Sindicatul Diamantul demolează mitul inocenței!

De zeci de ani, zidurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) ascund, sub poleiala instituțională, o mizerie sistemică profundă, o leziune morală cronică. Dar cine sunt, de fapt, arhitecții și pietrarii acestei decadențe? Cine sunt cei care, zi de zi, toarnă ciment în fundația putregaiului? Sindicatul Diamantul rupe tăcerea cu o radiografie crudă, dezvăluind trei categorii de „contribuitori” la răul persistent, acei „susținători” ai infamiei, de la vârful piramidei până la baza sa inertă. Pregătiți-vă să râdeți amar, căci tabloul e mai comic decât ar fi permis de decență!

Vârfurile infamiei: Arhitecții cinismului calculat

La capătul lanțului trofic, acolo unde aerul e mai rarefiat și, aparent, moralitatea e o noțiune depășită, îi găsim pe „oportuniștii conștienți”. O mână de indivizi, desigur, dar cu o priză de fier asupra sistemului. Nume precum Grecu, Dorobanțu, Minoiu – menționați explicit de Sindicatul Diamantul – devin simple arhetipuri pentru această specie rară, dar extrem de eficientă. Nu vă așteptați la revelații psihologice profunde: motivația lor e de o banalitate cruntă! Statut, putere, bani – trio-ul clasic al oricărui parazit de lux. Ei știu exact ce fac, fiecare mișcare e o partidă de șah diabolică, iar scrupulele… ei bine, acelea au fost demult externalizate sau pur și simplu nu au existat. Sunt acei „vizionari” care văd în instituție nu o datorie publică, ci o vacă de muls, iar în subordonați, simple piese pe tabla lor de joc.

Inerția morală: Armata colaboratorilor fără coloană vertebrală

Ah, marea masă! Aici e cu adevărat „interesant” din punct de vedere sociologic, pentru că aici se află majoritatea. Aceștia nu sunt malefic intenționați, spun cei de la Sindicatul Diamantul, ci sunt „colaboratori prin inerție”. Nu s-au trezit într-o dimineață cu planul diabolic de a contribui la dezastrul instituțional. Nu! Ei au început cu un mic compromis, apoi altul, apoi încă unul – ca niște pași mărunți pe o pantă alunecoasă. Fiecare „da” rostit în ciuda conștiinței, fiecare ochi închis la abuz, fiecare tăcere complice a fost perfect „logică” în acel moment. Acum, sunt atât de adânc înfundați în mocirlă, încât orice tentativă de a recunoaște că sunt complici activi la perpetuarea unui sistem nociv ar fi un suicid moral. E mai simplu, nu-i așa, să continui pe drumul bătătorit al non-combatului, decât să te confrunți cu oglinda propriei lașități. Coloana vertebrală? O piesă de muzeu, probabil.

Roboții fără conștiință: Virtutea ignoranței strategice

Și, în cele din urmă, îi avem pe „executorii docili”. Acea categorie minunată care „doar face ce li se spune”. Nu pun întrebări, nu gândesc mai departe de fișa postului, refuză cu obstinație să vadă imaginea de ansamblu. Ignoranța lor, ne asigură Sindicatul Diamantul, este pe jumătate reală, pe jumătate cultivată cu o dedicare demnă de o cauză mai bună. Știu suficient cât să simtă un mic ghimpe al disconfortului, să intuiască că „ceva nu e în regulă”, dar nu suficient cât să fie „obligați moral să acționeze” – sau cel puțin așa se conving singuri, cu o dexteritate demnă de un iluzionist. Sunt rotițele perfecte într-un angrenaj stricat, funcționând impecabil spre autodistrugere, dar cu mândria că „și-au făcut datoria”. Datorie față de cine, mai exact? Față de propriul confort mental, se pare.

Pila pe conștiință: Cursul aprofundat de disonanță cognitivă (ediția MAI)

Ce le e comun tuturor acestor personaje de tragicomedia instituțională? Un mecanism psihologic de auto-păcăleală supremă: disonanța cognitivă. Când faptele tale imputabile contrazic valorile tale declarate – sau măcar bunul simț –, universul îți oferă două opțiuni, ambele la fel de „tentante”: fie îți schimbi faptele (adică te opui sistemului, devii un „problemă”), fie îți schimbi valorile. Și ce credeți? A doua opțiune este infinit mai ușoară! E atât de comod să te convingi că „așa merge treaba”, că „n-ai ce face”, că „e normal”. Odată ce ai ales această cale lină a auto-amăgirii, fiecare zi care trece nu face decât să cimenteze această nouă „morală flexibilă”. Și așa, sub ochii noștri, MAI-ul continuă să „înflorească” sub zodia cinismului, a lașității și a ignoranței cultivate, cu binecuvântarea tacită a tuturor celor care refuză să vadă că nu mai există niciun diamant, ci doar un minereu infectat. (Cerasela N.).

În timp ce țara întreagă, sub bagheta „reformistă” a premierului Ilie Bolojan, fierbe sub presiunea restructurării și a tăierilor drastice, la Ploiești, spectacolul incompetenței și al tupeului atinge cote paroxistice. Dacă șeful de Guvern vrea să scape de „agenții cu burta mare și cu pliculețul la subraț”, în urbea petrolului, primarul Mihai Politeanu și „profesionala” conducere a Poliției Locale, reprezentată de directorul adjunct Adrian Vaida și directorul general Carmen Gheorghe, sunt pur și simplu păcăliți pe față de o gașcă de „polițiști” de la controlul TESSA, cu un tupeu care sfidează orice logică și bun simț.

Securi la gât pentru leneși, festin la Ploiești!

Vestea a bubuit ca un tun pe 13 ianuarie 2026: Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării, a aruncat în dezbatere publică un proiect de lege care sună ca un coșmar pentru mulți bugetari – cine nu-și permite Poliție Locală din fonduri proprii, o desființează! Premierul Ilie Bolojan, fără menajamente, a pus punctul pe i: Poliția Locală e o „gaură în buget”, iar mulți dintre cei 11.000 de agenți locali sunt nejustificați. „Nu mai ai cinci polițiști naționali într-un dispecerat și încă cinci polițiști locali în alt dispecerat. Nu s-a constatat infracționalitate mai mare sau probleme de curățenie scăpate de sub control sau în orașe cu personal supradimensionat lucrurile să fie total diferite”, a tunat Bolojan, sugerând o revizuire drastică a normei de „un polițist la o mie de locuitori”. Mesajul e limpede ca lumina zilei: eficientizare și responsabilitate!

Dar la Ploiești? Ei bine, la Ploiești, mesajul pare să fi ajuns într-o sticlă, aruncată într-un șanț plin cu gunoaie, de unde a fost recuperat de aceiași „polițiști” care au „mâinile tremurânde” și care habar n-au ce-i aia reformă.

Poliția Locală Ploiești: De la pierdut arme la pierdut mințile!

Poliția Locală Ploiești, deja renumită pentru un „management dezastruos” și pierderea Certificatului ISO 9001 (conform investigațiilor Incisiv de Prahova din 29 septembrie 2022), a reușit o nouă „performanță”: pierderea armelor din dotare. Soluția „genială” găsită de conducere? Cursuri de port-armă, evident, pe bani publici, pentru a atinge sublimul statut de… persoană civilă! Acum, „serviciul operativ” al ploieștenilor, pregătit „în orice moment de acțiune și intervenție cu furci și topoare în loc de pistoale”, se ocupă, conform propriei primării, cu „descoperirea călătorilor clandestini pe transportul TCE”. O forță de temut, nu-i așa? Poate îi prind pe călătorii fără bilet și îi amendează cu… un blestem!

De două săptămâni, un scandal monstru zguduie Poliția Locală Ploiești. Ne-am abținut să-l dezvăluim până nu am scotocit prin toate dedesubturile. „Răscoala” a pornit de la „talpă”, adică de la Serviciul Ordine Publică și Serviciul „Mascați”, care au reclamat pe bună dreptate că cei de la TESSA (Serviciile de control) nu-și îndeplinesc obligațiile, au un „comportament profesional blând” și, culmea, nu poartă uniformă! Sub presiune, conducerea „profesională” a Poliției Locale a dispus, în urma unor testări, ca și „colegii” de la TESSA să poarte uniforma obligatoriu. Dar, tupeul acestora, față de primarul Politeanu și de conducere, nu are margini!

„Paraclinicii” cu „mânuțe tremurânde”: Elita neamului, angajată cu pila și afiș electoral!

Vorbim aici despre „funcționarii publici paraclinici”, acei indivizi cărora „le bâjbâie capul și mâinile”, mutați strategic de pe Ordine Publică direct în fotoliile moi de la control. Ei sunt „inapții” de serviciu, care „nu pot face serviciu de noapte” – probabil le e frică de întuneric sau, mai degrabă, de propria umbră! Acești „paraclinici”, aduși în TESA (administrative sau de control) „pe ultima sută de metri” de fostul primar, au încălcat grav statutul funcționarilor publici, transformându-se în activiști electorali ilegali. Și nu oricum!

Această „elită” cu discernământ fizic precar a demonstrat un zel uimitor în campania electorală precedentă: și-au lipit poza fostului primar până și pe geamurile apartamentului, implicându-se în politică sub deviza: „mâini tremurânde, dar convingeri ferme!” Este oare moral să dai afară funcționari competenți din alte instituții, în locul acestor „bâjbâitori” cu afiș la geam, care nu sunt în stare să scrie nici măcar o amendă corectă?

„Vedetele televizate ale oportunismului”: Mincinoșii cu diplomă la TV!

Cealaltă categorie, de „tribuni” ai oportunismului, a făcut campanie electorală până și la televizor, mințind administrația ACTUALĂ că, chipurile, „controlează ceva ce MAI a declarat că este ilegal și de competența ei exclusivă.” Acești „campioni” ai ilegalității politice, odată instalați, continuă să tragă sfori și să se bucure de posturi călduțe, sfidând orice etică și deontologie. Și, la fel de grav, primarul „ospătarilor” îi preferă pe aceștia în locul unor funcționari publici din alte instituții subordonate, care chiar își fac datoria. Ce să mai zicem? Poate că la Ploiești, valoarea se măsoară în numărul de minciuni spuse la TV!

AZILUL POLIȚIEI LOCALE: Unde boala cronică e Titlu de Merit și concediu medical, sport național!

Situația nu e nouă. Ne amintim cu „drag” că în 2019, Poliția Locală Ploiești a decontat peste 200.000 de lei pentru concedii medicale dubioase. Sau că „1 din 10 polițiști locali a prezentat acte medicale conform cărora poate lucra doar ziua”. Adică, o instituție plină de personal cu „probleme cronice”, dar care continuă să înghită bani publici cu o poftă demnă de o halcă de mici! Fostul City Manager a avut chiar probe video și foto cu „funcționari” din Poliția Locală (tot de la serviciile de control TESSA) la cumpărături în timpul programului – dar, ca prin minune, aceste dovezi au dispărut din dosarul primarului. Normal, nu? De ce să strici o poveste frumoasă cu niște dovezi urâte?

Și ce face primarul pentru a „remedia” situația acestor „funcționari publici paraclinici” aduși în TESA „pe ultima sută de metri”? Sugerează o evaluare psihologică reală a personalului? Probabil că… NU! (sac!) – probabil că doar cu societatea medicală cu care instituția are deja contract! Oare de ce? Probabil pentru a nu deranja „adevărata grozăvie a paraliticilor și coșmarul” care se ascunde în spatele uniformelor. Sau poate se teme că o evaluare reală ar demasca pe deplin situația, obligându-l să ia măsuri drastice, ceea ce ar fi un șoc pentru sistem.

TESSA, trupa de soc… de la Shopping! Tupeu civil în uniformă neuniformă!

Dar punctul culminant al tupeului a venit joi, săptămâna aceasta. Alți „paraclinici”, sfidând conducerea profesională a Poliției Locale și pe primarul Mihai Politeanu, ba chiar și pe „talpă” (Ordine Publică și Mascați), au înțeles că, după o „misiune” în zona de Vest a Ploieștiului, cel mai important lucru e să treacă la cumpărături. Cu benzina contribuabililor și pe banii și timpul plătit din fondurile primăriei Ploiești!

Astfel, autoutilitara poliției, mașină de serviciu, s-a îndreptat la orele 11:38 către Prahova Value Centre, pentru o misiune „secretă” pe bani publici: cumpărăturile de rigoare.

Au parcat autoutilitara într-un mod „sugestiv” (adică ascuns), iar ei, îmbrăcați în CIVIL, s-au îndreptat fericiți spre raionul cu oferte!

Doamna polițistă, barbatul-alfa și coregrafia tupeului

Ups — opriți filmarea, dar urmăriți cu atenție. În mijlocul raidului la reduceri se remarcă o doamnă polițist: chipurile aceeași persoană despre care fostul City Manager avea probe video și foto că se afla la cumpărături în timpul programului — probe care, culmea, au „dispărut” din dosar. Misterios? Desigur. De ce să strici o poveste frumoasă cu niște dovezi incomode?

Iar lângă ea, se observă „bărbatul-alfa” al patrulei: un coleg atent, care scanează împrejurimile cu privirea, se uită dacă-i vede cineva și își înlocuiește, la nevoie, uniforma cu statutul protector al însoțitorului vigilent. El nu doar însoțește colega (colegele) — o escortează, o protejează și, la nevoie, verifică dacă mediul este sigur pentru sesiunea de shopping oficială. Cine ar fi crezut că misiunea de control include și identificarea celui mai avantajos preț la raft?

TESSA la cumpărături: camera de circ și semne de întrebare

Gesturile, pozițiile și sincronizarea fac din întreaga scenă un fel de coregrafie: mașina parcată „discret”, drumul în civil, ochii care privesc în jur, protecția discretă oferită de colegul atent. Și toate, bineînțeles, pe banii contribuabililor. Dacă reforma înseamnă eficiență, atunci imaginile arată exact contrariul: un spectacol al tupeului, în care instituția de control se transformă în agenție de bargain hunting plătită din fonduri publice.

Degeaba a impus conducerea „profesională” ca cei de la TESSA să poarte uniforme, dacă aceștia, când pleacă în așa-zisele „misiuni”, își iau hainele de stradă și nu pot fi recunoscuți! Se impune, evident, ca și acești „bodyguarzi” de la control să poarte geci marcate vizibil cu Poliția Locală, pentru a evita asemenea tupeuri. Și nu sunt singurii din filmare care procedează așa! (Pe acesta tema vom reveni cu alte dezvaluiri – foto/video!)!

Așa arată Poliția Locală Ploiești: un circ al incompetenței, al nepotismului și al tupeului de bronz, unde „polițiștii” fac shopping cu mașina de serviciu, în timp ce premierul Bolojan se chinuie să reformeze un sistem putred. La Ploiești, se pare că singura „reformă” e cea a bugetelor proprii, pe spatele contribuabililor. Cine mai are nevoie de infractori, când „păzitorii legii” sunt ocupați cu reducerile de la supermarket? Rusine! Vom reveni. (Cristina T.).