Connect with us

Exclusiv

Farsa de 25 martie: Cum si-au ingropat sefii Poliției Române propria istorie sub un steag de mătase!

Publicat

pe

Dezinteresul, blazon de onoare al sefului Poliției Române

E o realitate usturătoare, confirmată de Sindicatul Diamantul, că șefimea Poliției Române a cultivat un dezinteres cronic, aproape patologic, față de propriul trecut. De la birourile călduțe ale instituției, unde, probabil, istoria este confundată cu fișa postului (și aia preluată copy-paste), nu s-a clintit un deget pentru a finanța cercetări academice serioase. De ce? Probabil pentru că înțelesul continuu al funcției polițienești, de la 1400 încoace, ar tulbura somnul lin al „strategilor” din dotare. Păcat! Căci o simplă răsfoire prin letopisețe, condici de judecată și tratate de drept vechi ar demonta, cu brutalitate, mitul recent al unei instituții născute peste noapte, ca dintr-o eroare de sistem.

Analfabeți cu stele: Când istoria e un moft, nu o materie de examen

Cine mai crede, în acest secol al vitezei și al informației, că Poliția Română s-a născut la 1822? Ei bine, aproape toți! De la „șefu'” suprem și până la „împuternicitul” de la colțul județului, în fiecare an, pe 25 martie, se repetă aceeași litanie istorică, secă, semidoctă, un „copy-paste” obosit preluat, fără crâcnire, și de o presă autohtonă… lipsită de pretenții. Articolul 50 din Legea nr. 218 din 2002 a dictat, arbitrar, ziua de 25 martie ca Zi a Poliției. Arbitrar? Un eufemism dulceag. Practic, s-a ales un episod istoric minor, ca o bomboană pe colivă, pentru a-l transforma în actul de naștere al Poliției în spațiul românesc. Halal geneză!

Motivația oficială? În 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiță Filipescu (un soi de șef de Poliție a Capitalei, cu funcții mai mult administrative) un steag. Un steag! De mătase galben-crem, cu o acvilă cruciată, tuiuri, buzdugane și, culmea ironiei pentru o instituție ce pare să fi uitat să judece, o balanță. Pe cealaltă parte, icoana Maicii Domnului și a Arhanghelului Gavriil, simbolizând Buna Vestire.

Buna Vestire a mășilor: Sau cum să fugi când iți bate poliția la ușă

Acum, să fim serioși: suprapunerea Zilei Poliției cu Buna Vestire, o sărbătoare creștină a speranței și a veștilor bune, este o glumă proastă, de un cinism amar. Nimeni, dar absolut nimeni, nu se bucură când îi bate Poliția la ușă, fie ea și cu „Buna Vestire”. Nu e o veste bună să găsești în poartă „mașina” Poliției, ori să-ți bată mascații la ușă – chiar dacă ar veni cu o floare de 8 Martie, cum se poartă mai nou în anumite cercuri polițienești.

Și nici umplerea funcțiilor de la vârful instituției cu „pleava socială amorală, analfabetă funcțional și coruptă în principii și valori” nu prevestește nimic bun. Oare Micul Agă Mihăiță Filipescu ar fi recunoscut în „șefii” de azi vreun urmaș demn de drapelul său? Probabil ar fi cerut o falangă, pentru a le arăta istoria pe pielea lor. Abordarea oficială este clară: e nevoie, cu orice preț, de o dată de început „curată”, o spălare de imagine forțată, o igienizare moral-religioasă pe un fond de… puroi istoric. E mai comod să te naști sub semnul „Bunei Vestiri” decât să îți asumi o tradiție milenară, mult mai complexă și, adesea, mult mai brutală.

Din temnițele evului mediu, cu dragoste! O scurtă introducere în rafinamentul represiv românesc

Ignoranța șefilor, dezvăluită de Sindicatul Diamantul, e cu atât mai gravă cu cât „conceptul de ordine și coerciție” în statul medieval românesc era mult mai avansat și, uneori, diabolic de eficient. Istoricii dreptului Valentin Al. Georgescu și Petre Strihan, în lucrarea „Judecata Domnească în Țara Românească şi Moldova (1611-1831)”, arată că nu exista o separare „democratică” a puterilor. Justiția, administrația și poliția erau o pastă vâscoasă sub autoritatea domnitorului, delegată apoi prin dregători.

Tabelul rușinii sefilor de azi: Pilonii represiunii de odinioară

Aceștia sunt pilonii pe care s-a clădit „siguranța publică”, piloni ignorați cu obstinație de „șefii” de azi:

Dregătoria Sfera de competență teritorială / socială Principalele atribuții de poliție și coerciție
Marele Armaş Nivel central / Infracţiuni de maximă gravitate Paza şi administrarea temniţelor („grosul armășiei”), instrucţia penală a suspecților (cu „chinuri și bătăi”), utilizarea torturii judiciare, executarea pedepselor capitale, capturarea boierilor fugari și a marilor tâlhari.
Marele Agă Nivel urban (Capitalele Bucureşti şi Iaşi) Poliţia economică (controlul mărfurilor, combaterea speculei – matrapaslac), poliția moravurilor (cârciumi, prostituție), paza oraşului pe timp de noapte, aplicarea pedepselor corporale în piețe publice (falanga!).
Marele Spătar Mahalale urbane, periferii și drumuri comerciale Comanda „breslei spătăreşti” (poterași, seimeni), menținerea ordinii la periferia orașelor, judecarea infracțiunilor penale minore (furturi mici, bătăi) în instanța proprie.
Ispravnicii Nivel teritorial (Județe în Ț.R., ținuturi în Moldova) Reprezentarea autorității centrale în teritoriu, putere deplină de arestare, anchetă şi judecată (fără pedeapsa cu moartea), administrarea închisorilor județene („grosul isprăvniciei”), coordonarea zapciilor. Sursă de abuzuri și îmbogățire rapidă.
Vătaful de Aprozi Curtea Domnească și nivel național Rol de executor judecătoresc și polițist de curte; aducerea forțată (manu militari) a suspecților la judecată, punerea în executare a sentințelor domnești și urmărirea debitorilor rău-platnici.

Marele Armaş: Bunicul nostru sadic, dar onest. Fără „mandat”, nu te scoți!

Cea mai crasă omisiune din istoriografia oficială a Poliției Române moderne este Marele Armaş – strămoșul direct al poliției judiciare și al sistemului penitenciar. Pe vremea lui, nu era loc de „negocieri” sau „pile”. Marele Armaş era garantul că, odată acuzat, ajungeai în fața domniei și-ți ispășeai pedeapsa. Răspundea cu capul pe tavă pentru pază, iar „grosul armășiei” (temnița) era raiul său. Aparatul birocratic era atât de complex, încât avea chiar un „condicar de temniță” – un fel de precursor al evidenței operative și al… cazierului. Sună cunoscut? Cam ca șeful de la arest care se prezintă, regulat, în fața șefului de IPJ cu raportul. Diferența? Armaşul știa istorie.

  • Tortura, o „proba regina”: Fără criminalistică, „dovada supremă” era mărturisirea. Iar pentru a o obține, armașii erau autorizați să aplice „chinuri și bătăi”. Tortura nu era un sadism ieftin, ci un mecanism procedural, integrat. Valentin Al. Georgescu notează termeni ca „strânsoare”, „munci”, „cazne”, „trudiri” – comenzi directe de la domnie pentru aflarea „adevărului”.
  • Armășeii: SPP-ul evului mediu: Trupa de 60 de agenți profesioniști, echivalentul forțelor de intervenție de azi. Prindeau hoți, tâlhari, dar mai ales boieri trădători. Totul cu o „carte de volnicie” – mandatul de arestare de azi.

Abia spre finalul secolului XVIII, când iluminismul a început să strecoare timid niște idei prin Principate, puterile absolute ale Armaşului au fost ciuntite. Păcat că spiritul său a supraviețuit multor „reforme” moderne.

Agă, bătăi la tălpi și morala urbană: Precursorii „bulevardierilor” de azi?

Marele Agă, de la care a plecat, chipurile, „tradiția” de la 1822, este de fapt o dregătorie mult mai veche. „Agă” vine din turcă, desemnând comandantul pedeştrilor care păzeau orașul. Ulterior, a devenit un veritabil Director sau Ministru al Poliției, un oficial omniprezent.

  • Poliția economică, cu falanga inclusa: Controla târgurile, combate specula (matrapaslîc), verifica calitatea alimentelor. Justiția Agăi? Sumară, publică și… dureroasă. Negustorii prinși cu falsuri erau bătuți la tălpi cu falanga, în piața publică. Un spectacol educativ, nu glumă!
  • Poliția moravurilor și a nopții: Controla cârciumile, „femeile de moravuri ușoare” și asigura patrularea „zi și noapte” pentru stârpirea hoților și a vagabonzilor. Dar, atenție! Marele Agă nu avea voie să intre în „casele cele cinstite” – adică la boieri. Legea era, ca și azi, oarbă… doar la ochiul potrivit.

Ispravnicii: Cum să faci bani frumoși din „moralitatea” femeilor, o rețetă veche de secole

În afara Bucureștiului și Iașilor, domneau Ispravnicii. Adevărați suverani locali, aveau „toată puterea divanului” în teritoriile lor. Arestau, anchetau, judecau. Cu o singură excepție: nu dădeau pedeapsa capitală. Și cum puterea absolută corupe absolut, Ispravnicii și-au transformat funcția într-o mașină de tocat bani.

  • „Șugubina”, sau Jecmăneala Legalizată: Cea mai notorie metodă era „șugubina”, o amendă pentru infracțiuni de moralitate, care a devenit un pretext perfect pentru șantaj, mai ales împotriva femeilor vulnerabile. Un flagel atât de mare încât domnitorul Matei Ghica, în 1754, a fost nevoit să intervină printr-un hrisov, interzicând direct încasarea șugubinei. O primă tentativă de „reformă polițienească” pentru a proteja cetățenii de propriii paznici. Dar, evident, „rețeta” a supraviețuit sub alte forme până în zilele noastre.

De la cronicari erudiți la „copy-paste” cu brevet: Evoluția genialității în Poliția Română

Dacă azi șefii de Poliție se pierd în teren sau sunt, conform Sindicatului Diamantul, „analfabeți sadea”, în trecut, dregătorii cu atribuții polițienești erau… intelectuali de calibru!

  • Miron Costin, autorul „Letopisețului Țării Moldovei”, școlit la iezuiți, a fost Vornic al Țării de Jos.
  • Grigore Ureche, alt colos, a deținut aceeași funcție.
  • Ion Neculce însuși, în cronica sa, consemnează: „eram tînăr și fusesem mai înainte agă”. Așadar, marele cronicar a coordonat patrulele de noapte, combătut specula, menținut ordinea urbană. Mai mult, a fost Mare Spătar și Hatman! Un om de ordine care, din interior, a descris corupția sistemică și mecanismele represive. Acum, comparați cu un comunicat de presă stufos, dar gol de sens.

Mavrocordat: Un domnitor fanariot cu mai mult cap decât zeci de sefi post-decembriști

Între 1739 și 1749, domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat, un om cu o cultură preiluministă vastă, a făcut ce azi pare science-fiction: a reformat societatea. A înțeles criza profundă a justiției și a poliției, sufocate de „abuzuri nesfârșite și de nestăvilit”.

  • Laicizarea forțată a Poliției: În 1741, prin „Constituția” sa, a interzis protopopilor să mai dețină închisori private și să priveze oameni de libertate în schimbul unor „sume de bani”. O lovitură directă pentru corupția clericală și o primă afirmare a monopolului statului asupra violenței legitime.
  • Salarizarea funcționarilor: O utopie atunci, un vis spulberat azi: Pentru a eradica flagelul mitei, Mavrocordat a instituit salarizarea. Ispravnicii și boierii judecători urmau să fie plătiți de stat. O acțiune sistemică de profesionalizare, care, din păcate, n-a prins rădăcini adânci nici până azi. A cerut chiar prezența obligatorie a ispravnicilor la sediu, „pentru a curma anarhia și întârzierile” – un concept SF pentru mulți dintre șefii noștri etern absenți.

Cronologia reformelor polițienești (1741-1822): O istorie pe care nimeni nu o citește

Iată adevărata cronologie a evoluției poliției, nu basmul cu steagul:

Etapa / Domnitorul Măsura reformatoare de Poliție și Ordine Publică
1741 (Const. Mavrocordat) Interzicerea închisorilor administrate de biserică (protopopi); salarizarea funcționarilor de ordine publică de la vistieria statului.
1754 (Matei Ghica) Retragerea dreptului ispravnicilor de a încasa direct amenzi din infracțiuni de moravuri (șugubina), oprind astfel extorcarea femeilor.
1780 (Alexandru Ipsilanti) Promulgarea Pravilniceștii Condici. Instituirea procedurii scrise, limitarea puterilor Agăi și reglementarea arestărilor de către zapcii.
Aprox. 1789 Înființarea Departamentului Criminalicesc. Centralizarea anchetelor penale grave și scoaterea instrucției penale de sub arbitrariul Armaş.
1806 (Mihai Șuțu) Oficializarea denumirii generice de „POLIŢIE” pentru organele de pază și ordine din Capitale. Primele acte de identitate și portul de armă.
1822 (Grigore D. Ghica) Înmânarea primului drapel al Marii Agii către Mihăiță Filipescu (25 martie), act care avea să fie adoptat târziu ca Zi a Poliției Române, din motive de imagine, nu de substanță.

1822: Anul zero al istoriei, sau cum să inventezi tradiția Când nu ai chef să o cauți

După o asemenea odisee istorică, întrebarea e legitimă și tăioasă: de ce, domnilor legiuitori și șefi de Poliție de azi, ați decretat ziua de 25 martie ca Zi a Poliției Române?

Răspunsul e simplu, banal și profund dezamăgitor: PR și igienizare instituțională! 1822 a marcat sfârșitul fanarioților și revenirea la domniile pământene, după revoluția lui Tudor Vladimirescu. Noul domnitor, Ghica, avea nevoie să-și legitimeze puterea, să consolideze organele de ordine loiale, curățate de influențele străine. Înmânarea unui steag a fost un act politic, de restabilire a prestigiului, o imagine frumoasă. Faptul că pe steag era și Buna Vestire a oferit o binecuvântare divină, o aură de sfințenie, pentru o instituție ce avea să-și continue drumul, adesea, prin noroi.

Istoria a continuat: Agia a devenit Poliție prin Regulamentele Organice (1831), apoi a venit „Cronica polițienească” a lui Ghica Vodă (1850), legile lui Cuza (1860), Lascăr (1903), și cea din 1929. Regimul comunist a șters tot, înlocuind Poliția cu Miliția, o pată neagră abia „ștearsă” în 1989. Dar chiar și așa, drumul a fost lung și sinuos, plin de reforme și abuzuri, de la „brațul represiv al voinței domnești” la „instituția zilelor noastre”.

Concluzie tristă, adevăr crud: Istoria nu se face cu comunicări de presă!

Istoria, dragi șefi, nu iartă ignoranța. Adevărul nu se supune convențiilor de imagine publică, oricât de strălucitoare ar fi steagul de mătase. O instituție de anvergura Poliției Române nu are nevoie să-și cosmetizeze trecutul, ascunzându-se în spatele unui drapel din 1822 și a unei sărbători religioase picate întâmplător. Cercetarea exhaustivă, așa cum o cere dr. Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul, demonstrează că fixarea zilei de 25 martie ca „început absolut” e o decizie pur arbitrară, o „comoditate funcționărească”. Un dezinteres profund pentru explorarea academică a originilor reale.

Poliția Română, cu adevărat mândră și sigură pe identitatea sa, ar trebui să arunce la gunoi narațiunea simplificatoare din 1822. Ar trebui să-și asume, cu maturitate și fără rușine, întreaga tradiție multiseculară, cu toate abuzurile (și au fost multe!), cu toate reformele, brutalitățile și parcursul de la brațul represiv al domniei la instituția care, teoretic, protejează azi siguranța cetățeanului. Până atunci, 25 Martie rămâne o farsă tristă, o zi în care ignoranța se felicită singură, sub ochii blânzi (și probabil ironici) ai Bunei Vestiri. (Cerasela N.).

Exclusiv

Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate

Publicat

pe

De

O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor acțiuni în instanță. În replică, liderul sindicatului, Emil Pascuț, lansează un atac devastator la vârful MAI, deconspirând un sistem pe care îl descrie drept un amestec de incompetență, corupție și mentalități de tip comunist.

Etichete politice și „kompromat”: Lupta pentru adevăr, interpretată ca destabilizare

Recentul val de acuzații lansat împotriva sindicatului — pe care Emil Pascuț îl numește un „kompromat” similar celui orchestrat împotriva jurnalistei Emilia Șercan — a inclus etichete grave, de la „destabilizarea statului” la acuzații bizare de simpatii pro-ruse. Liderul Diamantul respinge categoric aceste insinuări, subliniind că singura „vină” a sindicatului este refuzul de a se înrola sub steagul partidelor politice (PSD sau PNL) și succesul răsunător în sălile de judecată.

„De când a devenit un proces câștigat o acțiune destabilizatoare?”, se întreabă retoric Pascuț, amintind că demersurile sale juridice au forțat MAI și MapN să plătească deja peste 40 de milioane de euro veteranilor păgubiți prin ascunderea unor drepturi bănești (celebrul HG 1086/2004).

Nota de plată a incompetenței: 50 de milioane de euro recuperate din „buzunarul” statului

Strategia sindicatului s-a mutat definitiv în tribunale, abandonând ceea ce Pascuț numește „dialoguri ipocrite” cu șefii ministerului. Bilanțul este unul usturător pentru bugetul public: peste 50 de milioane de euro reprezentând diurne, sporuri de excelență și de antenă, câștigate pas cu pas prin sentințe definitive.

Revoluția transparenței: Declasificarea ROF-urilor de tip comunist

O victorie majoră, trecută adesea cu vederea, este obligarea inspectoratelor județene de a declasifica Regulamentele de Organizare și Funcționare (ROF). Potrivit lui Emil Pascuț, aceste documente „putrezeau secrete” de peste 50 de ani, fiind menținute astfel pentru a perpetua un model de poliție politică.

„Clasificarea lor era un pod peste timp cu statul polițienesc comunist. ROF-urile secrete erau dovada că securiștii nu au murit, doar și-au schimbat blana”, afirmă liderul Diamantul, considerând această declasificare o realizare istorică pentru democratizarea sistemului.

Verdict definitiv la Curtea de Apel: IPJ Argeș și IPJ Maramureș, obligate la transparență

Cea mai recentă lovitură aplicată „secretomaniei” din Poliție vine de la Curtea de Apel București. Prin Decizia civilă nr. 1349 din 3 aprilie 2026, instanța a respins recursurile formulate de IPJ Maramureș și IPJ Argeș, obligându-le să comunice informații vitale despre salarizare și sporuri.

Instanța a reținut că refuzul acestor instituții de a comunica actele normative care reglementează salariile polițiștilor sau criteriile pentru sporul de condiții periculoase a fost unul „nejustificat și exprimat cu exces de putere”. Judecătorii au subliniat că accesul la informații de interes public este un drept fundamental, garantat de Constituție, care nu poate fi îngrădit prin interpretări arbitrare ale șefilor din poliție.

În concluzie, Emil Pascuț reiterează că viitorul Sindicatului Diamantul nu depinde de favoruri politice, ci de performanța juridică ce transformă sistemul „cotonogindu-l” în instanță până când legea va fi aplicată egal pentru toți. „Transparența nu este opțională — este un drept”, avertizează sindicatul, promițând noi „cutremure” la vârful MAI. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Justiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română

Publicat

pe

De

Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile statului au încercat să „scape” de un polițist incomod folosind metode demne de regimurile totalitare. Cazul agentului-șef principal Paul Feroiu, fost luptător de elită, devine simbolul luptei împotriva abuzului de putere sub uniformă.

Verdict usturător pentru IPJ Gorj și IGPR: Daune morale de 10.000 de euro

Conform datelor furnizate de Sindicatul Diamantul, prin Hotărârea nr. 246 din 29 aprilie 2026, magistrații Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Olt au anulat actele prin care conducerea IPJ Gorj și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) au încercat să-l scoată „nebun” pe Paul Feroiu.

Instanța a dispus nu doar anularea dispozițiilor de suspendare a raportului de serviciu, ci a obligat statul la plata tuturor restanțelor salariale actualizate. Mai mult, judecătorii au stabilit o premieră morală, acordându-i polițistului suma de 10.000 de euro drept daune pentru suferințele și umilințele îndurate într-un proces de internare forțată declarat acum ilegal.

De la instructor de elită, la „inapt”: Păcatul de a-ți lua misiunea în serios

Rădăcinile acestui conflict se află în anul 2018, când Paul Feroiu, campion la Unifight și instructor de judo, a fost însărcinat să reformeze pregătirea fizică a cadrelor IPJ Gorj. După ce a raportat că peste 300 de polițiști — de la birocrați la șefi de servicii — chiuleau sistematic de la antrenamente, „sistemul” s-a întors împotriva sa.

În loc să fie sancționați cei care ignorau pregătirea tactică, Feroiu a fost cel vizat. Deși expertiza independentă realizată de reputatul prof. univ. dr. Tudorel Butoi a arătat că luptătorul era perfect apt pentru misiuni speciale, psihologii unității l-au declarat inapt, mutându-l de la Mascați la Ordine Publică, într-o încercare evidentă de degradare profesională.

„Ia-ți papucii și periuța”: Psihiatria ca instrument de intimidare

Apogeul abuzului a fost atins în august 2021. Printr-o dispoziție a conducerii IPJ Gorj, lui Feroiu i s-a ordonat internarea forțată la secția de Psihiatrie a Spitalului Militar „Dimitrie Gerota”. Mesajul primit din partea colegilor a fost unul sinistru: să-și ia cele necesare, căci drumul va fi fără întoarcere.

Polițistul a refuzat să se supună acestui ordin ilegal, alegând calea protestului extrem: greva foamei în fața Ministerului de Interne. Cazul a fost intens mediatizat de Antena 3, în emisiunea „Exces de Putere”, unde jurnaliștii Oana Zamfir și Carmina Pricopie au prezentat documentele care demascau mecanismul de represiune. Feroiu a reclamat public inclusiv presiuni venite de la vârful ministerului, invocând amenințări cu excluderea din sistem dacă nu acceptă „diagnosticul”.

Un precedent periculos: Statutul polițistului nu este un instrument de tortură

Importanța acestei hotărâri judecătorești depășește cazul individual al lui Paul Feroiu. Instanța a reamintit autorităților că „internarea la psihiatrie” nu figurează în Statutul polițistului, fiind o procedură inventată ad-hoc pentru a elimina disidenții interni.

Așa cum subliniază și sursele din cadrul Sindicatului Diamantul, decizia Tribunalului Olt expune o practică sistemică alarmantă: utilizarea evaluărilor psihiatrice pentru a reduce la tăcere cadrele care semnalează nereguli. Pentru Paul Feroiu, lupta de patru ani în tribunale s-a încheiat cu o victorie morală și juridică imensă, însă rămâne întrebarea: câți alți polițiști au fost striviți de un mecanism care preferă să declare „nebunia” decât să accepte competența și integritatea? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

REPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei

Publicat

pe

De

Ministerul Economiei, noul cazinou de stat: bagi rude, scoți indemnizații

În timp ce noi încă mai credem că economia ține de exporturi, producție și competitivitate, prin culoarele Ministerului Economiei (rebotezat, mai nou, MEDAT) se practică alt tip de știință exactă: arta banului public transferat, cu delicatețe chirurgicală, în buzunare private.

Rețeta este simplă: se ia o fabrică îngropată în datorii – IOR S.A., cândva un simbol al opticii românești – se adaugă un ministru plecat în „dialog strategic” prin străinătate, Irineu Ambrozie Darău, se completează cu un „expert” plantat în poziții cheie (Camelia Andreea Mina) și o Secretară Generală cu reflexe de stăpân de moșie (Adriana-Laura Miron). Se amestecă bine, se condimentează cu firme de recrutare obediente (Pluri Consultants), și rezultatul este o explozie de zerouri în conturile „familiei extinse”.

Funcțiile statului nu se mai împart la nunți și botezuri, că ar fi prea demodat; acum se validează pe LinkedIn, dar cu aceeași logică de clan.

Matematica de partid: 51.850 lei + 80% = „meritocrație” USR-istă

Pe 14.05.2026, Adunarea Generală a Acționarilor de la IOR urmează să voteze o „mică” chestiune tehnică: stabilirea indemnizației viitorului Director General la exact 51.850 lei. Nu 52.000, să nu pară nesimțiți; nu 50.000, să nu pară săraci. 51.850 – cifra de aur a clientelei politice.

De ce ne interesează această sumă „modestă”? Pentru că, așa cum rezultă din documentele oficiale și proiectele de hotărâri AGOA/AGEA (inclusiv Convocatorul pentru 14.05.2026), indemnizația Administratorului Special – proaspăt numita Adriana-Laura Miron, Secretar General al MEDAT, cea care blochează controalele incomode în minister – este legată printr-o „regulă de aur” de salariul directorului: 80%.

Adică, dacă șeful sare la 51.850 lei, doamna Miron sare automat la 41.480 lei, fără să mai piardă vremea cu cereri de mărire, negocieri, grile și alte glume birocratice. Sistemul „lucrează pentru ea”, exact ca un abonament premium la bancomatul public.

În „Republica MEDAT”, matematica se face așa:
– vrei să-i mărești salariul colegei de partid?
– nu mărești direct, că sare presa;
– îi crești remunerația șefului, iar prin „principiul de 80%” curge leafa și la subalternă.

Se numește, în jargon, „mărire prin ricoșeu”. În traducere liberă: o jonglerie administrativă de zeci de mii de lei pe lună, deghizată în algoritm obiectiv.

Pluri Consultants sau Pluri Obedienți?

Recrutarea dirijată pentru viitorul Director General

Ca să nu pară totul o mahala de cartier, la decor apare o firmă de recrutare – Pluri Consultants – abonată la contracte cu statul. Oficial, Pluri se ocupă de selecția „meritocratică” a viitorului Director General de la IOR. Neoficial, potrivit informațiilor și suspiciunilor din interiorul MEDAT și sesizărilor Sindicatului Independent IOR, misiunea reală pare a fi alta: să găsească persoana perfect obedientă pentru Grupul Darău–Mina–Miron.

Se caută un Director General cu o calitate esențială: să semneze tot ce trebuie, fără să crâcnească, în timp ce datoriile la ANAF cresc, iar indemnizațiile „de gașcă” explodează.

Și cine apare, ca din joben, pe lista de „candidați minune”? Cornel (sau Corneliu) Vișoianu – un domn versat în combinații, restructurări, schimbări de nume și poziții, cu un CV care, spun surse din sistem, se potrivește cam prost cu cerințele tehnice din anunțul de recrutare. Dar într-o economie de cumetrie, criteriile profesionale sunt doar niște notițe pe marginea paginii.

Soț la IOR, soție la cabinet: „familia înainte de toate”

Cea mai frumoasă parte a spectacolului nu e nici cifra de 51.850 lei, nici procentul de 80%, ci „șurubul de siguranță” al acestei combinații: soția.

Potrivit documentelor și informațiilor menționate în sesizări, soția lui Cornel/Corneliu Vișoianu este nimeni alta decât Directorul de Cabinet al ministrului Economiei, Irineu Darău. Ea veghează din interior cum Pluri Consultants desfășoară „procedura de recrutare” pentru postul în care urmează să fie împins chiar soțul ei: Director General IOR S.A., cu o leafă de peste 10.000 de euro pe lună, la o companie de stat în subordinea ministerului.

Avem deci:
– soția, Director de Cabinet al ministrului;
– firma de recrutare, alimentată de contracte publice;
– soțul, candidat la funcția de Director General IOR S.A.;
– Miron și Mina, deja bine poziționate pe fluxul de indemnizații.

Nu mai e doar o coincidență, ci o veritabilă „balama de sistem”, prin care se ung mecanismele de angajare, măririle de indemnizații și ocuparea posturilor cheie.

Cumetrie 2.0: de la „USR – Uniunea Salvați România” la „USR – Uniunea Salvați Rudele”

Toate aceste elemente – numirile, proiectele de hotărâre, indemnizațiile „legate” procentual, recrutarea dirijată, pozițiile duble și triplu avantajoase – compun tabloul unei rețele de influență trans-partinice, girate public de discursul despre „integritate” și „reformă”.

În realitate, ceea ce se întâmplă la MEDAT și IOR seamănă mai mult cu o economie de cumetrie digitalizată: aceeași logică de „ai noștri înaintea tuturor”, dar ambalată în limbaj de manual european.

În timp ce opinia publică este ocupată, pe bună dreptate, de războiul de la graniță și de „dezinformarea rusească” – temă preferată a ministrului Darău în conferințe – în spatele ușilor închise, „Descurcăreții soți Vișoianu” și „Grupul Darău–Mina–Miron” transformă Ministerul Economiei într-o anexă a arborelui lor genealogic.

Dacă acest scenariu se finalizează cu numirea lui Corneliu Vișoianu la conducerea IOR, sub „supravegherea” propriei soții din cabinetul ministrului și în paralel cu mărirea indemnizațiilor Adrianei-Laura Miron și Cameliei Mina, atunci concluzia este simplă:
Reforma a reușit, IOR-ul a murit. Trăiască indemnizațiile de 51.850 lei și 41.480 lei!

IOR – „El Dorado” optic: muncitorii văd ceață, șefii văd neon

În halele IOR, muncitorii privesc prin lentile făcute de ei un viitor tot mai încețoșat, între datorii, lipsă de investiții și incertitudinea locului de muncă. La vârf, însă, conducerea „reformată” vede viitorul în culori neon, cu sume lunare de cinci cifre și contracte aranjate.

Ministrul Irineu Darău ne arată, prin fapte și prin oamenii din jurul său, ce înseamnă în practică „noua politică”: să înlocuiești „oamenii lor” cu „oamenii noștri”, dar pe salarii de patru ori mai mari. Dacă vechea clasă politică părea lacomă, această clasă tehnocrat-clientelară riscă să pară obscenă.

Rămâne o întrebare simplă, dar tăioasă:
La o indemnizație de 51.850 lei pe lună, viitorul Director General trebuie să vină cu lentilele de acasă sau sunt incluse în pachet, pentru a vedea mai clar cum se golește bugetul statului?

Domnule Darău, „dialogul strategic” include și împărțirea sinecurilor?

În timp ce ministrul se fotografiază prin Kiev, preocupat de „dialog strategic” și de „combaterea dezinformării”, în propria-i ogradă se desfășoară un exercițiu de manual de cumetrie administrativă, documentat prin ordine de deplasare, proiecte AGOA/AGEA (inclusiv Convocatorul din 14.05.2026) și sesizările Sindicatului Independent IOR.

Este legitim să întrebăm:
– intră și partajarea sinecurilor de familie în categoria „dialog strategic”?
– sau aceste practici sunt trecute la capitolul „nu se comentează, se aprobă”?

De la pamflet la dosar: instituțiile care trebuie să se trezească

Având în vedere faptele de o gravitate extremă semnalate public și susținute de documente oficiale, se impune nu doar ironia, ci și intervenția imediată a instituțiilor cu atribuții de control și sancțiune.

1. Către Direcția Națională Anticorupție (DNA)

Se impune declanșarea cercetării penale in rem și in personam pentru posibile fapte de:

  • Abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal) și Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (art. 301 Cod Penal), vizând:
    – conducerea Ministerului Economiei, în special Adriana-Laura Miron (Secretar General),
    – conducerea DAPS, în special Camelia Andreea Mina,
    pentru mecanismul de numiri și majorări de indemnizații la IOR S.A. în beneficiul propriu și al apropiaților (inclusiv propunerea de 20.450 lei pentru Mina și de 41.480 lei pentru Miron prin „efectul de 80%”).
  • Trafic de influență și posibile forme de complicitate, prin verificarea modului în care firma Pluri Consultants a fost influențată de conducerea MEDAT – în special de către Directorul de Cabinet al ministrului – pentru favorizarea candidatului Corneliu Vișoianu la funcția de Director General IOR S.A.

