Anchete
EXCLUSIV/Achitare intr-un dosar penal de la Curtea de Apel Constanta/Probe falsificate chiar de organele de cercetare penala/ Cine raspunde penal?
Am postat aici câteva declarații care vorbesc de la sine, precizeaza pe pagina sa de socializare judecatoarea Mihaela Ciocea.
Sunt doar câteva din cele câteva zeci luate angajaților CAB începând din ianuarie 2012, când am apărut la o emisiune televizată, și pana în primăvara lui 2015. Când au epuizat numărul judecătoarelor și grefierilor de la Secția mea, pe atunci Secția a IX-a pentru Cauze civile si de Proprietate Intelectuala, conducerea Curții a început sa transfere, pe rand, judecători de la alte secții, care rămâneau doar câteva luni pentru a depune mărturie și apoi erau, din nou, transferați înapoi la sectiile lor. Scopul era ca avalanșa de marturii mincinoase sa ma sperie în asa măsură încât să-mi iau câmpii. Adevărul e ca inițial am fost șocată de ceeea ce citeam. Treptat, nici nu mai aveam puterea sa le citesc, la frecventa cu care veneau și la volumul de enormități si calomnii conținute. De cele mai multe ori îmi atribuiau mie ceea ce făceau, de fapt, martorele. Ca sa ma convingă ca nu sunt primita în colectiv, acestea întârziau în ședința și se supărau dacă deschideam ședința fără ele. Atunci când i-am spus colegei mele de birou, despre care stiam ca întârzie intenționat: „Daca mai întârzii in ședinta publica, cer grefierei sa consemneze ora la care ai intrat.”, aceasta m-a reclamat pentru „atitudine necolegiala”. Alteori, susțineau ca nu particip activ la deliberare, deși aceasta devenise maniera mea de a ma apara de batjocura. Pentru ca eram judecătorul cel mai vechi specializat pe proprietate intelectuală adoptasera tactica de a asculta opinia mea privitor la soluția ce trebuie pronunțată și apoi cereau sa amânăm pronunțarea ca să mai studieze. La termenul de amânare veneau, invariabil, cu argumente pentru soluția opusă celei pe care o propusesem. Atunci, am refuzat sa îmi mai spun parerea înainte de a auzi opinia lor. În rest, bârfă, bârfă, bârfă, ocupația de bază a „martorelor”. In sfârșit, scopul cu care președinta Lia Savonea, vicepresedinta, de la acea vreme, Elisabeta Rosu și toată „floarea cea vestita” a CAB au strâns un maldăr de declarații a fost acela de a dovedi ca nimeni nu vrea sa între cu mine în ședința și deci ca nu îmi pot desfășura activitatea la CAB. Au trimis apoi liste la toți cei 230-240 de judecători ai instantei pentru ca acestia sa semneze ca nu doresc sa între cu mine în ședința și m-au chemat de câteva ori la Cabinet sa îmi ceara sa plec de bunăvoie. Pentru ca am refuzat și am spus ca e un șantaj au dispus o „expertiza psihiatrica” invocând mărturiile mincinoase ale judecătoarelor care, de fapt, conțineau atâtea fapte contradictorii între ele încât ar fi fost greu sa poată cineva înțelege ceva (unele spuneau ca sunt conflictuala, iar altele spuneau ca refuz sa comunic cu ele). În situația în care o judecătoare ma acuză că înregistram deliberarile, de fapt, nu făcusem decât sa butonez telefonul. Ele erau însă atât de tensionate de faptul ca știau totuși ca acțiunile demarate de Inspecția Judiciară împotriva mea sunt totuși infractiuni împotriva Justiției, încât se temeau și de sunetul unui clic. Când a venit sa ma convingă sa accept „târgul” cu conducerea CAB, cea de a treia martora, Bianca Scrob, mi-a spus ca se fac presiuni foarte mari asupra ei. Și, într-adevăr, pentru a o determina sa depună mărturie i-au deschis dosar disciplinar, care a fost apoi atașat la dosarul meu, astfrl ca, bineînțeles, în cele din urmă a acceptat. Adevărul este ca ceea ce încercasem sa spun în ianuarie 2012, când am apărut la televizor, erau fapte atât de grave încât nu ar fi putut fi contracarate decât încercând sa ma declare bolnava psihic. După apariția mea într-o emisiune televizată în ianuarie 2012 doua inspectorate, Paula Cotovanu și??? au venit pe furiș la Curtea de Apel și, întâmplător, le-am surprins la Centrul de documentare, stand de vorbă cu grefierele de la Secția mea. Dacă tot le-am surprins, m-au chemat și pe mine sa îmi spună ca nu fac nicio anchetă disciplinara dar sugerau sa renunț sa mai fac publice împrejurări ca cele din emisiunea TV. Dupa 2 săptămâni mi-au trimis sesizarea disciplinara. Apoi, toate anchetele disciplinare care au durat 5 ani au mers pe formula asta: Întâi, inspectoratele ma intrebau: „Ei, v-ați mai gândit?” Odată au stat o zi întreaga în biroul președintei CAB și veneau din ora în oră să mă întrebe dacă m-am mai gândit. Când răspundeam ca eu nu sunt dispusa la nicio „tocmeala”, raspundeau: „Atunci haideți sa vedeți ce am (mai) strâns!” Ah, și apropos, eu n-am folosit niciodată cuvântul „complot”, dar ca acuzațiile de boala psihică sa fie cât mai credibile, trebuia ca declarațiile „martorelor” să mă înfățișeze ca pe o paranoica. Revin. Am tone de „declarații”, inclusiv ale unora PROMOVAȚI PE PROTOCOL. (Irinel I.).
N.R –
În cadrul emisiunii „Sinteza zilei” de la Antena 3 din 18 februarie 2913, Mihai Gâdea a prezentat documente prin care fostul președinte al CSM, Alina Ghica, a trimis-o pe Mihaela Ciocea la Institutul de Medicină Legală pentru un control psihiatric, pentru simplul fapt că a participat la protestele din Piața Universității. Inscenarile au continuat…









Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)



