Featured
Paradoxul energetic al României: În timp ce Europa reaprinde cărbunele, Bucureștiul închide robinetul ultimei plase de siguranță
Pe fondul unei crize energetice amplificate de incertitudinile geopolitice din Orientul Mijlociu, Europa se repoziționează strategic, iar cărbunele redevine o soluție pragmatică pentru siguranța energetică. În contrast, România pare să se angajeze într-o „bătălie finală” împotriva propriilor capacități de producție pe cărbune, riscând un dezechilibru major în sistem, scrie jurnalista Claudia Marcu în Cotidianul Național.
Europa se (re)întoarce la cărbune: Pragmatism vs. obiective verzi
În ultimele săptămâni, o tendință îngrijorătoare, dar revelatoare, a marcat peisajul energetic european. Așa cum subliniază jurnalista Claudia Marcu în Cotidianul Național, Germania, un promotor fervent al energiilor regenerabile, a decis să redeschidă și să opereze la capacitate maximă termocentralele pe cărbune. La 18 și 19 martie, peste 30% din producția de energie germană a provenit din această sursă, ajungând chiar la peste 34% în anumite momente. Mai mult, intensitatea carbonului în Germania a depășit chiar și nivelul Poloniei, o țară tradițional dependentă de cărbune, atingând 551 g CO2/kWh pe 19 martie, față de 549 g CO2/kWh în Polonia. Această tendință de creștere a producției pe cărbune este vizibilă și în alte state membre, precum Polonia (peste 52%), Cehia (peste 31%) și Bulgaria (peste 20%).
Fenomenul survine pe fondul unei reduceri drastice a producției de energie pe gaze în aproape toate țările europene, un semnal clar că „robinetul” gazelor se închide pe măsură ce criza din Orientul Mijlociu se acutizează. Această realitate ar trebui să servească drept un avertisment serios pentru autoritățile de la București.
Strategia contradictorie a României: Doar 10% din cărbune în mixul energetic
În timp ce marile economii europene își asigură stabilitatea energetică prin soluții testate, România pare să meargă în direcția opusă. Ziarul Național atrage atenția că țara noastră „nu reușește în niciun fel să se replieze în fața tăvălugului care se va numi criza crizelor.” În prezent, România acoperă, în medie, doar 10-11% din producția de energie din cărbune, o cifră mult sub media europeană a țărilor care își ajustează politicile la realitatea geopolitică.
Producția de energie pe gaze s-a redus drastic și în România, ajungând la doar 10%, comparativ cu 15% în Germania sau 8% în Polonia. Această scădere, combinată cu închiderea iminentă a termocentralelor pe cărbune, riscă să lase România într-o poziție vulnerabilă.
Semnale de alarmă de la INS: Producția scade, importurile cresc
Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) confirmă tendința îngrijorătoare. În perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2026, producția internă de energie în România a însumat 1.407,8 mii tone echivalent petrol (tep), înregistrând o scădere de 1,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Concomitent, importurile de energie au crescut cu 6,1%, ajungând la 1.374,9 mii tep. Această evoluție indică o dependență crescândă de surse externe, într-un moment în care stabilitatea regională este fragilă.
În plus, România are și obligații de sprijin energetic față de Republica Moldova (care importă aproape 75% din energie din România) și Ucraina (către care Moldova exportă 47% din această energie), adăugând presiune pe un sistem deja tensionat. La orele de vârf, România ajunge să importe 20% din energie din Bulgaria.
Goluri energetice iminente: Cernavodă și Mintia, sub semnul întrebării
Situația devine critică în contextul programatelor închideri ale termocentralelor pe cărbune, prevăzute pentru 1 aprilie 2026 și 1 august 2026. Aceste decizii vor crea un dezechilibru major. La aceasta se adaugă intrarea în mentenanță a Unității 1 de la Cernavodă, în perioada mai-iulie 2026, o operațiune ce precedă o modernizare și reabilitare care va dura cel puțin trei ani, scoțând din sistem 700 MW.