2. Către Agenția Națională de Integritate (ANI)

Se solicită declanșarea de urgență a procedurilor de evaluare a conflictelor de interese și incompatibilităților privind:

  • Camelia Mina – pentru exercitarea simultană a funcției de Director DAPS (structură de control) și Președinte al Consiliului de Administrație la IOR S.A. (entitate controlată), precum și pentru participarea la decizii AGOA privind majorarea propriilor venituri.
  • Alexandru Butiseaca – pentru potențiala incompatibilitate rezultată din funcția de execuție la CN Poșta Română S.A. și funcția de Director Financiar la IOR S.A., cu un salariu de 58.000 lei brut.
  • Familia Vișoianu – pentru conflictul de interese dintre funcția soției (Director de Cabinet al ministrului) și procedura de recrutare a soțului (Corneliu Vișoianu) pentru șefia unei companii aflate în subordinea aceluiași minister.

3. Către Curtea de Conturi a României

Se impune un audit financiar de urgență la IOR S.A., pentru verificarea:

  • legalității plăților și angajamentelor financiare, în condițiile în care societatea funcționează și acordă remunerații provizorii uriașe în lipsa unui Buget de Venituri și Cheltuieli (BVC) aprobat pentru 2026;
  • stabilirii unor indicatori de performanță vădit nerealistici (raportați, de pildă, la Scrisoarea de Așteptări din 20.02.2024 și la Raportul Anual 2025, care indică pierderi), folosiți ca pretext pentru devalizarea bugetului prin indemnizații.

4. Către Corpul de Control al Prim-Ministrului

În condițiile în care Corpul de Control al MEDAT pare să fi intrat în „silenzio stampa” față de sesizările Sindicatului Independent IOR, se impune trimiterea unei echipe de control a Guvernului pentru:

În Republica „lentilei unse”, nu contează ce vezi prin binoclu, contează cine ține binoclul în mână și cât încasează pe lună. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate

O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor...

Exclusiv16 ore ago

Justiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română

Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei

Ministerul Economiei, noul cazinou de stat: bagi rude, scoți indemnizații În timp ce noi încă mai credem că economia ține...

Exclusiv2 zile ago

PLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii

Incisiv de Prahova, din nou cu un pas înainte: „teoria conspirației” s-a transformat în executare silită Ceea ce unii încercau...

Exclusiv2 zile ago

Epoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata

În timp ce interlopii își văd liniștiți de afaceri, Poliția Prahoveană a descoperit o nouă metodă de „combatere a criminalității”:...

Exclusiv2 zile ago

Marea topăială a chestorilor: Frontiera României, condusă cu garanție de 30 de zile ca la pantofii second-hand

În timp ce cetățenii de rând își imaginează că frontierele țării sunt păzite de „stâlpi” de profesionalism, realitatea administrativă din...

Exclusiv3 zile ago

Premieră absolută în România și Europa de Est: Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist

Inovație fără precedent la orizont: „Incisiv Politic” promite să transforme mediul digital în cel mai puternic motor electoral Peisajul politic...

Exclusiv3 zile ago

Caracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat

Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev La Ministerul Economiei nu mai vorbim...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?

Cum a ajuns comuna Bătrâni păzită cu sapa în loc de lege” Accident cu victime și alcoolemie „de colecție” În...

Exclusiv3 zile ago

Revoltă în rândurile polițiștilor: Sindicaliștii acuză „dictatura contabililor” din MAI și blocarea sistematică a drepturilor salariale

Tensiunile din interiorul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) ating cote critice, pe măsură ce reprezentanții angajaților denunță un mecanism de interpretare...

Exclusiv4 zile ago

Batista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii

Incisiv de Prahova a urlat primul. Restul au venit cu ecoul, nu și cu cătușele În februarie 2024, ziarul nostru...

Exclusiv4 zile ago

Ploiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?

Orașul în care „gunoiul e la fel”, dar tariful nu: bine ați venit în cazinoul Bin Go În Ploiești, deșeurile...

Exclusiv4 zile ago

RECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE

Suntem în mai 2026, iar în România „lucrului bine făcut”, legea a fost scoasă la produs pe centura politicii. A...

Exclusiv4 zile ago

GRAD DE CHESTOR ÎN „SPIONAJUL” CU PĂPUȘI: Cum a regizat „Bebe-Chestorul” un Kompromat de doi lei împotriva Sindicatului Diamantul

Se pare că prin birourile IGPR-CIRP, unde aerul e greu de atâta „profesionalism”, s-a născut o nouă metodă de luptă...

Exclusiv4 zile ago

APOCALIPSA DUPĂ „ZEUS” LA IPJ BOTOȘANI: Polițiști cu labe de gâscă și un „Olimp” care se dărâmă în capul legii

În timp ce muritorii de rând se mulțumesc cu ploaia de afară, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, binecuvântarea...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv