Connect with us

Anchete

Strategia Romania 2040 sau Stratagema 20-40? – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Incet-incet, Congresul PSD din martie va ajunge un episod de referinta in istoria recenta a Romaniei.

Citeste toate textele scrise de Sebastian Burduja pentru Ziare.com

Dincolo de toate ironiile la adresa spectacolului grotesc cu reminiscente national-comuniste si accente sud-americane, punerea in scena de la Sala Palatului a fost platforma de pe care vataful Romaniei a prefatat planurile sale pentru tara si popor.

Declaratiile de intentie ale lui Liviu Dragnea incep sa devina realitate si, in ciuda unui ambalaj comunicational benign sau cel putin neutru, ele reprezinta de fapt amenintari serioase la adresa democratiei din Romania si a libertatii noastre.

Afirmarea suveranitatii inseamna de fapt o imbatosare periculoasa impotriva Uniunii Europene, la fel cum dezideratul de a stopa defaimarea tarii inseamna, in fapt, o tentativa de a cenzura libera exprimare – visul oricarui autocrat.

Una cate una, promisiunile lui Daddy incep sa capete diverse forme: de proiecte legislative, hotarari de guvern sau, si mai recent, strategii nationale.

Anuntata de asemenea la Congresul PSD, Strategia Romania 2040 va fi realizata de o comisie condusa tocmai de Liviu Dragnea, in calitatea sa de sef al Camerei Deputatilor. De ce? Pentru ca poate.

Guvernul docilei doamne Dancila a publicat deja un proiect de lege privind aceasta strategie, care va deveni „obligatorie” pentru toate cabinetele care i se vor succeda. (Ce-o fi insemnand „obligatoriu” in mintea mai-marilor PSD? Orice lege se poate abroga/ajusta de catre viitoarele guvernari).

Romania 2040 – un orizont garantat Teleorman

Cum, necum, strategia Romania 2040 se vrea a fi instrumentul prin care Liviu Dragnea incearca sa-si impuna viziunea pentru tara – o sistematica teleormanizare, cu sclipiri de consultanti israelieni. Nu este o figura de stil si nici o ironie fata de locuitorii judetului din sudul Romaniei.

Ei nu sunt vinovati, ba din contra, sunt primele victime ale metodei de conducere marca Liviu Dragnea: centralizarea, politizarea, institutionalizarea cumetriilor si mai ales coruptia au facut din Teleorman cel mai sarac judet al tarii, in care insa presedintele PSD si apropiatii sai au prosperat nestingheriti.

Acum, motivat de „succesul” modelului aplicat, vrea sa decida soarta intregii tari pentru urmatorii 22 de ani. Romania 2040 – un orizont garantat Teleorman.

Unele voci din spatiul public gasesc initiativa laudabila. Se invoca vechi obsesii nationale: nevoia unui proiect de tara, creionarea unor directii majore de dezvoltare care sa creeze un consens transpartinic national, cat si necesitatea consultarii tuturor actorilor sociali: de la institutii publice, la Academia Romana, institutii de invatamant superior, sindicate, patronate si organizatii neguvernamentale de profil.

De la Strategia Romania 2040 trebuie sa avem insa asteptari reduse. Cand Liviu Dragnea promite ceva, lucrurile nu sunt niciodata asa cum par. „Reforma” Justitiei inseamna ca el si prietenii sai politici vor sa scape de dosare. „Marirea” salariilor inseamna de fapt mai putini bani in buzunar, mai ales pentru cei saraci si din clasa de mijloc. „Competenta” cadrelor PSD inseamna „imunoglobina”, „privilegeati” si „motostivuitor”. Asa cum si Strategia Romania 2040 este, de fapt, Stratagema 20-40.

Multe vorbe mari vor fi asternute pe hartii lucioase, prin care orgoliul catorva profesori, cercetatori sau ONG-isti – atent selectati – va fi gadilat cu gratie.

Destule deziderate nerealiste, in spiritul tristului Program de guvernare, care nu ia de la nimeni si da la toata lumea, vor fi enuntate la televizor, in cheia „sa fie bine, ca sa nu fie rau”. Per total, o noua irosire de timp, bani publici si cerneala.
Am vazut filmul asta prost de prea multe ori pana acum.

Romania nu duce lipsa de strategii

Ba, din contra, sufera de o inflatie in acest domeniu. Sunt peste 300 de strategii de dezvoltare – da, trei sute, ati citit bine. Cand totul e strategic, nimic nu este, de fapt, important si nimic nu se face.

Mai mult, calitatea documentelor strategice este extrem de slaba. Strategiile din Romania nu au o viziune clara, nu au obiective SMART (specifice, masurabile, accesibile, relevante si incadrate in timp), nu au planuri de investitii si bugete aferente multianuale, nu au o lista de proiecte clasificate in functie de criterii clare si obiective.

Strategiile nu trebuie sa fie niste insiruiri aleatorii de aspiratii, asa cum isi imagineaza diversi capitani de judet. Ele au rol de structurare si prioritizare ale unor obiective, precum si de identificare a modalitatilor de realizare si ale resurselor necesare. Este nevoie de o corelare pe mai multe dimensiuni: intre niveluri administrative (local-regional-national, ideal de jos in sus); intre sectoare (de ex., intre infrastructura de transport si cea de mediu); intre paliere – cadrul strategic, programele de investitii aferente, proiectele finantate.

Coordonarea lipseste cu desavarsire in Romania de azi, iar asta se vede la tot pasul. De aceea, se sparg drumurile proaspat asfaltate pentru a se lucra la reteaua de apa si canalizare. De aceea, se finanteaza de la bugetul de stat prin infamul PNDL lucrari eligibile pentru fonduri europene (sigur, aici sunt si alte cauze mai mult sau mai putin subtile). De aceea, nu mai exista nicio corelare intre sistemul de educatie si piata muncii.

Asadar, inainte sa viseze la o strategie pentru 2040, Romania trebuie sa-si rezolve problemele cu strategiile multe si proaste pe care le are deja.

O noua fumigena

Sa nu fim insa naivi. Pentru PSD, rolul Strategiei Romania 2040 este in primul rand unul comunicational: consultantii platiti cu bani grei ai domnului Dragnea se pricep de minune la confectionarea fumigenelor care iau ochii norodului. Pe langa subiecte precum statul paralel sau comisiile parlamentare de ancheta, tema strategiei Romania 2040 este un pretext foarte bun de mutare a atentiei publice asupra unor subiecte inventate.

Tactica este simpla, dar eficienta: romani, ganditi-va la viitoarea epoca de aur 2040 si uitati de grijile din prezent. Uitati ca 9 compatrioti pleaca din tara in fiecare ora… de bine ce le este. Uitati ca sunt sanse ca 1 din 2 copii de 15 ani din tara asta sa fie analfabeti functional (o spun testele PISA).

Uitati ca in Romania mor de trei ori mai multi copii sub 1 an decat media Uniunii Europene. Uitati ca vi se taie salariile si totul in jur se scumpeste. Candva, dragi romani, o sa traiti bine… (daca veti mai trai pana atunci).

Si, totusi, are nevoie Romania de cateva obiective si proiecte nationale, agreate de toate fortele politice si de societatea civila? Are, mai ales in anul Cenetarului si in ajunul preluarii presedintiei Consiliului UE.

PACT pentru Romania a propus recent un program sub deviza mai multa Europa in Romania, mai multa Romanie in Europa. Dar exemple sunt destule.

De pilda, Irlanda (bun exemplu pentru Romania, la multe capitole) a lansat recent Project Ireland 2040. 10 obiective strategice (de la educatie la conectivitate). Proiecte concrete. Buget pe masura: 116 miliarde de euro. Multe de invatat, daca ar avea cine sa le inteleaga.

Romania ar avea nevoie cu adevarat de un lider

Pentru un astfel de scenariu, Romania ar avea nevoie cu adevarat de un lider, nu de un politruc. Adica cineva care se gandeste la urmatoarele generatii, nu la urmatoarele alegeri. Este insa Liviu Dragnea acest lider al consensului? Tocmai omul care se plange in fiecare zi la televiziunile de casa ca este vanat de statul paralel sau de Soros?

Tocmai omul care a mobilizat intreaga forta a coalitiei de guvernare pentru a se rafui cu sistemul de justitie care l-a condamnat penal pentru frauda electorala? Tocmai omul care a schimbat deja doi prim-ministri pentru ca nu mai raspundeau la comenzi? Tocmai omul care guverneaza dupa principiul „pentru ca putem”? Tocmai omul al carui argument final este mereu: „am castigat alegerile, ne-au votat 3 milioane de romani”.

Dar cu ceilalti ce facem? Tocmai omul care in toate sondajele de opinie are o rata a increderii de 9%?

Poate insa ca tocmai aceasta lipsa a increderii publice l-a determinat pe Liviu Dragnea sa recurga la Stratagema 20-40. Liviu Dragnea a vrut sa fie premierul Romaniei, insa legea nu i-a permis. Asa ca a ajuns premier de facto, prin interpusi, o pozitie poate chiar mai avantajoasa decat cea de premier de jure. Probabil acum isi doreste sa fie si presedinte, insa intentiile de vot ale romanilor nu ii dau sperante prea mari.

Asa ca, prin Stratagema 20-40, spera sa ajunga presedinte de facto. Noi insa speram ca asta sa ramana doar fantezia unui jupan bolnav de putere. Dincolo de fetele plictisite si atmosfera imbacsita de la Sala Palatului, raspunsul romanilor pentru Liviu Dragnea ramane: nu, nu vrem sa fii presedintele nostru.

La acest articol a contribuit si Alin Iliescu, politolog, absolvent al Masterului de Comunicare Politica si Marketing Electoral din cadrul SNSPA si specialist in comunicare new media. Este implicat activ in proiectele de schimbare civica din Romania, iar in prezent ocupa functia de director executiv al Platformei Civice si politice PACT pentru Romania.

Sebastian Burduja este Managing Partner al companiei RISE Consortium, o platforma globala de investitii dedicata dezvoltarii Romaniei. A lucrat ca expert in domeniul dezvoltarii regionale pentru Banca Mondiala, la sediul central din Washington, D.C. A fost si consultant la Dalberg Global Development Advisors, o firma de consultanta strategica, specializata in solutii de dezvoltare la nivel mondial. A lucrat la Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la McKinsey & Co., la National Endowment for Democracy si la Institutul Freeman Spogli pentru Afaceri Internationale. Este co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), membru fondator al Fundatiei CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si presedinte al Platformei Actiunea Civica a Tinerilor (PACT).

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?

Publicat

pe

De

O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.

„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan

Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.

Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.

Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”

Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.

Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor

Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv14 ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv14 ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv14 ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv2 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv