Anchete
Ministrul Pintea a lasat catelul si invrajbeste sistemul – Comisarul de Prahova
Dar pentru felul in care gestioneaza aceasta criza si pentru atitudine, dna Pintea nu are nicio scuza. Daca era un autentic profesionist, cum dorea sa para pana acum, daca avea un minim respect pentru oamenii aceia disperati din curtile spitalelor, care fac la fel de mult parte din sistemul sanitar ca medicii, dna Pintea nu incerca sa acopere imensa mizerie comisa, ca un politruc de duzina.
Si daca nu avea puterea sa spuna adevarul si sa procedeze in consecinta, macar nu lansa niste acuzatii despre care stie bine ca nu fac decat sa invrajbeasca exact sistemul pe care il conduce.
Adevarul e ca noile reglementari au un efect previzibil, pentru ca asa au fost croite. Da, pentru medici majorarile sunt substantiale, dar inegale. Din cauza jocului sporurilor, care injumatateste veniturile cadrelor medii si auxiliare, un medic de la un spital de top din Bucuresti, din subordinea ministerului Sanatatii, poate lua cu mult mai putini bani decat unul dintr-un spital dintr-o alta localitate, aflat in subordinea autortiatilor locale. In plus, sa vedem ce va ramane din aceste salarii majorate sub presiunea inflatiei si cat timp vor putea fi ele platite.
Pentru restul personalului din spitale cresterile au fost din start cu mult mai mici, combinate cu mutarea contributiilor. Ca sa isi conserve macar veniturile, acesti oameni depindeau de sporuri. Dar ce sa vezi? Legea 153/2017 limiteaza sporurile acordate in sistemul sanitar la 30% din suma salariilor de baza la nivelul ordonatorilor principali de credite.
Daca vorbim despre un spital din subordinea unei Primarii sau a unui Consiliu judetean, lucrurile pot fi tinute cat de cat in echilibru, pentru ca acestea au in subordine si institutii unde nu se acorda sporuri, deci pot concentra sume mari pentru sporurile din spitale.
Ministerul Sanatatii are insa in subordine numai spitale, deci 30% nu-i ajunge nici pe o masea, ceea ce se simte mai ales in spitalele cele mai grele, cu sporurile cele mai mari. Asa ca toate spitalele care tin de minister au amputat sporurile masiv, iar oameni care fac acelasi lucru si au aceeasi vechime primesc sume diferite in functie de spitalul in care functioneaza.
Daca medicii nu simt la fel de rau diferenta, pentru ca salariile lor de baza au crescut substantial, si resimt doar inegalitati, pentru restul e jale.
Asta ar fi trebuit sa spuna cu curaj dna Pintea, daca era ceea ce voia sa para. Cat despre ceea ce avea de facut, eu imi amintesc ca in octombrie 2005, un ministru al Educatiei a considerat ca nu poate asigura performanta si reforma in domeniul sau cu bugetul pus la dispozitie si a demisionat. Mircea Miclea e numele lui si reprezinta probabil cea mai iluminata minte in materie de functionare a sistemului de Educatie din Romania.
Demisia lui Mircea Miclea a fost o mare pierdere pentru Educatie, dar ramanerea cu bugetul pe care l-a primit n-ar fi fost un castig si l-ar fi pus in situatia dnei Pintea. O situatie pe care o persoana cu adevarat profesionista si demna nu cred ca o accepta.
Dna Pintea a recunoscut in interviul pe care mi l-a acordat ca, de fapt, majorarea salariilor medicilor este in buna masura o redistribuire a banilor de la personalul auxiliar catre medici, dar a ales sa arunce vina politicului catre sistem.
Pe de-o parte catre medici, care nu au acceptat sa renunte la sporuri ca ele sa fie directionate catre restul personalui. „Le-am explicat: lucrati impreuna cu asistenta, infirmiera spala pe jos, vi se pare normal ca ea sa ia 1.500 de lei net, cand as putea sa o ajut sa ia 2.000, sa nu piarda fata de salariul din februarie, dar voi sa pierdeti 200-300 de lei anul acesta in fiecare luna la spor, din 18.000, din 14.000, din 11.000 de lei?. Asta era de fapt discutia”.
Poate ca moral asa ar fi fost, dar nu e treaba medicului sa rezolve pe banii lui ineptiile create de politiceni. Le-a suportat deja demult. In unele spitale se intampla asa, de exemplu la Matei Bals, unde medicii sunt incadrati in grupe de risc inferioare celor primite de asistente si infirmiere, ceea ce e absurd, dar oamenii au consimtit sa isi ajute colegii. Exista si cazul medicului psihiatru din Vrancea care si-a impartit salariul cu infirmierele.
Sistemul nu se rezolva insa la mica intelegere.
A doua vina o au, potrivit dnei Pintea, managerii de spitale, care pot acorda prin lege tot felul de prime din fonduri proprii. Adica nu scot ei din foc castana clocotita a veniturilor taiate. De unde? Din analize la cerere, sugereaza dna Pintea. Cand i-am spus asta unui manager, a inceput sa rada. „Ce analize la cerere? Eu de-abia gestionez ce am, de unde sa scot in plus?”. Asta in conditiile in care fondul de salarii mananca in jur de 80-90% din bugetul unui spital.
Dar sa zicem ca managerii sunt slabi si nu se pricep. Cine ii tine in functii? Am intrebat-o pe dna ministru cati manageri interimari, deci numiti, are in sistem? Multi, mi-a raspuns dna Pintea.
Acestia sunt in general oameni numiti pe criterii politice sau oameni tinuti in nesiguranta interimatului ca sa nu miste, pentru ca un profesionist care are siguranta postului ocupat prin concurs poate fi extrem de incomod. Dna ministru admite acest lucru si ne asigura ca va incepe sa organizeze concursuri. Cand? Cat de curand.
Initial, dna Pintea a fost o speranta. In aparitiile publice vorbea omeneste, recunostea lipsurile, deplangea necazurile pacientilor. Al doilea ministru cu catel in brate dupa Vlad Voiculescu, adica un ministru cu ochi umezi si voce blanda, care arata precum un copil care sta la semafor cu catelul in brate. Te induioseaza, nu-ti vine sa-l alungi, sa-l mai superi si tu cu ceva.
Dar dincolo de jale, dna Pintea nu are solutii care sa corecteze pe fond ceea ce domnia sa deplange. Sau cel putin in interviul pentru Ziare.com nu a reusit sa formuleze una.
„Pana acum ati tot prezentat diagnostice de sistem, foarte corecte, unele foarte curajoase. Dar un ministru nu e un analist. Spuneti-mi doua imbunatatiri pe care oamenii le vor simti concret la contactul cu sistemul sanitar in urmatoarea perioada.
Foarte greu sa spun. Va fi mai bine ingrijit, mai cu zambetul pe buze, avand in vedere ca salarizarea va fi corespunzatoare. E greu de spus… Cred ca e nevoie de un timp mai lung pentru a schimba mentalitati, pentru ca de asta e nevoie in primul rand.
Atunci in cat timp se vor simti primele rezultate concrete?
Minimum un an. Pentru ca e nevoie de foarte multe… Dar nu m-am gandit la asta. Apar foarte mute probleme punctuale nerezolvate care izbucnesc. Din acestea probabil ca o sa rezolv mai multe”.
Dar iata cu ministrul Pintea a lasat catelul din brate, a dat jos masca profesionistului, pentru a invrajbi sistemul sanitar ca sa acopere greselile politicului. Ca e complet depasita de situatie, ca o provinciala inghitita de aparatul central, dupa cum mi-a fost descrisa de cineva din sistem, ca isi iubeste atat de mult functia incat ar face orice pentru ea, este o chestiune de detaliu. Rezultatul e acelasi si il vedem.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Rocadă la vârful marilor unități de parchet: CSM a decis cine va conduce structura DIICOT Timișoara
Sistemul judiciar din România marchează o nouă etapă în reconfigurarea liniilor de comandă ale parchetelor specializate. După ce Codrin-Horațiu Miron a părăsit fotoliul de conducere din teritoriu pentru a prelua frâiele DIICOT la nivel național, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit cine va asigura interimatul într-una dintre cele mai fierbinți zone de pe harta criminalității organizate din România.
Potrivit unei dezvăluiri făcute de publicația Lumea Justiției, succesiunea la vârful Serviciului Teritorial Timișoara a fost tranșată în ședința de marți, 21 aprilie 2026. Decizia vine să acopere vidul de putere lăsat prin promovarea fostului șef, asigurând astfel continuitatea actului de justiție în vestul țării.
Loredana-Felicia Mocan preia frâiele DIICOT Timișoara: Unanimitate pentru continuitate
În cadrul ședinței CSM, membrii Secției pentru procurori au hotărât, cu un vot unanim, delegarea procuroarei Loredana-Felicia Mocan în funcția de procuror-șef al DIICOT Timișoara. Aceasta vine din interiorul aceleiași structuri, fiind o fină cunoscătoare a dosarelor complexe aflate pe rolul serviciului teritorial.
Mandatul acesteia a intrat în vigoare astăzi, 22 aprilie 2026, și este valabil până la ocuparea funcției prin numire oficială, în condițiile legii, dar fără a depăși o perioadă de șase luni. Alegerea unui procuror din cadrul aceleiași unități sugerează dorința Consiliului de a menține stabilitatea operativă într-un moment de tranziție majoră la nivelul conducerii centrale.
Val de delegări în Oltenia: Noi adjuncți la Craiova și Drobeta Turnu Severin
Reconfigurarea managerială decisă de CSM nu s-a limitat doar la structurile specializate de combatere a crimei organizate. Alte două unități importante de parchet din regiunea Olteniei vor avea conduceri noi începând cu luna viitoare.
Astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, funcția de prim-procuror adjunct va fi ocupată, prin delegare, de domnul Lucian Gabriel Mihai. În mod similar, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, postul de adjunct îi revine domnului Radu Gheorghe Pomană. Ambele mandate vor deveni efective începând cu data de 1 mai 2026, fiind adoptate tot cu unanimitate de voturi.
Presiunea interimatului: O cursă de șase luni pentru rezultate
Aceste decizii de delegare subliniază o realitate acută a sistemului judiciar românesc: nevoia de a acoperi rapid funcțiile cheie prin mandate temporare. Deși delegările sunt limitate prin lege la o perioadă de maxim jumătate de an, provocările cu care se vor confrunta noii șefi sunt imediate și complexe.
Fie că vorbim despre lupta împotriva traficului de droguri și a grupărilor de criminalitate organizată la Timișoara, sau despre gestionarea volumului uriaș de dosare penale de la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, acești procurori intră într-o „perioadă de probă” sub ochii CSM și ai opiniei publice. Miza este clară: menținerea eficienței instituționale până la organizarea procedurilor de numire definitivă pe funcții. (Irinel I.).
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 23 de oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



