risc mortal de accidentări în trafic, o situație semnalată explicit de Compania de Transport Public Arad. Mai mult, investițiile de miliarde de euro realizate în infrastructură rămân fără administratori calificați, riscând să se degradeze prematur.

Fenomenul generalizării salariului minim: Inginerii și economiștii au ajuns să câștige cât personalul necalificat

O altă consecință dramatică a înghețării veniturilor în serviciile publice este pierderea specialiștilor. Cotidianul Național relevă faptul că, odată cu creșterea succesivă a salariului minim pe economie, diferențele dintre personalul cu studii superioare și cel necalificat au dispărut aproape complet.

La operatorul de apă ACET Suceava, aproape jumătate din personal a ajuns să fie încadrat pe salariul minim. Articolul exemplifică această devalorizare a muncii calificate prin situația inginerilor sau economiștilor care au ajuns la salarii nete de aproximativ 2.749 lei. Această uniformizare forțată descurajează performanța și provoacă un exod al personalului calificat către sectorul privat, lăsând sistemele vitale de termoficare și apă-canal fără experții necesari pentru intervenții și reparații urgente.

Citeste in continuare

Anchete

OCDE avertizează: România, împinsă spre recesiune și datorie publică record. Semnal de alarmă pentru economie și nivelul de trai

Publicat

pe

De

Datorie publică spre 75% din PIB și risc de recesiune în 2026

România se apropie periculos de zona de risc major în plan economic, potrivit celui mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), analizat de Cotidianul Național într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu. Proiecțiile indică o creștere accelerată a datoriei publice, care ar putea ajunge la 75% din PIB chiar în acest an, în timp ce anul 2026 este conturat ca un an de recesiune, cu inflație ridicată și o prăbușire accentuată a nivelului de trai.

OCDE estimează că datoria publică a României va urca de la 69,8% la 75% din PIB în intervalul 2025–2027, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

Ani de politici costisitoare și dezechilibre acumulate

Claudia Marcu arată că România se află, din punct de vedere economic, într-o „fază premergătoare falimentului”, după un șir de decizii politice și economice controversate, începând cu anul 2020. Miliarde de euro au fost consumate în perioada pandemiei pe programe scumpe, achiziții discutabile și închiderea extensivă a economiei, urmate de noi cheltuieli pentru sprijinirea Ucrainei.

În paralel, populației i s-au cerut noi sacrificii, prin majorări de taxe și impozite. Peste acest tablou s-au suprapus efectele combinatului „Green Deal – liberalizare energie”: închiderea termocentralelor pe cărbune, cu impact asupra echilibrului energetic, și liberalizarea prețurilor la energia electrică, care a împins în sus costurile pentru economie și gospodării.

OCDE: consum prăbușit, industrie în declin, inflație cu două cifre

Raportul OCDE conturează o imagine sumbră a principalilor indicatori economici:

  • producția industrială a scăzut cu 2,2% față de anul precedent, în martie 2026, cu un impact puternic al slăbiciunii sectorului auto;
  • consumul privat, intrat pe o pantă descendentă în a doua jumătate a lui 2025, a rămas slab și la începutul lui 2026, vânzările cu amănuntul reducându-se cu 3,2% în martie față de anul anterior;
  • inflația totală a urcat la 10,7% în aprilie, împinsă de creșterea prețurilor la energie după eliminarea plafoanelor la electricitate și majorarea TVA.

„Consumul privat va rămâne slab până la mijlocul anului 2026, deoarece creșterea salarială mai lentă, inflația persistentă și înăsprirea fiscală continuă să erodeze veniturile reale disponibile”, se arată în analiza OCDE, care identifică drept riscuri-cheie: întârzierile în absorbția fondurilor din PNRR, o consolidare fiscală insuficientă și noi presiuni inflaționiste venite din zona energiei și a salariilor.

OCDE cere consolidare fiscală suplimentară. Spațiu de manevră tot mai îngust

Chiar și în acest context tensionat, OCDE recomandă României o consolidare fiscală suplimentară după 2026, pentru a readuce datoria publică pe o traiectorie sustenabilă. Accentul este pus pe:

  • o colectare mai eficientă a impozitelor;
  • prioritizarea și eficientizarea cheltuielilor publice;
  • eliminarea risipei și a programelor cu impact redus.

În lipsa acestor măsuri, avertizează organizația, presiunea pe buget și pe costurile de finanțare ale României va crește semnificativ.

Pronostic optimist privind energia, contestat de realitatea din teren

Unul dintre puținele elemente relativ optimiste din raportul OCDE vizează dinamica prețurilor la energie. Organizația estimează că inflația ar urma să scadă semnificativ de la mijlocul anului 2026, pe fondul „efectelor de bază” și al unei prognozate reduceri a prețurilor la energie.

Claudia Marcu notează însă că, în condițiile unui deficit structural de producție internă de energie și ale dezechilibrelor produse de închiderea capacităților pe cărbune, o astfel de scădere nu se întrevede realist în următorii ani. De altfel, OCDE recomandă explicit României:

  • extinderea capacităților de energie regenerabilă;
  • consolidarea infrastructurii energetice;
  • aprofundarea integrării în piața energetică europeană.

Aceste măsuri ar trebui, teoretic, să îmbunătățească securitatea energetică și, în timp, să atenueze presiunea asupra prețurilor.

Un viitor economic tot mai incert

Concluziile raportului OCDE, coroborate cu analiza publicată de Cotidianul Național, indică un orizont economic extrem de complicat pentru România: datorie publică în creștere accelerată, risc de recesiune în 2026, inflație ridicată și un consum privat erodat de taxe mai mari și salarii care nu țin pasul cu scumpirile.

În lipsa unei schimbări de direcție în politicile fiscale, energetice și de investiții, avertismentul este clar: spațiul de manevră se îngustează rapid, iar nota de plată pentru deciziile ultimilor ani riscă să fie achitată, din greu, de populație.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...

Exclusiv2 ore ago

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...

Exclusiv2 ore ago

8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere

10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...

Exclusiv2 ore ago

REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ

Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...

Exclusiv2 ore ago

Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri

„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...

Exclusivo zi ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusivo zi ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Exclusivo zi ago

Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris

IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...

Exclusivo zi ago

TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”

Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...

Exclusiv2 zile ago

De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro

700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...

Exclusiv2 zile ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusiv2 zile ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Exclusiv3 zile ago

Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani

O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...

Exclusiv3 zile ago

De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute

Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...

Exclusiv3 zile ago

Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală

Când nu te mai țin nervii la ședință, te ține pensia specială Un șef din IPJ Prahova, etern împuternicit pe...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv