„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari

În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.

Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.

Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.

Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii

La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.

Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.

Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.

Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție

Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.

Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.

Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.

Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.

Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”

În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:

• mașina de poliție intră „defectă” la service;
• iese „reparată” pe hârtie;
• în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.

Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.

Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.

Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri

Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:

• lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
• mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
• om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
• secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.

Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:

• „am probleme grave de sănătate”;
• „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
• „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.

Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.

„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante

Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:

• cereri de împrumut falsificate;
• sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
• semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
  • Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
  • Manea Victor,
  • Bădică Gabriel,
  • plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.

Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.

În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.

Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie

Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:

• Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
• Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.

Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:

• șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
• rețeaua – funcțională ani de zile;
• polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.

SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște

Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.

Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.

Rezultatul „muncii” SICE:

• plângerile – îngropate;
• dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
• gruparea – neatinsă de cătușe.

DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri

Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.

Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.

SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.

Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.

BCI de vitrină și examene „cu dedicație”

Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.

La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.

Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.

În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.

Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș

În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:

• folosiți ca giranți;
• trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
• cu semnături falsificate;
• sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.

Consecințe:

• zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
• mulți nu își mai pot întreține familiile;
• divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
• rușinea se lipește de victimă, nu de autor.

Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.

„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu

Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.

Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.

Statul? Procurorii? DGA? DGPI?

• dosarele zac;
• presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
• prescripția curge ca o pensie specială juridică.

Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.

La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.

Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).

Sindicate încolțite: când doctorul și gardianul ajung la aceeași „secție” – protestul

Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, a anunțat cu solemnitatea cu care se citește o sentință că POLIȚIȘTII DE PENITENCIARE se alătură, în stradă, CADRELOR MEDICALE. Nu la Urgențe, nu la UPU, ci la Proteste.

„Unitate! Nu lăsăm pe nimeni în urmă”, proclamă liderul sindical, de parcă ar coordona o operațiune de extragere din zona de conflict, nu o încercare disperată de a mai salva ce se mai poate salva din demnitatea fluturașului de salariu, făcut zob de noua LEGE A SALARIZĂRII.

Biroul Executiv FSANP: ședință de cod roșu pe buget

Ieri seară, în cadrul Biroului Executiv al FSANP, nu s-a discutat nici despre regimul de detenție, nici despre numărul de deținuți pe cameră, ci despre regimul de subzistență al angajaților din sistem.

Decizia luată: polițiștii de penitenciare nu mai rămân doar gardienii frustrărilor din spatele gratiilor, ci devin paznicii propriilor drepturi în stradă. Se alătură protestelor organizate de CADRELE MEDICALE din Sanitas și din întregul sistem medical, adică trec de la „supravegherea celulei” la „supravegherea Guvernului”.

Cu alte cuvinte: dacă nu se rezolvă la negocieri, se discută cu portavocea.

„Solidaritate sindicală”: când nu te mai bagă nimeni în seamă singur, strigi la unison

Dorobanțu explică doct și cu litere mari:

„Considerăm că aceasta este adevărata esență a solidarității sindicale: SĂ FIM UNIȚI ȘI SĂ NE SUSȚINEM RECIPROC, indiferent de categoria socioprofesională din care facem parte.”

Traducere în limbaj de pamflet:
Când vezi că noua LEGE A SALARIZĂRII îți pregătește un fluturaș mai slab decât bonul de la supermarket, nu mai contează că porți uniformă de penitenciar sau halat alb. Toți sunteți pacienți pe aceeași secție: „Inechități cronice, stadiu terminal”.

Gardianul și medicul, două profesii care de obicei se întâlnesc doar când deținutul ajunge la cabinet, acum defilează cot la cot în stradă. Unul are grijă să nu evadeze condamnații, celălalt are grijă să nu evadeze pacienții… iar amândoi au ajuns să aibă grijă să nu le evadeze ultimii bani din portofel.

„Doar împreună”: recunoașterea oficială că singuri nu-i bagă nimeni în seamă

„Doar ÎMPREUNĂ putem transmite un mesaj puternic astfel încât să oprim inechitățile pregătite prin această LEGE A SALARIZĂRII”, mai spune președintele FSANP.

Mesajul e clar: nu mai merge cu proteste separate, cu sindicate fărâmițate, cu scrisori „respective” și apeluri „respective”. Când legea salarizării îți lasă contul în comă, îți aduni toate categoriile socioprofesionale pe o singură foaie de gardă:

• cadre medicale – cei care fac gărzi până cad în picioare;
• polițiști de penitenciare – cei care înghit zilnic frustrarea din spatele gratiilor;
• toți – cei care află că pentru Guvern „unitate” înseamnă, de fapt, să fiți toți egali în nemulțumire.

Final cu „unitate”: nu lăsăm pe nimeni în urmă… când e vorba de tăiat

Sloganul „Unitate! Nu lăsăm pe nimeni în urmă” sună eroic, aproape hollywoodian, până îți dai seama că e de fapt rezumatul unei tragedii bugetare:

• Nu lăsăm pe nimeni în urmă… când e vorba să fie nedreptățit de noua lege.
• Nu lăsăm pe nimeni în urmă… când e vorba de promisiuni neonorate și salarii ciopârțite.
• Nu lăsăm pe nimeni în urmă… la cozile la protest, la nervi și la umilință.

Adevărata „esență a solidarității sindicale”, așa cum o proclamă Cosmin Dorobanțu, e trist de simplă: când Guvernul pregătește inechități la foc mic, fie ești în stradă cu toții, fie rămâi singur în celula propriei resemnări. (Cerasela N.).