Anchete
Procesul lui Dragnea s-a amanat din cauza protocolului SRI-DNA. La Inalta Curte s-au strans semnaturi ”fara penali in functii publice”
Liderul PSD si-a rezervat dreptul de a da declaratii in acest dosar dupa ce toti martorii si inculpatii au fost audiati, insa in loc sa participe la sedinta de azi a ales sa mearga in Israel intr-o vizita oficiala, neanuntata insa oficial. Dupa ce informatia a aparut in presa pe surse, confirmarea a venit doar din partea Ambasadei Israelului la Bucuresti.
Citeste si: Dragnea, Dancila si Melescanu se duc azi in Israel. Vizita, tinuta la secret pana in ultimul moment
In schimb, la termenul de miercuri s-a decis amanarea sedintei de judecata pentru ca avocatii unor inculpati au cerut instantei sa solicite de la Parchetul General date privind rolul SRI in acest caz, pentru ca exista o adresa prin care o unitate a serviciului de informatii aparea ca beneficiar secundar al informatiilor obtinute in dosar.
„Daca pe parcursul cercetarii penale a fost incalcat principiul loialitatii, noi putem cere anularea acestor probe”, a spus avocatul Floarei Alesu, care a citat decizii similare date in cazurile Elena Udrea-Gala Bute si ANRP-Alina Bica.
Chiar daca Liviu Dragnea nu a venit la proces, jandarmii au fost din nou prezenti in fata sediului Inaltei Curti unde s-au strans din nou protestatari, dar si semnaturi pentru initiativa „fara penali in functii publice”.
Ziare.com v-a transmis, in format LIVE TEXT, desfasurarea sedintei de judecata de miercuri. Va asteptam pe 15 mai sa urmariti alaturi de noi pledoariile finale. Atunci este de asteptat ca si Liviu Dragnea sa participe.
14:25 – Adrian Toni Neacsu, avocatul Bombonicai Prodana, a explicat ca Inalta Curte a cerut la acest termen date suplimentare de la DNA.
„Din cate stiu, este al patrulea dosar in care instanta solicita sa se arate cum a decurs colaborarea dintre SRI si DNA. Ramane sa vedem despre ce este vorba. Nu stim ce probe au fost viciate sau daca au fost viciate”, le-a spus Neacsu jurnalistilor prezenti la Inalta Curte.
14:02 – „Inalta Curte, dupa deliberare, a admis solicitarea de a trimite o adresa la Parchet, in sensul daca a existat o colaborare intre SRI si DNA, daca au existat si alte documente privind acest caz, iar daca a existat o colaborare, in ce a constat aceasta, in concret”, a aratat Inalta Curte.
Motivele pentru care s-a facut aceasta solicitare vor fi prezentate in incheierea de sedinta.
Termen urmator a fost stabilit pentru 15 mai.
14:00 – Judecatorii se intorc in sala. Urmeaza sa anunte ce au decis.
13:52 – In timp ce la Inalta Curte se decide daca e sa nu amanata sedinta de azi, pe Internet a inceput sa circule o fotografie cu Liviu Dragnea de la termenul precedent. Am primit-o si noi pe adresa redactiei si vi-o prezentam si voua:
Citeste si cum s-a desfasurat termenul trecut: Sapte ore de audieri, rasturnari de situatie si o confruntare in premiera. Dragnea: M-am saturat eu de mine!
13:34 – Inalta Curte s-a retras pentru a delibera.
13:31 – Avocatul Bombonicai Prodana sustine solicitarea sa fie lamurit rolul SRI in dosar, in timp ce restul avocatilor au lasat la aprecierea instantei. Procurorul DNA cere respingerea cererii si arata ca este nemotivata, transmite corespondentul Ziare.com.
Alti avocati au cerut schimbarea incadrarii juridice, in cazul clientilor lor, sau au depus documente in circumstantiere.
13:27 – Avocatul Floarei Alesu are o solicitare de ultim moment, ca Inalta Curte sa solicite de la Parchetul General date privind rolul SRI in acest caz. Asta dupa ce in dosar exista o adresa prin care o unitate a serviciului secret aparea ca beneficiar secundar al informatiilor obtinute in acest caz.
„Cerem sa vedem in ce a constat colaborarea dintre SRI si DNA in acest dosar”, a aratat avocatul, precizand ca in baza Protocoalelor au fost facute echipe comune ofiteri SRI-procurori, in baza unui plan de actiune.
„Daca pe parcursul cercetarii penale a fost incalcat principiul loialitatii, noi putem cere anularea acestor probe”, arata avocatul.
El citeaza decizii similare date in cazurile Elena Udrea-Gala Bute si ANRP-Alina Bica.
13:15 – Magistratul asistent a facut prezenta. Sunt in sala toti inculpatii, mai putin Liviu Dragnea si fosta sa sotie, Bombonica Prodana.
La dosar au fost depuse ultimele doua inscrisuri asteptate de instanta, de la CJ Teleorman si de la DGASPC Teleorman.
13:13 – Sedinta de judecata nu a inceput inca, dar in fata sediului Inaltei Curti e un barbat care striga la portavoce un mesaj catre magistrati.
„Martirii Romaniei au murit pentru poporul roman!”, se aude pana in sala de judecata.
13:00 – Desi jandarmii au incercat sa il impiedice sa stranga semnaturi, Radu Nedelcuta, unul dintre organizatori, spune ca nu are nevoie de autorizatie pentru ca nu a instalat un cort, ci doar o masuta. El spune ca spera ca Liviu Dragnea sa nu urmeze exemplul Elenei Udrea, care a ramas in Costa Rica in asteptarea sentintei in dosarul Gala Bute.
„Personal, speram sa ma intalnesc cu Liviu Dragnea, poate voia si domnia sa sa semneze petitia. Nu este normal ca persoane condamnate definitiv sa ocupe functii publice. Initiativa este cunoscuta”, a declarat Radu Nedelcuta, unul dintre organizatori, corespondentului Ziare.com.
12:56 – In timp ce Parlamentul a votat ca pedepsele cu inchisoarea sa poata fi executate la domiciliu sau in weekend, in fata sediului Inaltei Curti de Casatie si Justitie se strang semnaturi pentru initiativa „Fara penali in functii publice”. Jandarmii au intervenit insa.
Confruntat cu fosta subordonata
In 21 martie, Dragnea a fost audiat la Inalta Curte unde a sustinut ca este nevinovat, ca a fost trimis in judecata fara nicio proba, ci doar in baza unor „barfe spuse la un sprit” si ca a ramas „tinta DNA”.
De asemenea, liderul PSD a fost confruntat cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, in conditiile in care ei au dat declaratii contradictorii in instanta. Audierile si confruntarea au durat aproape sapte ore.
Care sunt acuzatiile
Liviu Dragnea (54 de ani) este acuzat ca, in calitate de presedinte al CJ Teleorman (2000-2012), respectiv de presedinte al PSD Teleorman, i-ar fi determinat pe sefii DGASPC Teleorman sa le angajeze fictiv si sa le mentina in functii pe doua membre PSD: Adriana Botorogeanu (48 de ani) si Anisia-Niculina Stoica (43 de ani).
Pentru ca pesedistele nu au dat in toti anii in care au fost angajatele Directiei nicio zi pe la birou, desi aveau contract de munca in regula, statul a fost prejudiciat cu 108.612 de lei, reprezentand drepturi salariale incasate necuvenit, arata procurorii.
In acest dosar, fosta sotie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului si familiei si sef serviciu Secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, este acuzata de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. De asemenea, au fost trimisi in judecata mai multi angajati de la DGASPC Teleorman.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust
România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului
În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
-
Exclusivacum 2 zile
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o zi
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o zi
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zile
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o zi
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro