POSTARI PE BLOGUL PERSONAL (Daniel Savu, Traian Basescu)

Doi poiticieni, din tabere diferite, semnalau -inca din 2016- abuzurile si ilegalitatile „BINOMULUI”.

18.03.2016

Fiecare “lovitură” cu specificul ei… La noi, Alina Bica a vrut să își ia revanșa și să dea semnalele necesare despre ce, cât și cum poate să facă ! Deloc eroină sau victimă, uneori credibilă, alteori nu, a ridicat miza și a explicat de ce unele dosare sunt trase pe dreapta, altele nu! Printre concluziile de interes public ce pot fi consemnate după “dezvăluirile” fostului magistrat Alina Bica este și aceea că va fi necesar să extindem capitolul “câmp tactic”, inclusiv asupra sectorului economic.

Deci nu este vorba doar de justiție, așa cum am fost obișnuiți până acum… ci de o legătură importantă între Binom sau Trinom și mediul economic, asigurată prin “câmpul tactic”. Probabil că aceasta este rațiunea pentru care iată, încep să iasă la iveală date despre oameni, nu instituții, oameni cu interese economice care au provocat arestări.

Și pentru că Alina Bica face referire la persoane importante, conducători ai unor instituții de forță din România, ar fi indicată chiar și o poziție publică a acestora, care mă întreb de ce nu apare… Asta cu atât mai mult cu cât avem exemple ce se concretizează prin implicarea unor șefi din structuri locale SRI într-o extindere a “câmpului tactic”. Fără o justificare legată de siguranța națională, ci doar de interesul personal, există semnale că s-au implicat atât în politică, dar și în justiție sau în afaceri. Scopul a fost acela de a influența decizii pentru susținerea unor “prieteni”, de pe urma cărora beneficiază de avantaje de ordin personal.

23.03.2016

Traian Băsescu a judecat luni pe Facebook un nou „termen” în dosarul Microsoft, ANRP sau cel al restituirilor din Sectorul 2.

Și iată ce-a ieșit. Nemulțumit că denunțătorii din aceste dosare pe care îi numește „posibili capi mafioți” sunt lăsați liberi și cu banii neatinși, Băsescu o ironizează pe șefa DNA Laura Codruța Kovesi, care transmitea recent că dacă s-ar recupera banii din prejudicii s-ar putea face autostrăzi. „Marea problemă este că, lăsînd banii în conturile celor care i-au furat, nu vom mai putea realiza programul de autostrăzi anunţat de Doamna Koveşi la bilanţul DNA. Poate doar să se recupereze ceva sume cu care să se cumpere pamperşi pentru creşe„, i-a transmis Băsescu șefei DNA la termenul de judecată de pe Facebook de luni.

Iată postarea lui Băsescu:

„Partenerii!
Dinu Pescariu, Florian Walter, Claudiu Florică, Dragoş Dobrescu,Valentin Vişoiu, transformaţi peste noapte din posibili capi mafioţi în denunţători, sunt doar cîteva nume de posibili infractori protejaţi de DNA, purtînd deja nobilul titlu de denunţători, ale căror fraude însumate în dosarele Microsoft, ANRP sau restituiri Sector 2 depăşesc, conform sumelor vehiculate public de DNA, 400 mil. Euro.
Posibilii capi mafioţi, prin înţelegere cu procurorii DNA, au rămas fără niciun fel de acuzaţie, sunt în libertate, dar şi cu toţi banii furaţi în buzunar, deplini proprietari asupra averilor imense făcute prin furt, conturilor cu sute de milioane, avioanelor, apartamentelor de la Monaco sau de aiurea, în timp ce pionii lor vremelnici sunt prezentaţi cu cătuşe la mîini, pe toate televiziunile, într-un spectacol bine regizat cu numele “lupta împotriva corupţiei şi recuperarea banilor poporului”.
Categoric, cei ce i-au ajutat pe posibilii capi mafioţi să fure trebuie să-şi primească pedeapsa penală pentru faptele lor. Pot fi de acord ca posibilii mafioţi pocăiţi, transformaţi în denunţători, să rămînă liberi, pentru că ajunşi la strîmtoare au ajutat justiţia. Resping însă ideea că, dacă un posibil cap mafiot şi-a turnat propria reţea de influenţă, mereu alta în funcţie de guvernare, să rămînă cu sumele furate statului în baza unei înţelegeri cu procurorii DNA (eu cel puţin plec de la premisa că procurorii DNA nu împart nimic cu capii mafioţi).
Trebuie spus că un ministru care ar face înţelegeri pe bani furaţi ar ajunge la puşcărie. O fi oare constituţional ca un procuror să poată face astfel de înţelegeri în favoarea beneficiarului banilor furaţi de la stat?
Marea problemă este că, lăsînd banii în conturile celor care i-au furat, nu vom mai putea realiza programul de autostrăzi anunţat de Doamna Koveşi la bilanţul DNA. Poate doar să se recupereze ceva sume cu care să se cumpere pamperşi pentru creşe. Ce să-i faci, gînduri de bunic
Eu cred că a-i lăsa pe capii mafioţi denunţători cu libertatea este suficient. Dar, a le confisca banii furaţi este obligatoriu..
PS – exemple
1.Microsoft – pagubă estimată în cei 12 ani de contract, cca 200 mil Euro. Denunţătorii Dinu Pescariu şi Claudiu Florică nu sunt acuzaţi şi rămîn cu libertatea şi cu banii. Prin decizia încă nedefinitivă a instanţei s-ar putea recupera cca 11 mil Euro.
2.ANRP – pagubă estimată cca 60 mil Euro. Denunţătorul Valentin Vişoiu rămîne liber şi cu banii furaţi, în timp ce pe averea inculpaţilor se pune sechestru în valoare de cca 1,5 mil. Euro.
3.Sectorul 2 – în dispută la DNA,1.500 mp primiţi şpagă de primar. Denunţătoul Dragoş Dobrescu, cu sprijinul martorului Cristi Borcea. Denunţătorul Dobrescu rămîne cu banii obţinuţi din vînzarea a 8,5 hectare de teren dobîndit prin fraudă, valoarea terenului fiind de cca 80 milioane Euro”.

08.02.2016

Daniel Savu, postare pe pagina sa de Facebook interpelarea adresata ministrului ustitiei, RALUCA PRUNA.

Justiţia selectivă, fenomen care a dominat viaţa politică din ultimii ani, tolerat de autorităţi în funcţie de interesele unor grupuri de presiune, are toate şansele să influenţeze decisiv atât alegerile locale, cât şi pe cele parlamentare din acest an.

Dacă un candidat este protejat prin menţinerea secretului asupra situaţiei sale judiciare, inclusiv cu sesizări, plângeri sau denunţuri ţinute de procurori la sertar ani la rând, fără nicio explicaţie pentru tergiversarea investigaţiilor, avem de-a face în mod clar cu o implicare, voită sau nu, în procesul electoral, a sistemului care în mod normal ar trebui să combată faptele de corupţie.

Aceasta înseamnă că interesul legitim al cetăţenilor de a fi informaţi cu privire la faptele unui politician care vrea să candideze pentru o funcţie publică, indiferent de nivelul acesteia, se loveşte automat de procedurile complet lipsite de transparenţă pe care autorităţile statului le promovează.

Am considerat că este corect să sesizez această situaţie ministrului tehnocrat al Justiţiei, Raluca Prună, prin interpelarea prezentată mai jos, cu referire explicită şi la situaţia preelectorală din Ploieşti.

Doamnă ministru,

Vă adresez prezenta interpelare cu scopul de a clarifica modalitatea în care Ministerul Justiţiei înţelege să intervină şi să ia măsuri pentru combaterea fenomenului de “justiţie selectivă”, care se conturează şi se confirmă tot mai clar în spaţiul public din România.

Concret, mă refer la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie care, atât prin structura centrală, cât şi prin serviciile teritoriale, nu a reuşit să prezinte sau să demonstreze până în prezent că respectă termene decente, dar şi un algoritm clar şi nediscriminatoriu, atât din punct de vedere politic, cât şi cronologic, pentru instrumentarea cauzelor pe care le are în atenţie.

Din acest punct de vedere, vă rog să explicaţi cum caracterizaţi această situaţie, în ce măsură o aveţi în vedere ca şi criteriu în privinţa desemnării noului procuror şef al DNA, precum şi măsurile pe care le veţi adopta pentru transparentizarea acestor proceduri, invocate în mod repetat în dezbaterile publice.

Pentru a exemplifica, voi face referire la o situaţie cu care m-am confruntat în mod direct. În data de 11 ianuarie 2016, în calitate de senator, am solicitat DNA să îmi comunice, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, numărul sesizărilor penale (denunţuri şi/sau plângeri penale) înregistrate până în prezent de structura centrală sau serviciile teritoriale ale DNA pe numele VOLOSEVICI ANDREI LIVIU (ns. 26.03.1976), fost primar al municipiului Ploieşti în perioada 2008-2012, în prezent senator în Senatul României. Am mai cerut informaţii privind: data depunerii plângerilor/denunţurilor, natura infracţiunilor sesizate, precum şi soluţiile procedurale dispuse sau, după caz, stadiul procesului penal pentru fiecare în parte.

Spre surprinderea mea, cu privire la toate informaţiile solicitate, DNA a răspuns: “Conform art. 25, alineatul 3 din Ghidul privind Relaţia dintre Sistemul Judiciar din România şi Mass-Media aprobat prin Hotărârea nr. 573/06.05.2014 a Plenului CSM, informaţiile privind existenţa unei plângeri sau denunţ pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârşire a unor fapte de natură penală, precum şi datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice. (….)”.

Faţă de speţa prezentată mai sus, vă rog să explicaţi următoarele:

1. De ce o cerere a unui senator al României, adresată DNA, justificată printr-un interes public evident, este gestionată ca fiind parte a relaţiei între Sistemul Judiciar din România şi Mass-Media?
2. De ce prevederile incluse în Ghidul privind Relaţia dintre Sistemul Judiciar din România şi Mass-Media, aprobat prin Hotărârea nr. 573/06.05.2014 a Plenului CSM, invocat în răspunsul DNA, prevalează în faţa unei legi în vigoare, şi mă refer aici la Legea accesului liber la informaţiile de interes public?
3. Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri pentru combaterea fenomenului de “justiţie selectivă”, precum şi preocuparea pe care instituţiile statului ar trebui să o manifeste în scopul satisfacerii interesului public cu privire la fapte din mandatul oricărui primar sau demnitar ales din România, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, vă solicit să vă pronunţaţi, în calitate de ministru al Justiţiei, faţă de acest aspect. Consideraţi că transparentizarea situaţiei judiciare a unui demnitar, mai ales după o perioadă de peste 2-3 ani de la sesizarea faptelor, poate elimina riscul ca acesta să fie perceput de cetăţeni ca eligibil, în condiţiile în care, în realitate, el riscă să devină incompatibil cu o funcţie publică, din cauza unor eventuale probleme de natură penală ?