Un val îngrijorător de violență lovește sistemul medical românesc, transformând spitalele în arene de conflict și punând în pericol siguranța celor care ne salvează viețile. În contextul acestor incidente alarmante, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a făcut un pas decisiv, publicând prima formă a strategiei naționale de acțiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniștilor din sănătate și deschizând procesul de consultare publică. Documentul este adresat direct Guvernului, Ministerului Sănătății, Parlamentului și tuturor instituțiilor cu responsabilități în domeniu, semnalând urgența situației.

Spitalele, frontul invizibil: Medicii, agresați chiar și în timpul resuscitării

Situația a atins cote critice, cu medici agresați fizic chiar în timpul celor mai delicate intervenții medicale. Un caz recent, care a șocat opinia publică, a avut loc vineri, 20 februarie, la Spitalul Orășenesc din Borșa. Un medic de gardă, în timp ce resuscita o pacientă, a fost agresat fizic de un membru al familiei, care a pătruns în încăpere. „Din verificările efectuate a reieșit faptul că, în timp ce acorda primul ajutor unei paciente, mai mulți membri ai familiei acesteia au intrat în încăpere, iar unul dintre aceștia l-ar fi agresat fizic, distrugându-i ochelarii de vedere”, a precizat Florina Meteș, purtătorul de cuvânt al IPJ Maramureș. Incidentul este cercetat de polițiști sub coordonarea procurorului de caz, pentru lovire sau alte violențe și distrugere.

Un eveniment similar s-a petrecut marți, 17 februarie, la Spitalul Județean Târgu-Jiu, unde un medic din Unitatea de Primiri Urgențe a fost bruscat și împins de ruda unei paciente pe care încerca să o stabilizeze. Aceste agresiuni, petrecute în „camerele de resuscitare, în momente critice”, așa cum subliniază Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), evidențiază o problemă sistemică și o lipsă de respect față de profesia medicală.

Un plan cu opt piloni: Strategia „solidarității sanitare” pentru siguranță

În fața acestei escaladări a violenței, Federația „Solidaritatea Sanitară” a elaborat o strategie complexă, structurată pe opt piloni de intervenție, menită să asigure un mediu de lucru sigur pentru personalul medical:

1. Guvernanță și Responsabilitate: Implementarea obligatorie a procedurilor CCMS și a obligațiilor SSM, cu indicatori și audit riguroși.
2. Cadrul juridic și aplicarea legii: Propunerea unei infracțiuni specifice, urmărirea agresiunilor din oficiu, amenzi administrative și interdicții de acces pentru agresori.
3. Securitate fizică și tehnologică: Stabilirea unor standarde minime naționale, achiziții condiționate de servicii de pază, instalarea de butoane de panică și sisteme CCTV.
4. Management operațional: Dezvoltarea unor protocoale de intervenție („cod de violență”) și o cooperare rapidă cu forțele de ordine.
5. Competențe și cultură organizațională: Formare în de-escaladare a conflictelor și reducerea cauzelor organizaționale care pot genera violență.
6. Raportare și observator național: Crearea unui sistem unitar de raportare, pentru a reduce sub-raportarea și a permite analize anuale precise.
7. Sprijin pentru victime: Asistență juridică și psihologică pentru personalul agresat, precum și recunoașterea agresiunilor ca accidente de muncă.
8. Integrarea siguranței personalului în standardele ANMCS: Includerea unui set de 28 de indicatori dedicați siguranței personalului în ediția a III-a a standardelor de acreditare.

Forma finală a acestei strategii va beneficia de rezultatele a două conferințe programate la Cluj-Napoca pe 27 februarie și la Târgu Mureș pe 13 martie, evenimente menite să adune expertiză și feedback din domeniu.

Date absente, riscuri existente: O realitate europeană, o necunoscută românească

Deși Federația Europeană a Asistenților Medicali raportează că riscul de violență ajunge până la 80% în unele țări europene, România nu dispune încă de date sistematice în domeniu. Această lipsă de informații complicatează evaluarea exactă a fenomenului și implementarea unor soluții țintite.

„Protejarea profesioniştilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiţie fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcţiona, iar cetăţenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate”, a subliniat FSSR, argumentând că siguranța personalului medical nu este o cerință opțională, ci o piatră de temelie a unui sistem sanitar funcțional și eficient.

Raed Arafat: „Toleranță zero” și apel la solidaritate

Reacția șefului DSU, Raed Arafat, la recentele agresiuni a fost una tranșantă. Acesta a calificat actele de violență drept „inacceptabile”, menționând că „să lovești un medic în timp ce se luptă să salveze o viață este un act de violență extremă”, dar și un „act de iresponsabilitate care pune în pericol chiar pacientul pentru care pretinzi că lupți.” Arafat a subliniat că deciziile medicilor de a nu permite accesul aparținătorilor în zonele de resuscitare nu sunt arbitrare, ci „o regulă medicală de bază, o regulă de siguranță, făcută pentru pacient.”

Poziția DSU este clară: „toleranță zero față de violență, mai ales împotriva salvatorilor.” Arafat a lansat un apel public ferm: „Medicii, asistenții, paramedicii, pompierii nu sunt ținte, așa cum nu sunt nici polițiștii sau jandarmii.” El a solicitat managerilor de spitale să înțeleagă „riscurile reale din UPU și CPU și să asigure paza adecvată”, pledând pentru o „obligație morală” de a apăra pe cei care ne salvează. „Dacă nu apărăm oamenii care ne salvează, pierdem exact ceea ce contează cel mai mult în momentele critice: pierdem umanitatea, profesionalismul și curajul lor”, a conchis Raed Arafat.

Rămâne de văzut dacă această strategie și apelurile la solidaritate vor reuși să schimbe percepția publicului și să ofere protecția necesară eroilor din linia întâi a sistemului medical românesc.