Administratie
Florin Barbu, ofensivă românească la Bruxelles: Garanții pentru fermieri și opoziție fermă la planul unic PAC
Ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a marcat o prezență activă la reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată în perioada 7-8 ianuarie la Bruxelles. Pe agenda discuțiilor, esențială pentru viitorul agricol al continentului, s-au aflat viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) și controversatul Acord UE–Mercosur, teme abordate în prezența comisarilor europeni responsabili de agricultură, comerț și sănătate.
Acordul UE–Mercosur: România cere standarde echivalente
Una dintre cele mai fierbinți teme abordate de Florin Barbu a fost Acordul UE–Mercosur. Ministrul a pledat ferm pentru obținerea unor garanții clare, menite să asigure că toate importurile din țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) respectă standarde de producție echivalente cu cele impuse fermierilor europeni. Această cerere vine în contextul îngrijorărilor crescânde ale producătorilor autohtoni privind concurența neloială și eventuala relaxare a normelor sanitare și de mediu.
Protecție pentru produsele sensibile: Miza economică a fermierilor
În același registru al apărării intereselor naționale, România a subliniat necesitatea introducerii unor mecanisme eficiente de protecție și salvgardare. Acestea ar viza produsele agricole sensibile, asigurând stabilitatea pieței interne și protejând sectoarele cheie ale agriculturii românești și europene de fluctuațiile și presiunile externe.
Viitoarea PAC: O politică distinctă, pe doi piloni
În privința viitoarei Politici Agricole Comune, ministrul Barbu a reafirmat poziția categorică a României: opoziția față de integrarea PAC într-un Plan Unic. Bucureștiul susține cu tărie menținerea PAC ca o politică distinctă, structurată pe doi piloni, argumentând că această abordare permite o mai bună adaptare la specificul fiecărui stat membru și o finanțare mai transparentă și eficientă.
CBAM și ingrășămintele: Securitatea alimentară, prioritate absolută
Un alt punct nevralgic adus în discuție de delegația română a vizat Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). România propune excluderea sau amânarea aplicării acestui instrument european, care vizează taxarea emisiilor de carbon pentru anumite importuri, în cazul îngrășămintelor. Motivul invocat este rolul esențial al îngrășămintelor în asigurarea securității alimentare, o taxare suplimentară putând destabiliza prețurile și afecta producția agricolă la nivel european.
Prezența ministrului Florin Barbu la Bruxelles subliniază eforturile României de a-și promova interesele agricole la nivel european, militând pentru o politică agricolă stabilă, echitabilă și adaptată realităților fermierilor.
Administratie
Autoturism de lux căutat în Polonia, depistat la PTF Sculeni
Polițiștii de frontieră au oprit la control un cetățean polonez de 26 de ani, aflat la volanul unui autoturism fabricat în 2026. Mașina, evaluată la 320.000 de lei, a fost indisponibilizată.
Un autoturism de lux înmatriculat în Polonia și semnalat ca fiind căutat de autoritățile din această țară a fost depistat la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.
La control s-a prezentat un bărbat, cetățean polonez, în vârstă de 26 de ani, care conducea mașina. Suspiciunile privind situația juridică a autovehiculului au determinat polițiștii de frontieră să facă verificări suplimentare în bazele de date.
Confirmare din partea autorităților poloneze
În urma consultărilor cu autoritățile competente din Polonia, s-a confirmat că autoturismul figurează în evidențele acestora ca fiind căutat.
Vehiculul, fabricat în 2026 și evaluat la 320.000 de lei, a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor.
Cercetări pentru tăinuire
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire. Verificările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cazului. (Sava N.).
Administratie
Noul punct de frontieră Sighetu Marmației–Bila Țerkva a devenit operațional
Deschiderea punctului marchează un pas important pentru legăturile dintre România și Ucraina. Traficul va fi introdus treptat, în funcție de infrastructura disponibilă și de evoluția circulației.
Noul punct de trecere a frontierei Sighetu Marmației–Bila Țerkva a fost operaționalizat, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea dintre România și Ucraina și de a facilita deplasarea peste graniță.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră Română, punctul dispune de câte șase artere de control pentru fiecare sens de deplasare. Folosirea acestora va fi extinsă etapizat, pe măsură ce vor fi îndeplinite condițiile necesare și va fi pregătită infrastructura de pe partea ucraineană.
Prima etapă: vehicule de până la 3,5 tone
În etapa inițială, în funcție de volumul de trafic și de situația operativă, pot fi utilizate până la șase artere pe fiecare sens pentru controlul vehiculelor destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone.
Ulterior, odată cu pregătirea infrastructurii și a condițiilor necesare, prin punctul de frontieră va putea fi permisă și circulația celorlalte categorii de vehicule, inclusiv a celor cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone.
CNAIR administrează punctul, Poliția de Frontieră face verificările
Administrarea punctului revine Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în timp ce Poliția de Frontieră Română efectuează controalele, potrivit atribuțiilor legale.
Instituția precizează că, pentru prima etapă de funcționare, sunt asigurate personalul, echipamentele și logistica necesare. Capacitatea operațională va putea fi ajustată pe măsură ce se modifică valorile de trafic și se extind activitățile punctului.
Trecerea Sighet–Solotvino rămâne deschisă
Operaționalizarea noului punct este considerată un element important pentru cooperarea româno-ucraineană și pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Tisei. Dezvoltarea infrastructurii și colaborarea dintre autoritățile celor două state sunt menite să susțină circulația persoanelor și mărfurilor, cu menținerea unor controale sigure și eficiente.
Poliția de Frontieră Română precizează că traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației I, pe ruta Sighet–Solotvino, se desfășoară în continuare în aceleași condiții. (Paul D.).
Administratie
Gustul românesc, sărbătorit pe 10 octombrie: producătorii locali vă așteaptă la târguri
Pe 10 octombrie, România celebrează Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești — o zi dedicată gusturilor autentice, muncii oamenilor din agricultură și bogăției de produse care ajung pe mesele noastre din fermele și gospodăriile locale.
Sărbătoarea este o invitație de a redescoperi savoarea produselor românești și de a-i susține pe cei care le cultivă și le pregătesc cu grijă. De la pâine și brânzeturi, până la fructe proaspete și preparate tradiționale, fiecare alegere poate aduce mai aproape de consumatori munca producătorilor locali.
Tradiție și savoare, din generație în generație
Multe dintre produsele care vor fi puse în valoare cu această ocazie sunt legate de rețete și obiceiuri păstrate de-a lungul timpului. Preparatele tradiționale spun povestea locurilor din care provin și a oamenilor care duc mai departe priceperea transmisă în familie.
Ziua de 10 octombrie este, astfel, și un prilej de a celebra patrimoniul culinar românesc: gusturi familiare, ingrediente locale și produse realizate cu respect pentru tradiție.
Târgurile locale îi aduc pe producători mai aproape de public
În preajma sărbătorii, târgurile dedicate produselor agroalimentare românești le oferă vizitatorilor ocazia să descopere bunătăți din propria regiune și să stea de vorbă direct cu producătorii. Este o experiență potrivită pentru întreaga familie, cu produse de sezon și preparate care merită savurate și împărtășite.
Căutați târgul organizat în zona dumneavoastră și faceți o vizită alături de cei dragi. Pe lângă cumpărături, veți putea descoperi oameni, povești și produse care reflectă diversitatea comunităților din România.
Alegeți românește și susțineți comunitățile locale
Cumpărarea produselor locale este o modalitate simplă de a sprijini producătorii români și de a contribui la păstrarea tradițiilor gastronomice. De Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești, haideți să alegem gustul autentic și să punem în valoare munca celor care ne oferă bunătăți crescute, preparate și create în România.
Pe 10 octombrie, sărbătoriți românește: vizitați târgurile locale și bucurați-vă de produsele agroalimentare românești.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 2 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 2 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum o ziCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 4 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).




