Featured
M-o luat radaru cu 110”. Operațiunea „Bă, nu i-am văzut pă băieți” la vârful Poliției Cluj
Șeful poliției, prins în flagrant… de viteză. Justiția: trei ani cu suspendare, moralul: pe avarii
Fostul șef al IPJ Cluj, chestorul Mihai Rus, a fost condamnat, săptămâna trecută, în primă instanță, la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe o durată de 4 ani, pentru complicitate la abuz în serviciu și 90 de zile de muncă în folosul comunității.
Informațiile au fost aduse în atenția publicului de Sindicatul Europol, iar ceea ce face deliciul – sau rușinea – situației nu e doar sentința, ci stenogramele care arată, negru pe alb, cum arată „normalitatea” la vârful unei instituții care ar trebui să apere legea, nu s-o ocolească în viteză.
Noaptea ca „băieții”: 110 km/h în localitate, problema nu-i viteza, ci radarul
În noaptea de 29 aprilie 2024, la ora 3:51, Mercedesul condus de chestorul Mihai Rus este surprins de radar circulând cu 110 km/h în localitate, pe direcția Florești – Cluj-Napoca.
Aparent, nimic nou sub soare: un șofer grăbit, încă un caz de viteză excesivă. Doar că șoferul nu e oricine, ci fostul șef al IPJ Cluj. Și reacția lui nu este nici măcar una de mimată jenă, ci o combinație perfectă de bășcălie și autosuficiență:
„M-o luat radaru cu 110 azi noapte. Bă nu i-am văzut pă băieți.”
Nu „am greșit”, nu „am încălcat legea”, ci „bă, nu i-am văzut pă băieți”.
Problema nu era că rula cu 110 km/h în localitate, problema era că „băieții” de la rutieră nu au putut fi ocoliți la timp. Legea nu e un reper, e un inconvenient logistic.
„Un copil” la volanul legii: cum se blochează polițistul când află pe cine a oprit
Când polițistul rutier se apropie de mașină, scena, relatată în stenograme (prezentate în spațiul public inclusiv de Sindicatul Europol), e demnă de un film prost despre cum NU trebuie să funcționeze poliția. Chestorul coboară geamul și se legitimează nu ca simplu șofer, ci ca personaj intangibil din ierarhia instituției.
Polițistul, numit cu aroganță „un copil”, se blochează. Nu se blochează în fața încălcării legii, ci în fața funcției. Exact cum și-a dorit sistemul să fie: gradul bate Codul Rutier.
Pasajele relatate în stenograme nu transpiră niciun gram de remușcare. Nu există urmă de vinovăție, nu există jenă. Există, în schimb, mândrie măruntă, superioară și aroganță de manual. E povestită scena aproape ca o victorie: „uite cum am oprit timpul în loc, doar cu funcția”.
Funcția – armă anti-radar: nu ți se taie permisul când ai scut de epoleți
În loc să fie o responsabilitate, funcția devine, în acest caz, un scut. Un scut împotriva aceleiași legi pe care titularul o reprezintă oficial, în uniformă, la poză, la raport și la bilanțurile cu „toleranță zero”.
În realitate, toleranța e maximă – dar doar pentru unii.
Stenogramele devoalează un reflex: când ești prins, nu îți pui centura de conștiință, ci scoți arma supremă – „știi cine sunt eu?”. Iar când un șef de poliție își permite să trateze radarul ca pe o gafă de timing („nu i-am văzut pă băieți”), atunci mesajul transmis către subalterni și către societate este clar: legea e obligatorie pentru fraieri, opțională pentru șefi.
Legea – obligatorie pentru cetățeni, opțională pentru comandanți? Un manual de „așa nu”
Mesajul acestor stenograme, dezvăluite în spațiul public de Sindicatul Europol, este devastator pentru instituție: nu poți pretinde că legea este egală pentru toți, în timp ce, în culise, ea devine un moft pentru cei din vârful piramidei.
Într-o structură care ar trebui să cultive disciplină, integritate și exemplu personal, atitudinea de tip „bă, nu i-am văzut pă băieți” e toxică, periculoasă și profund compromițătoare. Nu are ce căuta într-o funcție de comandă nici ca reflex, nici ca glumă.
Condamnarea publică nu trebuie să se oprească la fapta punctuală – un 110 km/h în localitate – ci să vizeze exact acest reflex de castă: ideea că unii se pot considera deasupra regulilor pe care restul sunt obligați să le respecte.
Epilog amar: trei ani cu suspendare, patru ani sub supraveghere, o instituție sub rușine
Sentința de 3 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 4 ani și 90 de zile de muncă în folosul comunității, rămâne în plan juridic. În plan moral însă, fiecare frază din stenograme arde mai tare decât orice decizie a instanței.
Când un chestor poate vorbi cu superioritate despre cum „un copil” s-a blocat în fața funcției, nu în fața legii, problema nu mai e doar un dosar penal. Problema este un sistem în care epoleții devin permis de viteză, iar radarul – doar un inconvenient care apare când „nu i-ai văzut pă băieți” la timp. (Irinel I.).
Exclusiv
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
Libertatea de exprimare cu cagula pe față
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care taie în carne vie: unde se termină polițistul de penitenciare și unde încep apucăturile de infractor?
Nu, nu este morală de manual, ci radiografia unui spectacol grotesc mutat pe Facebook, sub mască de anonimat, unde șantajul și amenințarea se dau drept „curaj civic” și „dezvăluiri”.
Consilierul personal al directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Mircea Bogdan Decu, pune problema direct, într-o postare publicată pe Facebook și preluată în spațiul public: libertatea de exprimare, de oriunde ar veni ea, nu are ce căuta la aceeași masă cu atacul la persoană.
Cu alte cuvinte: una este să vorbești, alta este să scuipi.
Decu atrage atenția asupra unui „sport național” practicat cu abnegație pe rețelele sociale: postarea de imagini personale scoase din context, „aprecieri” profesionale fără pic de fundament, apelative lipicioase, caracterizări mâzgălite, amenințări voalate și, desigur, eterna și fascinanta „postare sub anonimat”. Concluzia lui, citată ca atare: tot un CIRC rămâne, aplaudat de spectatorii de genul.
Când polițistul se joacă de-a deținutul
În acest tablou grotesc, întrebarea devine inevitabilă: care mai este diferența dintre acești polițiști de penitenciare și deținuți, când primii împrumută caracterul și metodele celor din urmă?
Când uniforma începe să semene suspect de mult cu treningul de pușcărie, problema nu mai este doar de cod vestimentar.
Poliția Penitenciară se află, potrivit Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, sub un asediu de șantaje și amenințări care au coborât la cea mai penibilă zonă a caracterului uman. Pe Facebook, sub masca anonimatului, se inventează povești „ușor de digerat”, pentru că sunt can-can-iste, croite pe gustul celor care confundă scandalul cu adevărul și bârfa cu ancheta.
Firul epic provoacă indignare, țipete, reacții, dar adevărul – susține FSANP – este cu totul altul. Cu alte cuvinte, pe scenă se joacă tragedie, dar în culise se scrie farsă.
Atac la persoană: de la viața intimă la linșaj de familie
Nu mai vorbim despre critică de sistem sau dezbatere publică. Vorbim despre atacuri la persoană, la familie, la viața intimă.
Se calcă în picioare imaginea colegelor polițiști de penitenciare, etichetate „victime” ale unor așa-zise hărțuiri sexuale, fără nicio preocupare pentru consecințele reale ale acestor povești fabricate: viață distrusă, reputație făcută praf, copii, părinți și parteneri târâți în noroi.
Pentru delatorii curajoși doar cu profilul fals, totul este un joc. Pentru cei din spatele numelor pomenite, jocul acesta înseamnă viață personală spulberată pentru a servi unor interese obscure, fără legătură cu adevărul, așa cum subliniază în mod constant Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, sursa acestor poziții publice.
„Curaj” cu nume fals și poză furată
Se ridică o altă întrebare incomodă: unde se află curajul acestor delatori?
Cei care aruncă acuzații grele, cu iz penal și sexual, se ascund după pseudonime, pagini-fantomă și profiluri clonate. Dacă sunt atât de convinși că au dreptate, de ce nu își asumă numele, afirmațiile și, mai ales, probele?
În spatele fiecărui nume real – reamintește FSANP – există o familie: soți, soții, tați, mame, frați și surori. Cum s-ar simți conspiraționiștii curajoși doar cu tastatura în mână dacă unul dintre ai lor ar deveni personaj principal într-o poveste de cancan, construită în laboratorul unei găști de interese, sub protecția anonimatului?
Poveștile acestea au atât adevăr și fundament cât curaj au autorii lor: adică fix câtă identitate afișează – zero. Singurul lucru asumat este anonimatul. Restul: insinuări, scenarii ieftine, încercări de a manipula emoții pentru a forța mâna unor oameni și a deturna decizii de la vârful ANP și din unitățile subordonate.
Ținta: conducerea ANP. Metoda: presiune de tip pușcărie
Ținta declarată, subînțeleasă și repetată a acestor atacuri – potrivit Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor – este conducerea ANP. Obiectivul? Obținerea de decizii favorabile pentru anumite grupuri de interese care visează să pună mâna pe pușcării, nu ca deținuți, ci ca stăpâni din umbră.
Ironia supremă: instituția care ar trebui să corijeze și să reabiliteze deținuții pentru reintegrarea în societate este atacată din interior de o „gașcă de polițiști de penitenciare cu apucături de infractori”, care folosesc șantajul și presiunea ca să influențeze un director general, un director general adjunct, un director de direcție sau o comisie legal constituită.
Este ireal, dar foarte real în același timp: un fel de pușcărie în care unii încearcă să joace rolul mafiotului de secție, cu Facebook-ul drept „telefon de contrabandă”.
Critica, da. Linșajul, nu.
În acest tablou, o distincție devine obligatorie: critica este una, atacul la persoană, la familie și la viața intimă este altceva.
Șantajul și amenințarea nu au absolut nicio legătură cu libertatea de exprimare și cu sindicalismul. Libertatea de exprimare nu este un cuțit cu care tai în oameni, apoi o declari „opinie personală”.
Când „dezvăluirea” se transformă în instrument de intimidare, nu mai vorbim despre curaj sindical, ci despre apucături de celulă.

Screenshot
De la Facebook la Parchet: urmează plângeri penale
Potrivit pozițiilor publice exprimate de reprezentanți ai ANP și ai Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, nu se va rămâne la nivel de indignare pe internet. Vor urma plângeri penale și acțiuni în instanță împotriva celor care confundă libertatea de exprimare cu dreptul de a demola vieți sub anonimat.
Pamfletul trage cortina așa cum a început: cu întrebarea care doare.
Unde se termină polițistul de penitenciare și unde încep apucăturile de infractor?
Răspunsul, din păcate, se citește tot mai des nu în rapoarte oficiale, ci în comentarii anonime, conturi false și postări care îmbracă șantajul în hainele „adevărului spus pe față”.
Iar când singura față e una ascunsă după profil fals, nu mai vorbim nici de curaj, nici de libertate de exprimare. Vorbim doar de lașitate cu poză de profil. (Cristina T.).
Administratie
DN1, reorganizat înainte de deschiderea circulației pe Centura Comarnic
Intervenții la Nistorești pentru fluidizarea traficului către Comarnic
Drumul Național 1 este pregătit pentru preluarea traficului care va fi deviat pe noua Centură a orașului Comarnic. Potrivit președintelui Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, lucrările au început în zona Nistorești.
Intervențiile vizează lărgirea benzilor de circulație și îndepărtarea marcajelor rutiere existente, în vederea reorganizării sectorului de drum.
Două benzi la urcare și una la coborâre
Soluția a fost stabilită împreună cu reprezentanții CNAIR, în urma unei analize efectuate în teren cu privire la modul în care traficul va fi preluat după deschiderea Centurii Comarnic.
Conform planului, pe sectorul respectiv vor fi amenajate două benzi de circulație pe sensul de urcare către Comarnic și o singură bandă pe direcția de coborâre. Măsura urmărește creșterea capacității de circulație în zona în care este anticipat un flux mai mare de autovehicule.
Autoritățile pregătesc și traseul de după centură
Virgiliu Daniel Nanu a subliniat că, deși lucrările sunt punctuale, acestea au un rol important în pregătirea infrastructurii rutiere pentru noul scenariu de trafic.
„Înainte să dăm drumul circulației pe Centura Comarnic, punem la punct și ceea ce urmează după ea”, a transmis președintele Consiliului Județean Prahova.
Administratie
Lucrările la conducta de pompare de la Stația de Tratare Voila, prelungite până la ora 22:00
Furnizarea apei rămâne sistată în Câmpina și, parțial, în Poiana Câmpina
HIDRO PRAHOVA S.A. anunță că intervenția pentru remedierea avariei produse la conducta de pompare din cadrul Stației de Tratare a Apei Voila durează mai mult decât era estimat inițial.
Potrivit celei mai recente informări transmise de operatorul regional, lucrările au fost prelungite până la ora 22:00. În funcție de evoluția intervenției din teren, termenul ar putea fi extins din nou.
Zonele afectate de întreruperea alimentării cu apă
Furnizarea apei potabile rămâne întreruptă în zonele afectate din municipiul Câmpina, precum și în anumite zone ale comunei Poiana Câmpina.
HIDRO PRAHOVA precizează că reluarea alimentării nu se va face imediat după finalizarea reparațiilor. Apa va fi introdusă treptat în rețea, după reîncărcarea conductelor și stabilizarea parametrilor sistemului de distribuție.
Operatorul recomandă consumatorilor să urmărească informările oficiale
Locuitorii din zonele vizate sunt sfătuiți să țină cont de eventualele actualizări comunicate de HIDRO PRAHOVA S.A., întrucât durata intervenției poate varia în funcție de complexitatea avariei și de condițiile întâlnite pe teren.
-
Exclusivacum 3 zileMafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 5 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 4 zile„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Featuredacum 2 zileȘeful care confundă polițiștii cu sticlele din ladă
-
Exclusivacum 2 zileGNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
-
Exclusivacum 5 zileNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 17 oreImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Ancheteacum 2 zileMircea Negulescu mai încearcă o dată ușa Justiției – și o încasează în față