Posibila înlocuire a acestui deficit ar putea veni de la centrala pe gaze de la Mintia, însă soarta acesteia este încă incertă. Nu se știe dacă va porni anul acesta, iar prețul gazelor și al certificatelor CO2 ar putea determina o funcționare parțială, limitându-i eficiența ca soluție pe termen scurt.
Viziuni ambițioase vs. realitatea dificilă: Pariul pe energia nucleară
În fața acestor provocări, declarațiile oficialilor par să se concentreze pe soluții pe termen lung. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că România își va tripla capacitățile de producție de energie nucleară în următorii 10 ani. Această viziune include construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, a căror finalizare este anunțată pentru 2030 și 2031, dar care bat pasul pe loc, precum și proiectul reactoarelor modulare de la Doicești, care, conform unor analize, „au șanse zero să se producă vreodată”. Termenul de „10 ani” sugerează că, până în prezent, progresele concrete sunt minime.
Această realitate a fost confirmată și de directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, care a subliniat necesitatea accelerării procedurilor administrative pentru proiectele nucleare și tratarea schemelor de sprijin ca investiții strategice, nu simple subvenții. Declarația evidențiază discrepanța dintre declarațiile publice și dificultățile reale de implementare a proiectelor majore, lăsând România într-o postură vulnerabilă în contextul unei crize energetice tot mai profunde.
Exclusiv
Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor acțiuni în instanță. În replică, liderul sindicatului, Emil Pascuț, lansează un atac devastator la vârful MAI, deconspirând un sistem pe care îl descrie drept un amestec de incompetență, corupție și mentalități de tip comunist.
Etichete politice și „kompromat”: Lupta pentru adevăr, interpretată ca destabilizare
Recentul val de acuzații lansat împotriva sindicatului — pe care Emil Pascuț îl numește un „kompromat” similar celui orchestrat împotriva jurnalistei Emilia Șercan — a inclus etichete grave, de la „destabilizarea statului” la acuzații bizare de simpatii pro-ruse. Liderul Diamantul respinge categoric aceste insinuări, subliniind că singura „vină” a sindicatului este refuzul de a se înrola sub steagul partidelor politice (PSD sau PNL) și succesul răsunător în sălile de judecată.
„De când a devenit un proces câștigat o acțiune destabilizatoare?”, se întreabă retoric Pascuț, amintind că demersurile sale juridice au forțat MAI și MapN să plătească deja peste 40 de milioane de euro veteranilor păgubiți prin ascunderea unor drepturi bănești (celebrul HG 1086/2004).
Nota de plată a incompetenței: 50 de milioane de euro recuperate din „buzunarul” statului
Strategia sindicatului s-a mutat definitiv în tribunale, abandonând ceea ce Pascuț numește „dialoguri ipocrite” cu șefii ministerului. Bilanțul este unul usturător pentru bugetul public: peste 50 de milioane de euro reprezentând diurne, sporuri de excelență și de antenă, câștigate pas cu pas prin sentințe definitive.
Revoluția transparenței: Declasificarea ROF-urilor de tip comunist
O victorie majoră, trecută adesea cu vederea, este obligarea inspectoratelor județene de a declasifica Regulamentele de Organizare și Funcționare (ROF). Potrivit lui Emil Pascuț, aceste documente „putrezeau secrete” de peste 50 de ani, fiind menținute astfel pentru a perpetua un model de poliție politică.
„Clasificarea lor era un pod peste timp cu statul polițienesc comunist. ROF-urile secrete erau dovada că securiștii nu au murit, doar și-au schimbat blana”, afirmă liderul Diamantul, considerând această declasificare o realizare istorică pentru democratizarea sistemului.
Verdict definitiv la Curtea de Apel: IPJ Argeș și IPJ Maramureș, obligate la transparență

Cea mai recentă lovitură aplicată „secretomaniei” din Poliție vine de la Curtea de Apel București. Prin Decizia civilă nr. 1349 din 3 aprilie 2026, instanța a respins recursurile formulate de IPJ Maramureș și IPJ Argeș, obligându-le să comunice informații vitale despre salarizare și sporuri.
Instanța a reținut că refuzul acestor instituții de a comunica actele normative care reglementează salariile polițiștilor sau criteriile pentru sporul de condiții periculoase a fost unul „nejustificat și exprimat cu exces de putere”. Judecătorii au subliniat că accesul la informații de interes public este un drept fundamental, garantat de Constituție, care nu poate fi îngrădit prin interpretări arbitrare ale șefilor din poliție.
În concluzie, Emil Pascuț reiterează că viitorul Sindicatului Diamantul nu depinde de favoruri politice, ci de performanța juridică ce transformă sistemul „cotonogindu-l” în instanță până când legea va fi aplicată egal pentru toți. „Transparența nu este opțională — este un drept”, avertizează sindicatul, promițând noi „cutremure” la vârful MAI. (Cristina T.).
Exclusiv
Justiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile statului au încercat să „scape” de un polițist incomod folosind metode demne de regimurile totalitare. Cazul agentului-șef principal Paul Feroiu, fost luptător de elită, devine simbolul luptei împotriva abuzului de putere sub uniformă.
Verdict usturător pentru IPJ Gorj și IGPR: Daune morale de 10.000 de euro
Conform datelor furnizate de Sindicatul Diamantul, prin Hotărârea nr. 246 din 29 aprilie 2026, magistrații Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Olt au anulat actele prin care conducerea IPJ Gorj și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) au încercat să-l scoată „nebun” pe Paul Feroiu.
Instanța a dispus nu doar anularea dispozițiilor de suspendare a raportului de serviciu, ci a obligat statul la plata tuturor restanțelor salariale actualizate. Mai mult, judecătorii au stabilit o premieră morală, acordându-i polițistului suma de 10.000 de euro drept daune pentru suferințele și umilințele îndurate într-un proces de internare forțată declarat acum ilegal.
De la instructor de elită, la „inapt”: Păcatul de a-ți lua misiunea în serios
Rădăcinile acestui conflict se află în anul 2018, când Paul Feroiu, campion la Unifight și instructor de judo, a fost însărcinat să reformeze pregătirea fizică a cadrelor IPJ Gorj. După ce a raportat că peste 300 de polițiști — de la birocrați la șefi de servicii — chiuleau sistematic de la antrenamente, „sistemul” s-a întors împotriva sa.
În loc să fie sancționați cei care ignorau pregătirea tactică, Feroiu a fost cel vizat. Deși expertiza independentă realizată de reputatul prof. univ. dr. Tudorel Butoi a arătat că luptătorul era perfect apt pentru misiuni speciale, psihologii unității l-au declarat inapt, mutându-l de la Mascați la Ordine Publică, într-o încercare evidentă de degradare profesională.
„Ia-ți papucii și periuța”: Psihiatria ca instrument de intimidare
Apogeul abuzului a fost atins în august 2021. Printr-o dispoziție a conducerii IPJ Gorj, lui Feroiu i s-a ordonat internarea forțată la secția de Psihiatrie a Spitalului Militar „Dimitrie Gerota”. Mesajul primit din partea colegilor a fost unul sinistru: să-și ia cele necesare, căci drumul va fi fără întoarcere.
Polițistul a refuzat să se supună acestui ordin ilegal, alegând calea protestului extrem: greva foamei în fața Ministerului de Interne. Cazul a fost intens mediatizat de Antena 3, în emisiunea „Exces de Putere”, unde jurnaliștii Oana Zamfir și Carmina Pricopie au prezentat documentele care demascau mecanismul de represiune. Feroiu a reclamat public inclusiv presiuni venite de la vârful ministerului, invocând amenințări cu excluderea din sistem dacă nu acceptă „diagnosticul”.
Un precedent periculos: Statutul polițistului nu este un instrument de tortură
Importanța acestei hotărâri judecătorești depășește cazul individual al lui Paul Feroiu. Instanța a reamintit autorităților că „internarea la psihiatrie” nu figurează în Statutul polițistului, fiind o procedură inventată ad-hoc pentru a elimina disidenții interni.
Așa cum subliniază și sursele din cadrul Sindicatului Diamantul, decizia Tribunalului Olt expune o practică sistemică alarmantă: utilizarea evaluărilor psihiatrice pentru a reduce la tăcere cadrele care semnalează nereguli. Pentru Paul Feroiu, lupta de patru ani în tribunale s-a încheiat cu o victorie morală și juridică imensă, însă rămâne întrebarea: câți alți polițiști au fost striviți de un mecanism care preferă să declare „nebunia” decât să accepte competența și integritatea? (Cerasela N.).
Featured
Tunul de la Mintia: Clauza „salvatoare” ascunsă în contract care anulează penalitățile de milioane de dolari
O investigație publicată de jurnalista Claudia Marcu în „Cotidianul Național” scoate la lumină detalii incendiare dintr-un raport al Curții de Conturi, care arată cum statul român a fost pus în defensivă în afacerea vânzării Termocentralei Mintia. Deși oficial ni s-a promis o investiție record cu termene stricte, realitatea juridică din spatele documentelor sugerează o strategie premeditată prin care investitorul iordanian Mass Global Energy Rom poate evita orice sancțiune majoră.
Capcana termenelor limită: Promisiuni guvernamentale versus realitatea din teren
Până de curând, discursul oficial al Ministerului Energiei prezenta vânzarea Mintia ca pe un succes răsunător, condiționat de termene de neclintit. Se știa că noul proprietar are obligația de a pune în funcțiune o centrală pe gaze de 1.290 MW până la 31 decembrie 2026. În caz de eșec, penalitățile păreau drastice: plata a 50 de milioane de dolari și reintrarea obiectivului în posesia statului român.
Însă, potrivit informațiilor prezentate de National și profit.ro, Mass Global Energy Rom a solicitat deja prelungirea termenului cu încă un an, până în decembrie 2027. Motivele invocate — de la vizele muncitorilor la acordurile de mediu — par să fie doar preludiul unei amânări mult mai lungi, susținută de „portițe” legale introduse discret în contract.
Raportul Curții de Conturi: Clauza 12.9 și „grația” acordată din pix
Marea revelație a raportului Curții de Conturi, citat de Claudia Marcu, se află la clauza 12.9, alineatul 11. Această prevedere schimbă radical raportul de forțe: deși statul are teoretic dreptul de a rezilia contractul la depășirea termenului de 31 decembrie 2026, același text oferă Ministerului Energiei libertatea de a acorda investitorului o „perioadă rezonabilă de grație”.
Practic, această sintagmă permite prelungirea sine die a termenelor de finalizare, fără ca investitorul să mai riște pierderea centralei sau plata celor 50 de milioane de dolari. Mai grav, auditorii Curții de Conturi au constatat că la nivelul Societății Complexul Energetic Hunedoara nu a existat nicio procedură de monitorizare a derulării contractului, lăsând investiția de la Mintia într-un vid de supraveghere administrativă.
Scenariul „Iernut” se repetă: Infrastructură mutată și gaze inexistente
Dincolo de hățișul juridic, problemele tehnice de pe platforma Mintia par aproape insurmontabile pe termen scurt. Cristian Iștoc, președintele Cartel Alfa Hunedoara, avertizează că proiectul riscă să devină un nou „Iernut” — o centrală începută și niciodată finalizată.
Printre obstacolele majore identificate de acesta se numără:
- Lipsa transformatorului: Echipamentul vital a fost mutat la Roșiori, în Bihor, iar achiziția și montarea unuia nou ar dura cel puțin 20 de luni.
- Deficitul de gaze: Funcționarea centralei depinde direct de gazele din Marea Neagră și de finalizarea conductei BRUA. În prezent, rețeaua Transgaz se oprește la Călan, la 35 de kilometri distanță de platformă.
- Erori de execuție: Deși turbinele au ajuns la fața locului, partea de cazane este departe de a fi gata, iar testele tehnologice actuale nu garantează livrarea puterii promise în bandă.
În concluzie, în timp ce guvernanții s-au lăudat cu relansarea Mintia, clauzele contractuale „modificate din pix” și lipsa unei strategii de monitorizare transformă acest parteneriat într-un risc major pentru sistemul energetic național, oferind investitorului privat toate pârghiile pentru a evita asumarea responsabilității financiare.
-
Exclusivacum 5 zileMIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 4 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 3 zileCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum 2 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 4 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?



