O pagină neagră a fost scrisă în istoria patrimoniului cultural românesc, odată cu prăbușirea dramatică a turnului bisericii reformate din Cehu Silvaniei. Incidentul, petrecut în seara zilei de 2 februarie 2026, a generat o undă de șoc și a declanșat o anchetă amplă, ale cărei concluzii preliminare au fost sintetizate într-un memoriu de specialitate și o notă de constatare, conform informațiilor transmise de Ministerul Culturii. Documentul oferă o cronologie detaliată a evenimentelor, verificărilor de teren și ședințelor de criză care au precedat și au urmat catastrofei.

Semnele prevestitoare: O degradare mai gravă decât se anticipa

Lucrările de restaurare la biserica reformată, considerate esențiale pentru conservarea monumentului, se desfășurau de mai multă vreme, concentrându-se inițial pe interiorul corului, sub supravegherea unui restaurator de pictură murală și însoțite de săpături arheologice. Ministerul Culturii precizează că, până la data de 30 ianuarie 2026, nu au existat intervenții directe asupra turnului.

Momentul critic a survenit pe 30 ianuarie, când, în timpul îndepărtării tencuielilor de pe conturul turnului, a fost descoperită o situație mult mai gravă decât fusese estimată inițial. Degradarea, fisurile extinse și calitatea precară a zidăriei de piatră s-au dovedit a fi semnificativ mai severe. Executantul a semnalat desprinderi de material litic, impunând oprirea imediată a lucrărilor de tencuire și montarea unor sprijiniri locale în zona golului de ușă. O verificare urgentă, cu implicarea tuturor factorilor decizionali, a fost programată pentru 3 februarie.

Cursa contra cronometru: Măsurile de urgență și colapsul implacabil

În aceeași zi, 30 ianuarie, arheologii care lucrau în nava bisericii au observat scurgeri de praf și fragmente de mortar în încăperea de la parterul turnului. Foliile montate pentru monitorizare au confirmat temerile, iar ulterior, scurgeri similare au fost semnalate și în zona bolții de deasupra tribunei cu orgă. Dirigintele de șantier a întocmit de urgență o notă de constatare, iar măsurile de siguranță au fost intensificate: montarea de martori de sticlă pentru fisuri, oprirea utilizării clopotelor, informarea preventivă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență și solicitarea devierii traficului rutier greu din proximitate.

Eșafodaje și Monitorizare Intensivă: În urma verificărilor, s-a adoptat soluția montării unui sistem complex de eșafodaje și sprijiniri, atât la exterior, cât și la interior, pentru a preveni un posibil colaps. Până în seara zilei de 2 februarie, martorii nu indicaseră modificări, dar în dimineața zilei de 3 februarie, doi martori interiori s-au desprins parțial. Situația a escaladat rapid: la 14:46 s-a observat o accelerare a degradărilor, urmată, la ora 15:00, de cererea urgentă a dirigintelui de șantier și a echipei de proiectare de a accelera montarea eșafodajelor și a sprijinirilor interioare. Toate eforturile au fost însă zadarnice. După o ultimă verificare la ora 18:00, la 18:27, turnul bisericii s-a prăbușit.

Ancheta post-colaps: Căutând răspunsuri și salvarea patrimoniului

Reuniunea Celulei de Criză: Ziua de 4 februarie a adus la fața locului reprezentanți ai principalelor instituții de stat: Inspectoratul de Stat în Construcții, ISU, Primăria Cehu Silvaniei, Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Ministerul Culturii, Consiliul Județean Sălaj, Instituția Prefectului și Eparhia Reformată. Într-o celulă de criză, aceștia au analizat situația și au căutat soluții pentru gestionarea dezastrului.

Scanare 3D și Rapoarte Arheologice: Pe 6 februarie, o echipă a Institutului Național al Patrimoniului (INP) a demarat o scanare 3D a monumentului, esențială pentru finalizarea expertizei tehnice. De asemenea, au fost verificate spațiile de depozitare pentru bunurile mobile și elementele de valoare recuperate, sub supravegherea strictă a specialiștilor. Un aspect important clarificat de raportul preliminar de cercetare arheologică, tot din 6 februarie, este că săpăturile, desfășurate între 19 ianuarie și 3 februarie, s-au limitat exclusiv la nava bisericii și colateralele sale, fără a afecta în vreun fel turnul.

Ministerul Culturii a anunțat că va continua monitorizarea situației și va comunica public rezultatele complete ale investigațiilor tehnice și administrative, în speranța identificării cauzelor exacte ale acestei tragedii și a tragerii învățămintelor necesare pentru protejarea altor monumente istorice.