Anchete
Procesul lui Dragnea s-a amanat din cauza protocolului SRI-DNA. La Inalta Curte s-au strans semnaturi ”fara penali in functii publice”
Liderul PSD si-a rezervat dreptul de a da declaratii in acest dosar dupa ce toti martorii si inculpatii au fost audiati, insa in loc sa participe la sedinta de azi a ales sa mearga in Israel intr-o vizita oficiala, neanuntata insa oficial. Dupa ce informatia a aparut in presa pe surse, confirmarea a venit doar din partea Ambasadei Israelului la Bucuresti.
Citeste si: Dragnea, Dancila si Melescanu se duc azi in Israel. Vizita, tinuta la secret pana in ultimul moment
In schimb, la termenul de miercuri s-a decis amanarea sedintei de judecata pentru ca avocatii unor inculpati au cerut instantei sa solicite de la Parchetul General date privind rolul SRI in acest caz, pentru ca exista o adresa prin care o unitate a serviciului de informatii aparea ca beneficiar secundar al informatiilor obtinute in dosar.
„Daca pe parcursul cercetarii penale a fost incalcat principiul loialitatii, noi putem cere anularea acestor probe”, a spus avocatul Floarei Alesu, care a citat decizii similare date in cazurile Elena Udrea-Gala Bute si ANRP-Alina Bica.
Chiar daca Liviu Dragnea nu a venit la proces, jandarmii au fost din nou prezenti in fata sediului Inaltei Curti unde s-au strans din nou protestatari, dar si semnaturi pentru initiativa „fara penali in functii publice”.
Ziare.com v-a transmis, in format LIVE TEXT, desfasurarea sedintei de judecata de miercuri. Va asteptam pe 15 mai sa urmariti alaturi de noi pledoariile finale. Atunci este de asteptat ca si Liviu Dragnea sa participe.
14:25 – Adrian Toni Neacsu, avocatul Bombonicai Prodana, a explicat ca Inalta Curte a cerut la acest termen date suplimentare de la DNA.
„Din cate stiu, este al patrulea dosar in care instanta solicita sa se arate cum a decurs colaborarea dintre SRI si DNA. Ramane sa vedem despre ce este vorba. Nu stim ce probe au fost viciate sau daca au fost viciate”, le-a spus Neacsu jurnalistilor prezenti la Inalta Curte.
14:02 – „Inalta Curte, dupa deliberare, a admis solicitarea de a trimite o adresa la Parchet, in sensul daca a existat o colaborare intre SRI si DNA, daca au existat si alte documente privind acest caz, iar daca a existat o colaborare, in ce a constat aceasta, in concret”, a aratat Inalta Curte.
Motivele pentru care s-a facut aceasta solicitare vor fi prezentate in incheierea de sedinta.
Termen urmator a fost stabilit pentru 15 mai.
14:00 – Judecatorii se intorc in sala. Urmeaza sa anunte ce au decis.
13:52 – In timp ce la Inalta Curte se decide daca e sa nu amanata sedinta de azi, pe Internet a inceput sa circule o fotografie cu Liviu Dragnea de la termenul precedent. Am primit-o si noi pe adresa redactiei si vi-o prezentam si voua:
Citeste si cum s-a desfasurat termenul trecut: Sapte ore de audieri, rasturnari de situatie si o confruntare in premiera. Dragnea: M-am saturat eu de mine!
13:34 – Inalta Curte s-a retras pentru a delibera.
13:31 – Avocatul Bombonicai Prodana sustine solicitarea sa fie lamurit rolul SRI in dosar, in timp ce restul avocatilor au lasat la aprecierea instantei. Procurorul DNA cere respingerea cererii si arata ca este nemotivata, transmite corespondentul Ziare.com.
Alti avocati au cerut schimbarea incadrarii juridice, in cazul clientilor lor, sau au depus documente in circumstantiere.
13:27 – Avocatul Floarei Alesu are o solicitare de ultim moment, ca Inalta Curte sa solicite de la Parchetul General date privind rolul SRI in acest caz. Asta dupa ce in dosar exista o adresa prin care o unitate a serviciului secret aparea ca beneficiar secundar al informatiilor obtinute in acest caz.
„Cerem sa vedem in ce a constat colaborarea dintre SRI si DNA in acest dosar”, a aratat avocatul, precizand ca in baza Protocoalelor au fost facute echipe comune ofiteri SRI-procurori, in baza unui plan de actiune.
„Daca pe parcursul cercetarii penale a fost incalcat principiul loialitatii, noi putem cere anularea acestor probe”, arata avocatul.
El citeaza decizii similare date in cazurile Elena Udrea-Gala Bute si ANRP-Alina Bica.
13:15 – Magistratul asistent a facut prezenta. Sunt in sala toti inculpatii, mai putin Liviu Dragnea si fosta sa sotie, Bombonica Prodana.
La dosar au fost depuse ultimele doua inscrisuri asteptate de instanta, de la CJ Teleorman si de la DGASPC Teleorman.
13:13 – Sedinta de judecata nu a inceput inca, dar in fata sediului Inaltei Curti e un barbat care striga la portavoce un mesaj catre magistrati.
„Martirii Romaniei au murit pentru poporul roman!”, se aude pana in sala de judecata.
13:00 – Desi jandarmii au incercat sa il impiedice sa stranga semnaturi, Radu Nedelcuta, unul dintre organizatori, spune ca nu are nevoie de autorizatie pentru ca nu a instalat un cort, ci doar o masuta. El spune ca spera ca Liviu Dragnea sa nu urmeze exemplul Elenei Udrea, care a ramas in Costa Rica in asteptarea sentintei in dosarul Gala Bute.
„Personal, speram sa ma intalnesc cu Liviu Dragnea, poate voia si domnia sa sa semneze petitia. Nu este normal ca persoane condamnate definitiv sa ocupe functii publice. Initiativa este cunoscuta”, a declarat Radu Nedelcuta, unul dintre organizatori, corespondentului Ziare.com.
12:56 – In timp ce Parlamentul a votat ca pedepsele cu inchisoarea sa poata fi executate la domiciliu sau in weekend, in fata sediului Inaltei Curti de Casatie si Justitie se strang semnaturi pentru initiativa „Fara penali in functii publice”. Jandarmii au intervenit insa.
Confruntat cu fosta subordonata
In 21 martie, Dragnea a fost audiat la Inalta Curte unde a sustinut ca este nevinovat, ca a fost trimis in judecata fara nicio proba, ci doar in baza unor „barfe spuse la un sprit” si ca a ramas „tinta DNA”.
De asemenea, liderul PSD a fost confruntat cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, in conditiile in care ei au dat declaratii contradictorii in instanta. Audierile si confruntarea au durat aproape sapte ore.
Care sunt acuzatiile
Liviu Dragnea (54 de ani) este acuzat ca, in calitate de presedinte al CJ Teleorman (2000-2012), respectiv de presedinte al PSD Teleorman, i-ar fi determinat pe sefii DGASPC Teleorman sa le angajeze fictiv si sa le mentina in functii pe doua membre PSD: Adriana Botorogeanu (48 de ani) si Anisia-Niculina Stoica (43 de ani).
Pentru ca pesedistele nu au dat in toti anii in care au fost angajatele Directiei nicio zi pe la birou, desi aveau contract de munca in regula, statul a fost prejudiciat cu 108.612 de lei, reprezentand drepturi salariale incasate necuvenit, arata procurorii.
In acest dosar, fosta sotie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului si familiei si sef serviciu Secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, este acuzata de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. De asemenea, au fost trimisi in judecata mai multi angajati de la DGASPC Teleorman.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 10 oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



