O avaríe tehnică majoră, survenită în ianuarie 2025 la termocentrala Electrocentrale Craiova, a aruncat atunci în incertitudine mii de cetățeni, declanșând o intervenție de urgență la cel mai înalt nivel. Ministrul Energiei de la acea dată, Bogdan Ivan, a dispus constituirea imediată a unei celule de criză pentru a gestiona situația, pe fondul unor acuzații grave privind blocarea fondurilor esențiale pentru modernizarea infrastructurii energetice.

O avarie critică la inima energetică a Craiovei

Potrivit unui comunicat de presă transmis la acel moment de Ministerul Energiei, Electrocentrale Craiova informase autoritățile că, din cauza unei defecțiuni tehnice, nu mai putea asigura, temporar, parametrii optimi de temperatură ai agentului termic livrat în rețeaua de termoficare a orașului. Această situație a generat o alertă rapidă, având în vedere impactul direct asupra confortului și siguranței locuințelor din Craiova.

Celula de criză la Ministerul Energiei: Măsuri de urgență

Ca răspuns la criză, ministrul Bogdan Ivan a ordonat de urgență înființarea unei celule de criză la nivelul Ministerului Energiei. Obiectivul declarat al acestei structuri a fost monitorizarea permanentă a situației și identificarea soluțiilor necesare pentru reluarea funcționării termocentralei în condiții de siguranță, la parametrii optimi și în cel mai scurt timp posibil.

Promisiuni de reluare și provocări structurale

Analizele efectuate în cadrul celulei de criză au indicat că regimul normal de funcționare urma să fie restabilit la nivelul întregii rețele cel târziu până în data de 11 ianuarie 2025, la ora 12:00. Conducerea companiei Electrocentrale Craiova a precizat că reducerea temperaturii agentului termic urma să fie resimțită treptat și diferențiat de către consumatori, în funcție de distanța față de sursă și de poziționarea punctelor termice în rețea.

Însă, dincolo de avaria punctuală, comunicatul Ministerului Energiei a scos la iveală o problemă sistemică de anvergură: Electrocentrale Craiova se afla, încă din 15 decembrie 2024, în procedură de insolvență. Această situație a generat constrângeri semnificative asupra capacității de operare și, mai ales, de realizare a investițiilor absolut necesare.

Alerte preventiv ignorate? Acuzații la adresa Guvernului

Partea cea mai critică a comunicatului Ministerului Energiei a vizat aspectul finanțării. Instituția a acuzat că a acționat preventiv, propunând încă din luna septembrie 2024, prin transparență decizională, alocarea a 350 de milioane de lei. Această sumă, solicitată printr-un memorandum Guvernului României, era destinată susținerii funcționării termocentralei Craiova și pregătirii acesteia pentru sezonul rece. Însă, cu un impact potențial devastator, aceste fonduri nu au fost aprobate.

Din suma solicitată, aproximativ 20 de milioane de lei ar fi fost alocate achiziționării a trei Cazane de Apă Fierbinte (CAF), cu o capacitate de 30 MW fiecare. Aceste noi echipamente ar fi înlocuit unele vechi de peste 50 de ani, asupra cărora, de-a lungul timpului, au fost realizate doar intervenții punctuale, fără o perspectivă sustenabilă pe termen mediu și lung. Lipsa acestor fonduri a lăsat termocentrala vulnerabilă în fața defecțiunilor.

Investiții eșuate și PNRR-ul neîndeplinit

Situația a fost agravată și de eșecul unor investiții structurale planificate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Electrocentrale Craiova beneficiase de o alocare de 162 de milioane de euro pentru construirea unei noi centrale pe gaze naturale, în cogenerare de înaltă eficiență, cu o capacitate instalată de 295 MW. Proiectul avea un termen de realizare stabilit pentru august 2026.

Deși contractul pentru această investiție majoră fusese semnat în anul 2023, Ministerul Energiei a confirmat că proiectul a fost abandonat „ca urmare a eșecului tuturor procedurilor de licitație organizate”. Acest eșec adaugă o pată neagră pe harta investițiilor energetice din România, lăsând un gol considerabil în strategia de modernizare și securizare a aprovizionării cu energie.

Criza de la Craiova, survenită în ianuarie 2025, nu a reprezentat doar o simplă avarie tehnică, ci o oglindă a unor probleme structurale profunde, de la lipsa finanțării și insolvența cronică, până la eșecul implementării proiectelor vitale. Ea a subliniat necesitatea urgentă a unor decizii politice ferme și a unui angajament real pentru infrastructura energetică, pentru a preveni ca astfel de „celule de criză” să devină o realitate tot mai frecventă pentru cetățenii români.