Actualitate
Armata SUA își asumă un nou rol spațial: Răspuns la scepticism și viziune strategică
Un oficial de rang înalt din cadrul Comandamentului Armatei pentru Spațiu și Apărare Antirachetă (SMDC) a intervenit recent pentru a liniști scepticii, afirmând că noul domeniu de carieră spațială al Armatei nu va interfera cu misiunile Forței Spațiale a SUA. Acțiunea vine în contextul în care Armata își propune să creeze un corp de specialiști dedicat operațiunilor spațiale tactice.
Rolul cheie al armatei în domeniul spațial tactic
„Nu încercăm să invadăm cerințele sau setul lor de misiuni,” a declarat colonelul Felix Torres, comandantul Centrului de Excelență SMDC al Armatei, într-un interviu recent. Acesta a subliniat că, deși Armata vizează ocuparea a 1.000 de noi posturi pentru o specialitate militară centrată pe spațiu, suprapunerea capabilităților între servicii nu este un fenomen nou.
„Dacă ne uităm la Armată, avem tone de aeronave cu aripă rotativă care asigură sprijin aerian apropiat. Marina probabil că, dacă nu mă înșel, are mai multe avioane decât Forța Aeriană. Pușcașii Marini au și ei propriile avioane. Nu am spus niciodată: «Dă-le pe toate Forței Aeriene», pentru că nu ar funcționa așa. Fiecare dintre noi are abilități, seturi și scheme unice.”
Noul MOS 40D: Profilul și formarea specialiștilor
Noul cod de specialitate militară (MOS) al Armatei, denumit 40D Specialist în Operațiuni Spațiale Tactice, are ca scop dotarea serviciului cu „cei mai buni și mai străluciți” profesioniști spațiali, pentru a descuraja și învinge adversarii în domeniul spațial, a explicat Torres.
Anunțul de anul trecut privind înființarea 40D a generat dezbateri aprinse, unii analiști din domeniul apărării susținând că o specializare spațială în cadrul Armatei ar fi o risipă de resurse, ar submina forța comună și ar crea „fisure organizaționale”, ceea ce ar afecta capacitatea SUA de a „lupta și câștiga.”
Oficialii Armatei, pe de altă parte, au argumentat că fiecare serviciu este nu doar obligat de Departamentul Apărării (prin Directiva 5100.01) să încadreze, să antreneze și să echipeze forțe spațiale, dar este și necesar ca fiecare serviciu să aibă propriile operațiuni spațiale. Aceștia au adăugat că „Forța Spațială nu poate face totul” și că fiecare serviciu are propriile capabilități spațiale care au „scopuri distincte bazate pe cerințe specifice serviciului.”
Delimitarea clară a misiunilor: Nu o invazie, ci o completare
„Suntem dirijați să facem asta. Nu încercăm să le preluăm munca, sau ceva de genul acesta,” a reiterat Torres în interviu. „Am văzut toate articolele și, sincer, râd, dar avem seturi de misiuni foarte specifice.”
Torres a detaliat că misiunea 40D va consta în operarea sistemelor de război electronic terestre și a comunicațiilor prin satelit ale Armatei, în sfera tactică, concentrându-se pe sprijinirea și protejarea forțelor terestre. Forța Spațială, în schimb, se concentrează mai mult pe operațiunile pe orbită și războiul orbital.
„Dacă priviți din perspectiva Forței Spațiale, […] ei controlează sateliți, îi pilotează. Încarcă sarcinile utile de comunicații și lucruri de genul acesta, sincronizând acele capabilități pe orbită. Ei efectuează operațiuni de întâlnire și proximitate. Noi nu facem asta,” a precizat el. „Eu nu fac nimic din toate astea, și niciun militar din Armată nu face.”
Torres a menționat că, deși Armata caută cei 1.000 de specialiști 40D, o mare parte a soldaților va proveni din unități existente care au expertiză în domenii precum detectarea amenințărilor aeriene, comunicațiile prin satelit și alte operațiuni de informații bazate pe spațiu. El a adăugat că, deși toți soldații 40D trebuie să aibă grade între E-4 (specialist) și E-9 (sergent major), nu este obligatoriu să aibă un background legat de spațiu. „Ne ajută dacă au avut o experiență spațială? Da, din perspectiva Armatei, ne ajută financiar, astfel încât să nu fim nevoiți să trimitem oameni la școli și, de asemenea, ne permite să îi integrăm mai rapid în forța operațională. Dar nu înseamnă neapărat că sunt singurii pe care îi dorim, pentru că în cele din urmă este vorba de performanță, și îi vrem pe cei mai buni și mai străluciți pentru această slujbă,” a declarat Torres.
De la teorie la practică: Cazuri de utilizare și desfășurare
Locațiile de desfășurare pentru cei aproape 1.000 de soldați spațiali vor varia. Unii vor lucra cu comandamentele combatante ale Armatei, cum ar fi cele din Europa, Africa și Pacific. Alții ar putea oferi sprijin pentru forțe operative multi-domeniu sau grupuri de efecte de lovitură de teatru. De asemenea, ar putea lucra la SMDC, unde vor sprijini Forța Spațială, Comandamentul Spațial, Comandamentul de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD) sau Comandamentul de Nord. Aceștia ar putea lucra și pentru centrul de excelență al SMDC, în școala de instruire, a adăugat Torres.
În aceste roluri, soldații vor avea o varietate de sarcini, inclusiv: detectarea și urmărirea timpurie a rachetelor balistice; războiul de navigație la altitudine înaltă; misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR); misiuni anti-ISR și instruire, printre altele, a explicat Torres.
În ceea ce privește instruirea, Torres a precizat că profesioniștii spațiali ai Armatei îi vor instrui pe soldații înrolați în 40D, și nu vor primi instruire de la Forța Spațială. Motivul este pur și simplu că misiunile celor două servicii sunt diferite, a declarat Torres.
O colaborare crucială într-un peisaj geopolitic complex
Torres a afirmat că Armata colaborează în continuare „100%” cu Forța Spațială și cu celelalte servicii în operațiunile bazate pe spațiu. El a subliniat că, pentru a atinge superioritatea spațială și a învinge amenințările adversarilor, reprezentate de Rusia și China, o astfel de colaborare va continua cu existența 40D, pentru a sincroniza efectele terestre, dezvoltarea țintelor și „armamentul” prin echipele sale de planificare a controlului spațial.
„Atât China, cât și Rusia exercită o presiune severă asupra capabilităților spațiale ale SUA și internaționale. Ambele dispun de o gamă largă de arme antisatelit, iar prin surse deschise se poate observa cât de impactante sunt aceste sisteme în războiul modern,” a declarat Torres, adăugând că pentru a învinge ambele țări, armata americană va trebui să lupte o luptă comună.
Actualitate
Pariul lui Zelenskyy: Ucraina deschide porțile exportului de armament pentru a-și finanța rezistența
Într-o mișcare strategică menită să resusciteze industria națională de apărare, președintele Volodimir Zelenskyy a anunțat ridicarea parțială a embargoului asupra vânzărilor de arme produse intern. Decizia marchează o schimbare majoră de paradigmă: Kievul nu mai privește producția proprie doar ca pe o resursă exclusivă pentru front, ci ca pe un motor economic capabil să finanțeze tehnologiile viitorului.
„Drone Deals”: Prioritate pentru front, surplus pentru aliați
Noul mecanism propus de liderul ucrainean se bazează pe așa-numitele „acorduri pentru drone” — contracte speciale care permit exportul de rachete, muniție, software și sisteme fără pilot, dar cu o condiție nenegociabilă: nevoile armatei ucrainene trebuie satisfăcute primele. Companiile locale vor putea vinde peste graniță doar ceea ce depășește comanda de stat, asigurându-se astfel că fluxul de aprovizionare al soldaților din prima linie nu este periclitat.
„Companiile ucrainene vor primi o oportunitate reală de a intra pe piețele țărilor partenere”, a subliniat Zelenskyy. Această deschidere vine după doi ani de restricții totale impuse la începutul invaziei din 2022, perioadă în care toate resursele militare au fost canalizate strict către efortul de război imediat.
Infuzie de capital pentru inovație sub asediu
Decizia răspunde presiunilor exercitate de producătorii locali, care au avertizat că restricțiile de export le limitează capacitatea de a atrage capital străin. Fără aceste fonduri, investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) și extinderea liniilor de producție ar fi stagnat, afectând pe termen lung tocmai apărarea patriei.
Oficialii de la Kiev au sugerat deja că primele parteneriate ar putea viza țările din Forța Expediționară Întrunită (JEF), o coaliție condusă de Marea Britanie. Printre sistemele cele mai căutate, gata de export, se numără dronele navale, vehiculele terestre fără pilot și sistemele avansate de navigație, tehnologii care și-au dovedit eficiența letală în conflictul actual.
Filtrul de securitate: Nicio tehnologie nu trebuie să ajungă la Moscova
Cea mai mare provocare a acestui plan rămâne riscul ca tehnologiile critice să cadă în mâinile Kremlinului. Pentru a preveni acest scenariu, Ucraina a instituit un mecanism de control riguros. Ministerul Afacerilor Externe, în strânsă colaborare cu serviciile de informații, va elabora o „listă neagră” a statelor care cooperează cu Rusia, acestora fiindu-le interzis orice acces la armamentul ucrainean. Exporturile vor fi permise exclusiv către națiuni care au demonstrat o atitudine non-cooperantă cu regimul de la Moscova, transformând astfel comerțul cu arme într-un instrument de presiune diplomatică.
Actualitate
Viitorul recunoașterii blindatelor: Pușcașii marini SUA conturează a doua etapă a programului ARV
Corpul Pușcașilor Marini pregătește terenul pentru o nouă eră a mobilității pe câmpul de luptă, anunțând că dezvoltarea celei de-a doua etape a Vehiculului de Recunoaștere Avansat (ARV) va debuta la finele acestui deceniu. Cu un accent sporit pe tehnologii contra-dronă și foc de precizie, programul promite să redefinească modul în care forțele expediționare interacționează cu amenințările moderne.
O foaie de parcurs strategică: Orizontul anului 2029
Dezvoltarea pentru „Incrementul 2” al programului ARV este programată să înceapă oficial în anul 2029, desfășurându-se în paralel cu finalizarea selecției pentru prima fază a proiectului. Colonelul Christopher Stephenson, manager de program pentru sistemele de vehicule, a subliniat că această suprapunere este esențială pentru a menține ritmul cu evoluția rapidă a tehnologiei militare.
În prezent, prima etapă a programului se află în faza de dezvoltare pre-producție, giganții General Dynamics Land Systems (GDLS) și Textron fiind sub contract pentru a livra câte 16 vehicule fiecare până în 2028. Decizia finală privind producătorul care va adjudeca contractul principal pentru prima etapă va fi luată în 2029, urmând ca producția de serie să fie demarată spre sfârșitul anului 2030.
Arsenalul viitorului: De la vânătoarea de drone la lovituri de precizie
Dacă prima fază a programului se concentrează pe variante de logistică, comandă-control (C4/UAS) și vehicule dotate cu tunuri automate de 30 mm, „Incrementul 2” ridică miza tehnologică. Această a doua etapă va introduce trei variante specializate, menite să ofere unităților de recunoaștere o versatilitate fără precedent:
- Sistemul Counter-UAS: Un vehicul optimizat pentru amenințări aeriene, capabil de acțiuni kinetice și non-kinetice, activ 24 de ore din 24, dar capabil în același timp să angajeze ținte la sol.
- Varianta de recuperare: Un vehicul de suport echipat cu macarale și trolii performante, dotat cu sisteme de debitare și sudură a metalelor pentru reparații pe front.
- Foc de precizie: O platformă capabilă să ofere sprijin prin foc dincolo de raza vizuală, până la o distanță de 40 de kilometri, integrând capacități de atac electronic și recunoaștere avansată.
O flotă adaptabilă într-un mediu volatil
Planurile actuale prevăd achiziția unui total de 654 de vehicule ARV, dintre care 426 vor aparține primei etape, iar 228 celei de-a doua. Totuși, conducerea programului avertizează că aceste cifre nu sunt bătute în cuie. Într-o lume unde amenințările se schimbă de la o lună la alta, structura forței trebuie să rămână flexibilă.
„Vom construi aceste vehicule timp de zece ani, ceea ce ne oferă numeroase oportunități pentru ajustări și modificări ale cerințelor,” a explicat Stephenson. Această abordare iterativă face parte dintr-o strategie mai largă de design a forței, fiind descrisă ca o „călătorie” în care experimentarea constantă dictează configurația finală a arsenalului militar american.
Actualitate
Blindate de top pentru Europa: Gigantul BAE Systems accelerează producția CV90, în ciuda retragerii Estoniei
Negocierile la nivel înalt pentru dotarea armatelor europene cu vehicule de luptă pentru infanterie intră într-o fază decisivă. În timp ce cinci națiuni europene își unifică forțele pentru o achiziție comună de blindate CV90, producătorul suedez BAE Systems Hägglunds își recalibrează strategia după ce Estonia a anunțat oficial că părăsește programul. Conducerea companiei dă însă asigurări că planurile de producție rămân pe o traiectorie ascendentă, impactul retragerii fiind considerat „marginal”.
Efect de bumerang: Retragerea Tallinnului accelerează livrările pentru ceilalți aliați
Decizia Estoniei de a prioritiza sistemele de apărare aeriană în detrimentul noilor blindate nu a provocat panică la sediul central din Örnsköldsvik. Din contră, oficialii BAE Systems susțin că acest pas înapoi va permite celorlalți clienți — Finlanda, Suedia, Norvegia, Lituania și Olanda — să primească vehiculele mai devreme decât era prevăzut. Deși Tallinnul va continua să își modernizeze flota actuală de 50 de unități, ieșirea din consorțiul de achiziție ar putea pune presiune pe prețul per unitate pentru restul partenerilor, negocierile urmând să fie finalizate până în toamna acestui an.
Investiții masive pentru o cadență de război: „Un blindat pe zi”
Pentru a răspunde cererii globale fără precedent, BAE Systems a demarat un plan de expansiune agresiv. Cu peste 300 de milioane de dolari deja investiți și o forță de muncă ce a explodat de la 750 la 2.600 de angajați în ultimii patru ani, compania se pregătește pentru o nouă infuzie de capital de 150 de milioane de dolari între 2026 și 2028. Obiectivul este clar: atingerea unei capacități de producție de un vehicul CV90 pe zi. Cu un portofoliu actual de 600 de unități și o prognoză de încă 500 prin noul program european, linia de asamblare va rămâne activă cel puțin până în anul 2032.
Lecția ucraineană: Blindate adaptate pentru era dronelor
Experiența de pe frontul din Ucraina a devenit un laborator de testare vital pentru inginerii suedezi. Cele 50 de vehicule donate de Suedia au demonstrat o protecție remarcabilă, oficialii companiei afirmând că, din datele lor, niciun militar nu și-a pierdut viața în interiorul unui CV90 în timpul luptelor. Totuși, realitatea crudă a „războiului dronelor” a forțat modernizări imediate. Noile configurații vor include sisteme avansate de protecție împotriva amenințărilor aeriene fără pilot, recunoscându-se faptul că generațiile anterioare erau vulnerabile în fața acestei noi tehnologii de combat.
-
Ancheteacum 4 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 2 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Featuredacum 4 zileLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță



