Anchete
EXPLOZIV/”INDEPENDENTA” JUSTITIEI DIN PRAHOVA/INSTANTA DIN PLOIESTI CARE I-A DAT 300.000 LEI LUI KOVESI A FOST INFLUENTATA
Motivare senzationala in Hotararea CSM 435/2018, care va duce la anularea deciziei din dosarul Kovesi – Antena 3: “Adresa DNA este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata… exista elemente pe baza carora se poate conchide ca a fost adusa atingere independentei judecatorilor”. Hotararea CSM este irevocabila, conform celor de la Lumea Justitiei.
Praful se va alege din decizia civila prin care un complet civil de la Curtea de Apel Ploiesti format din judecatoarele Marilena Panait si Valentina Gheorghe, i-a dat sefei DNA, Laura Kovesi, la 20 martie 2018, daune de 300.000 lei, obligandu-i la plata acestora pe jurnalistii Mihai Gadea, Mugur Ciuvica, Bianca Nae si postul Antena 3. Amintim ca in acest dosar jurnalistii Razvan Savaliuc si Radu Tudor au castigat procesul cu sefa DNA, constatandu-se ca nu au prejudiciat-o cu nimic pe aceasta.
Dand curs unei sesizari a jurnalistilor Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si Razvan Savaliuc – care au semnalat faptul ca la ultimul termen de judecata, DNA a trimis la dosar o adresa cu efecte paralizante pentru judecatoriii cauzei (vezi facsimil), in care se anunta ca a deschis dosar penal in legatura cu solutionarea procesului civil – Sectia de judecatori a dispus ca Inspectia Judiciara sa faca verificari pe marginea celor semnalate de jurnalisti.
Verdictul inspectorilor judiciari a fost ca adresa DNA “ar putea constitui o atingere adusa independentei judecatorilor” si a inaintat raportul Plenului CSM pentru a dispune solutia potrivita.

Si acum bomba: prin Hotararea Plenului CSM nr. 435 din 19 aprilie 2018, motivata zilele trecuta, s-a hotarat:
“Adresa PICCJ – DNA, de solicitare a unor inscrisuri dintr-un dosar al instantei este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti”.
Hotararea CSM reprezinta declararea oficiala a faptului ca instanta Curtii de Apel Ploiesti nu a fost independenta, ceea ce va duce la anularea obligatorie a deciziei civile prin care i s-au bagat in buzunar sefei DNA, fara justa cauza, suma exorbitanta de 300.000 lei, pentru cateva intrebari si opinii, care nici macar nu au putut fi motivate convingator. In curand Lumeajustitiei.ro va publica motivarea deciziei civile a CA Ploiesti din 20 martie 2018, pentru ca opinia publica sa se convinga cum s-a insailat imbogatirea fara justa cauza a sefei DNA.
Revenind insa la efectele Hotararii CSM, este limpede ca se va ajunge in scurt timp la anularea deciziei civile a CA Ploiesti – ori in recurs, ori in recursul la cererea de recuzare a judecatoarelor Panait si Gheorghe, aflat deja pe rolul ICCJ.
Aceasta intrucat:
Art. 133 din Constitutie prevede:
(1) “Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei”
(7) “Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile…”
Art 6 din CEDO prevede: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”
Art. 6 din Codul de procedura civila prevede: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta si impartiala”
Cum iata ca institutia abilitata prin lege sa garanteze independenta justitiei a constatat ca instanta nu a fost independenta si cum aceasta conditie nu a fost indeplinita, urmeaza ca in caile legale sa se anuleze decizia CA Ploiesti intrucat statul nu a garantat jurnalistilor vanati de Kovesi instanta independenta la care aveau dreptul.
Fata de aceasta imprejurare, nici nu mai conteaza celelalte aspecte sesizate de jurnalisti privind respingerea in bloc a tuturor probelor, fiind evident ca nu a existat un proces echitabil.
Iata fragmente relevante din Hotararea Plenului CSM nr. 435 din 19 aprilie 2018:
“…Prin sesizarea adresata CSM, petentii Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si Razvan Savaliuc au solicitat apararea: libertatii de exprimare si a independentei judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 avand ca obiect actiunea in raspundere delictuala, instrumentat in apel de Curtea de Apel Ploiesti, ca urmare a presiunilor judiciare la care sunt supusi membrii completului, respectiv prin formularea de catre DNA a unei cereri de eliberare a copiilor actelor din dosar si prin dispozitiile date prin decizia nr. 70/17.01.2018 a ICCJ.
Petentii au apreciat ca prin actiunile intreprinse de DNA a fost afectata independenta judecatorilor, consecinta fiind una de o gravitate sporita, care consta in incalcarea dreptului la un proces echitabil (…)
…Independenta nu este un privilegiu in interesul propriu al magistratilor, ci in interesul statului de drept si al celor care cauta si doresc infaptuirea justitiei
…prin raportare la factorii de presiune ce o pot influenta, independenta a fost definita ca fiind capacitatea magistratului de a decide masuri, conform legii, fara nicio interventie sau influenta externa, capacitatea de a constientiza factorii externi ce influenteaza sau creeaza aparenta unei influente, precum si capacitatea de a respinge factorii de natura externa ce influenteaza sau creeaza aparenta unei influente…”
In motivarea Hotararii CSM, s-a constatat ca adresa procurorilor DNA Marius Bulancea si Mihaela Beldie Canela (vezi facsimil) – care au solicitat la ultimul termen copia intregului dosar, anuntand ca au constituit dosarul penal nr. 853/P/2016 in care nu s-a precizat ce judecatori ai cauzei civile sunt vizati – a incalcat procedura legala. Asta intrucat copia dosarului nu se putea solicita printr-o simpla adresa trimisa la ultimul termen, ci prin ordonanta:
“In conformitate cu art. 286 din Codul de procedura penala, procurorul dispune asupra actelor sau masurilor procesuale si solutioneaza cauza prin ordonanta, daca legea nu prevede altfel. Prin urmare, actul procedural prin care se poate solicita predarea unor inscrisuri este Ordonanta (…) Analizand coroborat dispozitiile legale si regulamentare mentionate, Plenul constata ca adresarea unei cereri in ipoteza faptica descrisa ar putea crea aparenta unei influentari a completului de judecata, dat fiind faptul ca o modalitate de adresare ce nu respecta exigentele legale de forma poate genera un disconfort, ce poate fi resimtit ca o afectare a independentei sau impartialitatii ori poate crea suspiciuni cu privire la aceasta. CSM remarca si continutul adresei:’toate documentele din dosarul 6043/3/2015 in care a fost emisa sentinta civila civila nr. 1243 din data de 16.10.2015 de catre Tribunalul Bucuresti‘ – de natura a insufla ideea efectuarii unor verificari asupra solutiei unei instante, in ciuda faptului ca cenzurarea unei hotarari judecatoresti revine exclusiv instantelor superioare, in caile de atac (…)
…Plenul CSM apreciaza ca adresa DNA, de solicitare a unor inscrisuri dintr-un dosar al instantei, este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti, avand in vedere forma sa, ce nu respecta exigentele legale; continutul, susceptibil de generarea unei atmosfere tensionate si a unei aparente influente externe, precum si data emiterii acestei adrese catre Curtea de Apel Pitesti, la peste 1 an de la trimiterea dosarului la Curtea de Apel Ploiesti.
Nu poate fi neglijat faptul ca DNA are calitatea de parat in dosarul nr. 6043/3/2015 al Tribunalului Bucuresti, aspect ce rezulta din consultarea portalului instantelor de judecata… Astfel, Plenul constata atitudinea procurorului din cadrul DNA, care a omis nu doar aspectele sus-mentionate, ci si consultarea portalului instantelor judecatoresti sau a consilierului juridic al unitatii, prin aceasta lipsa de diligenta generandu-se desincronizari vadite intre momentul primirii adreselor de catre instanta si perioadele in care dosarul vizat se afla pe rolul acestora (…) In considerarea tuturor argumentelor sus-enuntate, Plenul, constatand ca exista elemente pe baza carora sa se poata conchide in sensul ca a fost adusa atingere independentei judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti. Fata de cele expuse… prin vot direct si secret, cu 8 voturi pentru si 7 voturi impotriva
PLENUL CSM HOTARASTE:
Aprecizeaza ca adresa PICCJ – DNA, de solicitare a unor inscrisuri dintr-un dosar al instantei este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti”.
Presedinte,
judecator Simona Camelia MARCU (Cutov Ina).
Anchete
Demisie cu bucluc în DNA: când „pleci” ca să rămâi pe loc
Demisie de formă, funcții beton
Potrivit publicației Lumea Justiției, în Direcția Națională Anticorupție se poartă un nou sport de performanță: demisia care nu te dă afară, ci doar te reașază mai comod în fotoliu. Da, este corect formulat: demisie „în” DNA, nu „din” DNA. Adică nu pleci din instituție, doar te retragi strategic din niște funcții, ca să nu se înțeleagă greșit că ai abandona corabia.
Personajul principal al acestui exercițiu de acrobație administrativă este procuroarea Irina-Adina Popescu, care a decis, cu un gest solemn, să demisioneze din cele două funcții de conducere pe care le deține la DNA. Atenție, doar din funcții, nu și din confortul instituțional.
Două funcții pierdute, o instituție câștigată
Conform dezvăluirilor făcute de Lumea Justiției, Irina-Adina Popescu renunță la postura de șefă a Serviciului de reprezentare la Înalta Curte de Casație și Justiție – funcție obținută prin numire la 19 februarie 2025 – și la cea de adjunctă a Secției judiciare a DNA, secție care are în componență chiar acest Serviciu de reprezentare la ICCJ, unde a fost delegată în 9 octombrie 2024.
Cu alte cuvinte: două funcții jos, statutul în DNA sus. Demisia pare mai degrabă o mică operațiune de rebranding profesional, nu o ieșire onorabilă sau o asumare de răspundere. Într-o țară normală, când auzi de „demisie”, te gândești la plecare, la ruperea colaborării. În România, demisia poate însemna doar „mutarea scaunului mai încolo pe același hol”.
CSM, arbitru la meciul „rămân, dar mă fac că plec”
Secția pentru procurori a CSM urmează să discute acest „mare” gest de demisie marți, 13 septembrie 2026. Zi perfectă: marți 13 – simbolism cât cuprinde. O ședință care, teoretic, ar trebui să clarifice situația, dar care, practic, riscă să fie doar un nou episod de „bifăm procedura și mergem mai departe”.
Așadar, CSM va analiza demisia din două funcții, nu și din sistem. Un fel de „îți luăm ecusonul de VIP, dar rămâi în sală la lojă”. Din exterior, povestea aceasta arată ca o piesă de teatru prost regizată, în care actorii își schimbă costumele, dar rămân același personaj.
Demisia românească: artă, nu act
Cazul Irinei-Adina Popescu, așa cum este relatat de Lumea Justiției, ilustrează perfect modul în care instituțiile românești au transformat demisia într-un exercițiu de imagologie: anunți gestul ferm, lași impresia de responsabilitate, dar ai grijă să nu riști pierderea reală a poziției și influenței.
Demisia nu mai este un act, ci o formă. O mică scenetă pentru public, în care se schimbă titlurile, dar nu și oamenii, se ajustează organigramele, dar nu și reflexele de sistem. Iar când „pleci” doar ca să rămâi, singura concluzie posibilă este că, în anumite instituții, anticorupția e severă doar cu alții – niciodată cu confortul propriu. (Irinel I.).
Anchete
Ploaia ocolește fermele din Arad. Un agricultor ridică semne de întrebare despre sistemul antigrindină
Seceta din Arad pune ferma lui Ronny Trapletti în pragul supraviețuirii
Lipsa precipitațiilor a compromis aproape în totalitate rapița cultivată pe sute de hectare și îl determină pe fermier să își regândească planurile. Trapletti suspectează că sistemele antigrindină ar putea influența ploile, însă această legătură este prezentată ca opinia sa, nu ca un fapt dovedit.
Seceta severă din vestul țării apasă tot mai greu asupra fermierilor de cultură mare. În județul Arad, Ronny Trapletti, care lucrează aproximativ 1.000 de hectare, spune că a trecut printr-o perioadă de trei luni fără precipitații și se teme că pierderile îi vor afecta capacitatea de a continua activitatea.
Potrivit unui articol publicat de Revista Ferma, fermierul caută explicații pentru faptul că, deși norii vin dinspre Ungaria, ploile par să ocolească tot mai des terenurile din zonă. Trapletti consideră că intervențiile antigrindină ar putea avea legătură cu diminuarea precipitațiilor, însă suspiciunea sa nu este prezentată în material drept o concluzie științifică.
Suspiciuni privind sistemele antigrindină
Fermierul afirmă că a consultat hărți cu amplasamentele sistemelor antigrindină și a identificat instalații în vestul țării, inclusiv în apropiere de Nădlac. Pe baza acestor observații și a discuțiilor cu alți agricultori, el spune că ia în calcul posibilitatea ca lansările de rachete să influențeze formarea precipitațiilor în zona sa.
„Am făcut câteva cercetări şi am ajuns la concluzia că este mâna omului”, susține Trapletti, citat de Revista Ferma. El spune că fenomenul l-a preocupat în ultimii doi ani, perioadă în care a observat, în opinia sa, că norii veniți dinspre Ungaria nu mai aduc cantitățile de apă din trecut.
Fermierul ridică și problema priorităților economice: în vreme ce plantațiile pomicole sunt protejate de grindină, culturile de câmp depind de precipitații pentru a se dezvolta. El consideră că impactul acestor intervenții ar trebui analizat și din perspectiva agricultorilor care cultivă cereale și plante tehnice.
Harta infrastructurii sistemului național antigrindină, aflată în subordinea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), nu ar fi fost actualizată de mai bine de doi ani, potrivit informațiilor menționate în materialul-sursă. Imaginea hărții este creditată paginii de Facebook a AASNACP.
Trei luni fără ploaie, potrivit fermierului
Dincolo de ipotezele privind sistemele antigrindină, Trapletti descrie o secetă care a afectat direct culturile. El afirmă că, în zona în care lucrează, nu a înregistrat precipitații între 28 februarie și sfârșitul lunii mai.
„Timp de trei luni, nu am avut nici măcar un litru de precipitaţii. Martie, aprilie şi mai!”, spune fermierul, potrivit publicației. Lipsa apei a pus în pericol semănăturile de toamnă și a afectat în mod deosebit rapița.
Rapița a germinat, apoi s-a uscat
Trapletti a însămânțat aproximativ 370 de hectare cu rapiță, mizând și pe prognozele care anunțau precipitații. Pe primele 150 de hectare, spune el, au căzut doar 9 litri de apă pe metru pătrat. Umiditatea a fost suficientă pentru ca semințele să germineze, dar nu și pentru ca plantele să răsară și să supraviețuiască.
Apa ar fi pătruns în sol până la semințe, însă arșița care a urmat a uscat terenul. În aceste condiții, plantele nu au mai reușit să iasă la suprafață. În timp ce unii fermieri din zonă au decis să întoarcă rapița, Trapletti încă speră să salveze o parte din cultură, deși recunoaște că situația este critică.
Planuri schimbate din mers
Presiunea secetei îl determină să își modifice strategia pentru noul sezon. Fermierul ia în calcul să renunțe la culturile de primăvară și să se concentreze pe cele de toamnă: aproximativ 350 de hectare cu rapiță, 300 cu grâu și alte 300 cu orz.
Orzul ar urma să fie introdus pentru prima dată în structura fermei. Decizia este o încercare de diversificare a riscului, într-un an în care fiecare cultură trebuie să contribuie la menținerea activității și la acoperirea obligațiilor financiare.
Costurile și datoriile apasă asupra fermei
Seceta vine după un an agricol dificil, iar pierderile acumulate l-au obligat pe fermier să amâne plăți către furnizorii de inputuri. Reducerea cheltuielilor devine esențială, mai ales atunci când lipsa apei pune sub semnul întrebării eficiența investițiilor în culturi.
Trapletti spune că nu mai vede rostul aplicării unor îngrășăminte complexe în valoare de 4.500 de lei dacă plantele nu au suficientă apă pentru a valorifica aceste inputuri. „Mai încerc un an şi dacă nu iese nimic voi renunţa!”, afirmă fermierul, administrator al societății Agri Loyalty. (Paul D.).
N.R. – Informațiile și declarațiile fermierului au fost preluate și reformulate pe baza articolului publicat de Revista Ferma.
Anchete
Trei candidați, un singur dosar de competență: CSM a ales procurorul pentru cauzele cu magistrați
Trei nume pe listă, un singur „da” la final
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat trei propuneri pentru desemnarea unor procurori care să instrumenteze dosarele ce îi vizează pe magistrați. Trei candidați au intrat în cursă; unul singur a ieșit cu atribuțiile noi în mapă.
Potrivit publicației Lumea Justiției, propunerile i-au vizat pe Gabriel Ionuț Tătar, șeful Secției de urmărire penală de la Parchetul Curții de Apel Cluj, pe George Daniel Dancă, de la Parchetul Curții de Apel Brașov, și pe Constantin Conortos, de la Parchetul Curții de Apel Constanța.
Desemnarea s-a încheiat: Tătar primește competența
Alegerea plenului a fost Gabriel Ionuț Tătar. Acesta va avea competență în dosarele care îi privesc pe magistrații din cadrul tribunalelor, judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea.
Așadar, după analiza celor trei propuneri, CSM a făcut selecția: pentru cauzele din aria stabilită, responsabilitatea revine procurorului desemnat. Dincolo de formula administrativă, miza rămâne una serioasă — instrumentarea dosarelor cu magistrați, fără ca simplul anunț al unei desemnări să țină loc de verdict sau de concluzie asupra vreunui caz. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum o ziRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Exclusivacum o ziDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină




