Sistemul de sănătate din România se află în pragul unei transformări majore, propunându-și să depășească modelul reactiv în favoarea unei abordări predictive și anticipate. Aceasta a fost una dintre concluziile cheie ale conferinței „Reforma sistemului de sănătate în favoarea pacientului – Importanța IA în sistemul de sănătate”, desfășurată astăzi la Timișoara, la care a participat și Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Oficialul a subliniat necesitatea urgentă de a integra tehnologia, în special inteligența artificială, ca un suport fundamental pentru actul medical și pentru o organizare mai eficientă a serviciilor.

Viziune strategică: De la reacție la anticipare

Potrivit Ministrului Alexandru Rogobete, „Sistemul de sănătate are nevoie de instrumente care să anticipeze, nu doar să reacționeze.” Această declarație, făcută în cadrul dezbaterilor de la Timișoara, definește o nouă direcție strategică, menită să schimbe paradigma actuală. Obiectivul este de a utiliza inteligența artificială nu doar ca un adjuvant, ci ca o componentă integrată, capabilă să prefigureze evoluții și să optimizeze resursele înainte ca situațiile critice să devină ireversibile.

Inteligența Artificială: Noul aliat în secțiile critice și accesul pacientului

Ministerul Sănătății lucrează deja la dezvoltarea unor soluții concrete, ce promit să revoluționeze modul de operare în cadrul unităților sanitare. Prioritatea este creșterea capacității de reacție în secțiile critice, inclusiv cele de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), prin implementarea unor mecanisme avansate de alertare timpurie. Acestea vor utiliza inteligent datele clinice pentru a identifica riscurile și a permite intervenții rapide, salvatoare de vieți. Pe lângă impactul din zonele de urgență, Ministerul se concentrează și pe dezvoltarea unor instrumente digitale menite să simplifice radical accesul cetățeanului la informație și la sistemul de sănătate, reducând birocrația și eficientizând interacțiunea cu serviciile medicale.

Dialog multi-sectorial pentru un sistem integrat

Conferința de la Timișoara s-a dovedit a fi o platformă esențială pentru coagularea eforturilor. Ministrul Rogobete a mulțumit Asociației Femeilor Antreprenor din România și Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș pentru organizarea unui „dialog care a adus la aceeași masă instituții sanitare din patru județe, mediul universitar, mediul de afaceri și asociații de pacienți.” Această abordare multi-sectorială este crucială pentru a asigura că reforma sistemului de sănătate este una holistică, fundamentată pe nevoile reale ale pacienților și pe expertiza tuturor actorilor implicați.

Tehnologia, pilon al siguranței și eficienței

În concluzie, Ministrul Sănătății a reiterat că modernizarea sistemului nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care tehnologia este pusă în slujba binelui comun. „Modernizarea sistemului înseamnă să folosim tehnologia acolo unde produce impact concret: în siguranța pacientului, în sprijinul personalului medical și în eficiența utilizării resurselor,” a afirmat Alexandru Rogobete. Acesta este un apel clar la inovație responsabilă, care promite să redefinească standardele îngrijirii medicale în România, transformând inteligența artificială dintr-un concept abstract într-un instrument vital pentru sănătatea fiecărui cetățean.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) aduce clarificări esențiale privind plățile directe pentru campania APIA 2025, anunțând o reconfigurare strategică a subvențiilor. Deși unele intervenții individuale înregistrează ajustări negative, fermierii care se orientează către noile eco-scheme vor beneficia de un sprijin total pe hectar mai mare, marcând un impuls „verde” pentru sectorul agricol românesc.

Interes record pentru zonele ne-productive: Motorul rearanjării financiare

Modificările cuantumurilor nu sunt arbitrare, ci rezultă dintr-un mecanism prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/2115, care impune ajustări anuale în funcție de suprafața totală solicitată, conform precizărilor MADR. Un factor determinant în campania 2025 a fost interesul „urias”, de aproximativ 5,9 milioane de hectare, manifestat de fermieri pentru eco-schema PD-28 – „Menținerea zonelor neproductive/elemente de peisaj”. Această cifră a depășit semnificativ estimările inițiale, obligând ministerul la acțiune.

Pentru a acoperi această cerere masivă și a asigura plata tuturor fermierilor eligibili, precum și acordarea intervențiilor cel puțin la nivelul cuantumului unitar minim sau cât mai aproape de acesta, MADR a realocat strategic peste 90 de milioane de euro către această intervenție. Astfel, cuantumul propus în acest moment pentru PD-28 este de 32,93 euro/ha.

Bilanțul financiar: Minus la individual, plus la pachetul verde

Analiza comparativă a cuantumurilor din 2025 față de 2024, oferită de Ministerul Agriculturii, arată o imagine nuanțată, ce a generat dezbateri publice. Intervenția PD-01 (BISS – sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității) scade de la 96,39 €/ha în 2024 la 89,34 €/ha în 2025, o reducere de 7,05 €/ha. Similar, eco-schema PD-04 (dedicată terenului arabil) înregistrează o reducere de la 73,00 €/ha la 56,28 €/ha în 2025, o diferență de 16,72 €/ha.

Însă, adevărata valoare și impactul pozitiv apar la calculul agregat, adică prin combinarea plăților. Fermierii care au accesat eco-schema PD-28 alături de PD-01 vor primi un total de 122,27 €/ha în 2025. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă de 28,88 €/ha comparativ cu cei 96,39 €/ha încasați în 2024 prin PD-01. Chiar și în cazul combinării tuturor celor trei intervenții menționate (PD-01 + PD-04 + PD-28), suma totală atinge 178,55 €/ha în 2025, depășind nivelul de 169,39 €/ha din 2024 cu 9,16 €/ha. „Concluzia economică este clară: fermierii care au accesat PD-28 în 2025 înregistrează un nivel total al sprijinului pe hectar superior celui din 2024,” subliniază MADR.

Mecanism european și angajament național: Stabilitate și performanță

Plățile directe se încadrează strict în alocarea financiară stabilită pentru România prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Ajustările anuale, conform articolului 102 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115, reprezintă un „mecanism automat de echilibrare bugetară”, menit să prevină depășirea plafonului alocat și eventualele corecții financiare ulterioare, asigurând stabilitatea sistemului de subvenții.

Ministerul Agriculturii reafirmă, prin aceste măsuri, angajamentul de a susține „fermierii activi și performanți”. Reconfigurarea bugetară din 2025 reflectă, așadar, o adaptare la realitățile din teren și la cerințele Comunitare, menținând totodată obiectivul României de a crește absorbția fondurilor europene și de a proteja veniturile fermierilor, orientându-i spre practici agricole mai sustenabile și ecologice.