Madridul a surprins scena internațională, anunțând închiderea spațiului său aerian pentru avioanele americane implicate în conflictul iranian. Această decizie drastică a provocat o reacție furibundă la Washington, unde înalți oficiali au pus sub semnul întrebării un pilon fundamental al Alianței Nord-Atlantice: apărarea colectivă.

Loialitatea aliată, sub semnul intrebării

Într-o declarație incisivă, Secretarul Apărării Pete Hegseth a exprimat deschis frustrarea Pentagonului. „Multe au fost scoase la iveală, mult i s-a arătat lumii despre ceea ce aliații noștri ar fi dispuși să facă pentru Statele Unite ale Americii,” a declarat Hegseth reporterilor. El a subliniat că efortul actual vizează protejarea aliaților de rachete care nu amenință direct SUA. „Când ne angajăm într-un efort de o asemenea anvergură în numele lumii libere, aceste rachete nici măcar nu ajung pe teritoriul Statelor Unite, ci vizează aliații și pe alții, și totuși, când cerem asistență suplimentară sau simplu acces… primim întrebări, obstacole sau ezitare.”

Răbufnirea Prezidențială și apeluri la „curaj”

Comentariile lui Hegseth au urmat la scurt timp după o serie de postări virulente ale Președintelui Donald Trump pe rețelele de socializare, țintind direct aliații și partenerii, în special Regatul Unit. Trump a criticat lipsa de sprijin militar în regiune pentru protejarea navelor din Strâmtoarea Hormuz. În ciuda presiunilor de la Washington, Prim-ministrul britanic Keir Starmer a rezistat apelurilor de a se alătura războiului din Iran, optând doar pentru operațiuni defensive, deși a autorizat SUA să-și folosească bazele britanice pentru lovituri împotriva Iranului.

„Am o sugestie pentru voi: Numărul 1, cumpărați de la SUA, avem din belșug, și Numărul 2, adunați-vă curajul întârziat, mergeți în Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-O,” a scris Trump, referindu-se aparent la petrol. „Va trebui să învățați să luptați singuri, SUA nu va mai fi acolo să vă ajute, la fel cum voi nu ați fost acolo pentru noi,” a adăugat el. „Iranul a fost, în esență, decimată. Partea grea este gata. Duceți-vă și luați-vă propriul petrol!”

Articolul 5 al NATO, „Reexaminat”?

Aceste declarații survin și în contextul unei afirmații a Secretarului de Stat Marco Rubio, făcută inițial pentru Al Jazeera și apoi distribuită de Departamentul de Stat pe rețelele de socializare cu un emoji de alertă. Rubio a sugerat și mai multe probleme pentru Articolul 5 al NATO, clauza de apărare colectivă invocată o singură dată în istoria alianței, după atacurile din 11 septembrie.

„Dacă NATO înseamnă doar că noi apărăm Europa dacă sunt atacați, dar apoi ne neagă drepturile de bază când avem nevoie, nu este o înțelegere foarte bună. Este dificil să rămâi angajat și să spui că acest lucru este bun pentru Statele Unite,” a declarat Rubio. „Așadar, toate acestea vor trebui reexaminate. Totul va trebui reexaminat.” Scepticismul președintelui Trump față de Articolul 5 nu este nou, datând încă din primul său mandat, dar tensiunile par să fi escaladat în contextul conflictului israelo-american din Iran.

Strâmtoarea Hormuz: Un blocaj geopolitic

Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct nevralgic pentru transportul de combustibil și mărfuri. Deși partenerii NATO au refuzat, în mare parte, să trimită ajutor pentru securizarea tranzitului, Regatul Unit a acceptat, totuși, să permită Statelor Unite să-și folosească bazele pentru a lansa atacuri împotriva țintelor iraniene care vizează strâmtoarea.

Blocaje și clarificări: De la Madrid la Roma

Comentariile oficialilor americani par a fi vizat în special Spania, care, pe lângă faptul că interzisese deja utilizarea bazelor militare operate în comun pentru conflict, a anunțat recent și închiderea spațiului aerian. „Acest lucru a fost clarificat perfect pentru armata și forțele americane de la bun început,” a declarat ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles. „Prin urmare, nici bazele nu sunt autorizate, nici, bineînțeles, utilizarea spațiului aerian spaniol nu este autorizată pentru nicio acțiune legată de războiul din Iran.”

Pe de altă parte, un incident similar a avut loc în Italia, unde un avion militar american care se îndrepta spre Orientul Mijlociu ar fi primit refuz pentru aterizare în Sicilia. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a respins ulterior afirmațiile că SUA ar fi fost interzisă, explicând că problema a fost una birocratică – o cerere de aterizare trimisă prea târziu – nu o decizie politică.

Obiective americane și escaladarea prezenței

Toate aceste evenimente se desfășoară pe fondul incertitudinii privind obiectivele finale ale SUA în Iran. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a declarat că operațiunile continuă pentru a „degrada și distruge” capacitatea Iranului de a „proiecta putere” în afara granițelor sale. Concomitent, se observă o consolidare constantă a prezenței trupelor terestre americane în regiune, incluzând mii de soldați din Divizia 82 Aeropurtată a Armatei SUA și aproximativ 2.500 de pușcași marini. Îngrijorarea crește și din cauza rapoartelor despre atacuri asupra unor ținte sensibile americane în regiune, inclusiv asupra unui avion AWACS E-3 Sentry al Forțelor Aeriene, la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită.