Featured
Ploiești: De la capitala „artei” urbane ilegale la muzeul absurdității cauciucate!
Ode la haosul instituțional: Când legea joacă turca cu realitatea
În orașul unde estetica urbană a devenit un sport extrem, iar regulile sunt mai degrabă sugestii opționale, Ploieștiul își revendică, cu o mândrie dezonorantă, titlul de laborator sociologic al absurdului. Căci, nu-i așa, unde altundeva mai găsești o așa armonie între măzgăleala publică tolerată și „arta” conceptuală auto-produsă de chiar instituția menită să pună ordine? Într-o epopee a nepăsării, un cetățean curajos – Florin Boiangiu, un adevărat Sisif al bunului-simț – a avut nesăbuința de a trage un semnal de alarmă. Pe grupul de Facebook „Polițeanu – Primarul Ploieștenilor!”, unde speranța moare ultima, dar râsul e etern, domnul Boiangiu a denunțat o realitate crudă: Ploieștiul, transformat într-un panou publicitar ilegal de proporții biblice, sub privirile senin indiferente ale autorităților. Și, la capătul acestei autostrăzi a haosului, veghează, parcă, Poliția Locală.
„Disciplina în Construcții și Afișaj Stradal”: Un titlu mai lung decât lista realizărilor
Să ne închinăm în fața grandiosului „SERVICIU” al Poliției Locale Ploiești, botezat cu nume de cod „Disciplina în Construcții și Afișaj Stradal”! Un titlu care sună a promisiune electorală nerespectată încă de dinainte de tipărirea buletinelor de vot. Conform sesizărilor repetate ale domnului Boiangiu (și ale oricărui cetățean dotat cu vedere și discernământ), acest serviciu ar trebui să aibă „atribuții clare de verificare a normelor legale privind afișajul publicitar”. „Clare” este cuvântul cheie aici, căci vizibilitatea acestor atribuții pe zidurile orașului este invers proporțională cu claritatea lor.
Imaginile vorbesc de la sine – culese, desigur, de cetățeni disperați, nu de camerele de supraveghere ale Poliției Locale, probabil prea ocupate să filmeze mișcările tectonice din birouri. Afișele, reclamele la credite rapide și mâzgălelile se simt la ele acasă, ignorând cu desăvârșire orice lege, bun-simț sau, mai ales, orice urmă de disciplină. E ca și cum haosul urban ar fi fost adoptat ca animal de companie oficial, hrănit și protejat de chiar cei care ar trebui să-l alunge.
Birourile de la Politia Locală: Sanctuarul indiferenței urbane, spațiul meditației transcedentale
Mesajul domnului Boiangiu atinge un zenit al ironiei, cu o replică demnă de înscrisă pe frontispiciul sediului Poliției Locale: „Dacă greșesc , vă rog să mă scuzați , și să stați liniștiți în birouri”. Această odă adusă inacțiunii, de o sinceritate brutală, ne dezvăluie secretul eficienței serviciului de „Disciplina în Construcții și Afișaj Stradal”. De ce să te ostenești cu ieșiri pe teren, cu verificări sau, Doamne ferește, cu amendări, când poți sta „liniștit în birouri”? E o filozofie de lucru minimalistă, un fel de minimalism urban unde absența oricărei acțiuni este considerată cea mai înaltă formă de disciplină. Probabil că, din birouri, afișele ilegale par mai mici, mai puțin deranjante, sau pur și simplu… invizibile. Sau poate Poliția Locală Ploiești a descoperit o nouă formă de control urban: telepatia cu afișele, rugându-le mental să se dematerializeze.
Arta abstractă lovește din nou: Capodopere din cauciuc la sediu, clădirea dărăpănată în fundal!

Dar stați, spectacolul nu e complet! În timp ce Ploieștiul se zbate sub un asalt de hârtie lipită și spray, la sediul Poliției Locale Ploiești, acolo unde legea veghează (cel puțin teoretic), s-a produs o „explozie culturală” fără precedent. Peste noapte, sau, mai degrabă, în noaptea minții, curtea instituției a fost „împodobită” cu două lucrări de artă abstractă. Prima operă: un „Om de Zăpadă” din anvelope, care reușește performanța de a arăta simultan a instalație de Crăciun, a improvizație de vulcanizare și a mască urbană de carnaval bugetar. Înălțat falnic, cu eleganța unei coloane daco-romane făcute din cauciucuri de TIR, acest monument al reciclării absurde privește solemn parcarea Poliției Locale, ca un paznic ecologic al rablelor cu rovinieta expirată. Singura lui vină? Că arată prea bine față de vecinătățile lui. Ne referim, desigur, la clădirea sediului care stă dărăpănată, dar strategic camuflată de un mash. Probabil, dintr-un planor decolat de la Strejnicu, arată ca un tort de nuntă preparat de vreun elev de la postliceala gastronomică, plină de spume și goluri.
Piesa de rezistență: Mormanul verde, un manifest al dezordinii
A doua piesă… ei bine, aici intrăm în zona artei cu adevărat abstracte. Atât de abstracte, încât nici autorul n-a mai știut ce-a vrut să fie. Poate un manifest al dezordinii administrative. Poate o instalație despre Ploiești la ora 7 dimineața, când pleacă tururile de ridicări auto. Sau poate doar o grămadă de materiale adunate la un loc, sub stindardul „artei” și al fondurilor… pardon, al fondului artistic. În orice caz, cele două opere cauciucate transmit mesajul că, la Poliția Locală Ploiești, creativitatea domnește, chiar dacă eficiența încă se caută în teren. Iar pentru cei care se întreabă de ce apar astfel de instalări culturale într-o instituție de ordine publică, răspunsul este simplu și cutremurător: „Dacă nu putem surprinde infractorii, măcar să surprindem trecătorii!”
Concluzia artistică: Ploieștiul, un laborator al toleranței la ridicol
Așadar, dragi ploieșteni, nu vă mai plângeți de estetica orașului! Trăiți, de fapt, într-un muzeu de artă stradală avant-garde, unde intervenția umană (a Poliției Locale, în acest caz) este redusă la un concept abstract, lăsând frâu liber creativității spontane a reclamelor la credit rapid și a anunțurilor de pierdut pisici, dar și instalațiilor cauciucate de la sediul autorităților. Florin Boiangiu a lansat un apel disperat la „disciplină”, dar se pare că singura disciplină care funcționează la Ploiești este aceea de a ignora cu sfințenie haosul și de a-l transforma în artă.
Poliția Locală Ploiești ne demonstrează, prin serviciul său emblematic și prin galeria sa de artă abstractă, că nu toate titlurile pompoase vin la pachet cu responsabilități îndeplinite. Dar hei, măcar ne oferă material de pamflet! Și, cine știe, poate la un moment dat, acele afișe, sătule de singurătate, se vor autodesprinde, iar omul de zăpadă din cauciucuri va fi reciclat în ceva util. Până atunci, stați liniștiți în birouri, domnilor! Cetățenii se descurcă singuri cu umorul negru, cu rușinea urbană și cu noul peisaj artistic post-apocaliptic. (Cerasela N.).
Administratie
Parcul din Florești, deschis înainte de începerea școlii pentru un traseu mai sigur al elevilor
Acces permis, deși amenajările nu sunt încă finalizate
Locuitorii comunei Florești pot folosi, începând de astăzi, noul parc amenajat în localitate. Decizia a fost luată înaintea începerii anului școlar, pentru ca elevii să poată ajunge la cursuri pe un traseu considerat mai sigur decât cel de-a lungul drumului intens circulat.
Primarul comunei Florești, Simona David, a anunțat că parcul este deschis publicului, chiar dacă anumite dotări urmează să fie montate în perioada următoare. Sistemul de supraveghere video și băncile din foișor sunt programate să fie instalate săptămâna viitoare.
Apel către localnici pentru protejarea spațiului verde
Edilul le-a transmis locuitorilor să manifeste responsabilitate și să contribuie la păstrarea parcului într-o stare corespunzătoare. Printre recomandări se numără depozitarea deșeurilor doar în locurile special amenajate, protejarea arborilor tineri și a florilor recent plantate, precum și evitarea accesului pe suprafețele verzi.
De asemenea, utilizatorii parcului sunt îndemnați să nu deterioreze băncile, foișorul sau celelalte elemente de mobilier urban.
„Felul în care arată parcul depinde de fiecare dintre noi”
În mesajul adresat comunității, primarul Simona David a subliniat că întreținerea spațiului depinde în mod direct de comportamentul celor care îl folosesc.
„Vă invit să ne bucurăm de acest parc și, în același timp, să îl protejăm. Să păstrăm curățenia, să nu distrugem vegetația și mobilierul și să avem grijă de toate dotările. Aspectul și igiena parcului sunt responsabilitatea noastră, iar modul în care îl păstrăm reflectă respectul pe care ni-l acordăm unii altora”, a transmis Simona David, primarul comunei Florești.
Edilul le-a mulțumit locuitorilor pentru înțelegere și pentru sprijinul acordat în păstrarea noului spațiu public.
Administratie
Comunitatea din Cornu de Jos, unită în jurul unui moment de sărbătoare și credință
Slujbă arhierească la Parohia „Sfânta Parascheva”
Locuitorii din Cornu de Jos au participat la un moment cu o puternică încărcătură spirituală, odată cu oficierea unei slujbe la Parohia „Sfânta Parascheva”. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
La eveniment a fost prezent și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, care s-a alăturat credincioșilor din localitate.
Lucrările bisericii, binecuvântate în prezența credincioșilor
Ceremonia a inclus sfințirea lucrărilor efectuate în ultima perioadă la lăcașul de cult. Modernizările și intervențiile realizate au fost posibile prin implicarea comunității locale, care a contribuit la protejarea și întreținerea unui important reper religios și cultural al comunei.
Prin eforturile depuse, credincioșii au demonstrat încă o dată că solidaritatea și responsabilitatea comunitară pot susține păstrarea patrimoniului spiritual al localității.
O revenire cu valoare simbolică
Prezența Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul la Cornu de Jos a avut o semnificație aparte. Ierarhul s-a aflat din nou în mijlocul comunității după o vizită similară desfășurată în 2017, când a oficiat slujba de sfințire a capelei cimitirului parohiei.
Revenirea sa a oferit evenimentului o dimensiune simbolică, întărind legătura dintre Biserică și credincioșii din Cornu.
Virgiliu-Daniel Nanu: „O comunitate devine puternică atunci când oamenii se adună în jurul valorilor comune”
Potrivit unui mesaj transmis de Consiliul Județean Prahova, președintele instituției i-a felicitat pe toți cei care s-au implicat în realizarea lucrărilor și a mulțumit ierarhului pentru participarea la eveniment.
„Astfel de momente ne arată cât de solidă poate fi o comunitate atunci când oamenii se mobilizează în jurul valorilor și convingerilor comune. Îi felicit pe toți cei care au sprijinit lucrările desfășurate la acest lăcaș de cult și îi mulțumesc Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul pentru că a fost din nou alături de credincioșii din Cornu”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu, citat de Consiliul Județean Prahova.
Tradiția și patrimoniul local, în atenția autorităților județene
Reprezentanții Consiliului Județean Prahova au reafirmat sprijinul instituției pentru valorile religioase, tradițiile și patrimoniul care definesc identitatea comunităților din județ. Evenimentul de la Cornu de Jos a evidențiat rolul pe care implicarea locală îl are în conservarea locurilor cu importanță spirituală și istorică.
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” produce șefi din foști plutonieri, cocoloșește „academia de cămătărie” de la CAR, umilește polițiști cu 30 de ani de muncă și împinge spre pensie, în pas alergător, personaje precum „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, ajungem azi în punctul în care se clarifică, definitiv, diagnosticul:
la IPJ Prahova nu vorbim doar de corupție, ci și de analfabetism funcțional la vârf.
Nu e pamflet, e realitatea din propriul lor site oficial.
Ginel Preda și Marcel Bălan – eternii interimari cimentați la conducere
Nu mai reluăm aici, decât în treacăt, „CV-urile de aur” ale Grădiniței de Cadre:
– „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, plutonier lipit de scaunul de șef de oraș și împins spre pensie cu cinci dosare disciplinare la subraț;
– „Academia de Cămătărie” de la CAR IPJ Prahova, cu milioane evaporate „în familie”;
– „Resurse Inumane”, condus de „doamna șefă” aterizată pe post prin combinații de dormitor, nu prin concurs.
Astăzi, sub reflector intră proaspeții „titulari” ai conducerii IPJ Prahova:
comisarul de poliție Ginel Preda, care a luat examenul de titularizare pe funcția de inspector-șef acum două săptămâni,
și comisarul Marcel Bălan – da, același Marcel Bălan cu „păpușa gonflabilă”, conexiuni dubioase și probleme de integritate – care vineri a devenit oficial adjunct al IPJ Prahova.
Nu comentăm acum cum au luat examenul. Probabil pentru merite „deosebite și vitejești” în arta împingerii gunoiului sub preș. Dar există un detaliu care spune totul despre „transparența” și „egalitatea de șanse” din sistem.
Concurs secret, cu ușa închisă: șefii au aflat când era deja prea târziu
La examenul pentru funcția de inspector-șef al IPJ Prahova, condus acum de Ginel Preda, anumiți șefi din IPJ au aflat de concurs abia cu două zile înainte de închiderea înscrierilor.
Două zile.
Chiar dacă ar fi vrut să participe, nu mai aveau timp să pregătească dosarele și documentele necesare. Adică exact atât cât îi trebuie sistemului ca să spună, cu aer grav, „a fost concurs, a fost deschis, putea oricine să se înscrie”, știind foarte bine că în realitate ușa a fost ținută întredeschisă doar pentru cine trebuia să intre.
Asta nu e transparență, asta e regie ieftină:
– îi anunți pe unii la timp,
– pe ceilalți îi anunți când nu mai au timp,
– și apoi prezinți rezultatul drept „victoria meritocrației”.
Aceeași poveste la adjunctul Marcel Bălan: omul cu gonflabile, incompatibilități constatate de ANI și familia parcată la „Furturi din conducte” ajunge, brusc, cimentat pe funcție, după ani de interimat. Nimic nou la IPJ Prahova: cine trebuie, rămâne; cine deranjează, zboară.
„Subcomisar-șef de poliție” – noua invenție științifică a IPJ Prahova
Dacă ar fi fost doar combinații, poate am fi spus că e „doar” corupție. Numai că IPJ Prahova reușește performanța de a fi și corupt, și needucat.
Pe site-ul oficial al IPJ Prahova, sub ochii tuturor, apare următoarea formulare pentru ofițerul Bulei Laura:
„subcomisar șef de poliție Bulei Laura”.
Citiți bine:
subcomisar-șef de poliție.
Nu există, în România, gradul de „subcomisar-șef de poliție”.
Există ori subcomisar, ori comisar-șef.
La IPJ Prahova, însă, s-a inventat hibridul administrativ perfect pentru a ilustra halul în care a ajuns instituția.
Când oamenii care conduc un inspectorat județean de poliție nu sunt în stare să scrie corect un grad profesional de pe propria lor organigramă, ce pretenții să mai avem că pot citi un dosar penal, un raport de control sau o dispoziție legală?
„Vai de steaua noastră ca cetățeni, vai de steaua lor care conduc acest hău numit IPJ Prahova.”
Cursul scurt de cultură juridică pentru Ginel, Bălan & Co.
Dacă proaspeții „cimentați” în funcții – Ginel Preda și Marcel Bălan – nu au avut timp să învețe măcar ierarhia gradelor pe care le conduc, Incisiv de Prahova le oferă, gratuit, un scurt curs de cultură juridică:
Ierarhia oficială a ofițerilor din Corpul comisarilor, conform Statutului polițistului, include doar trei grade, în ordine crescătoare:
- Subcomisar de poliție – echivalentul gradului militar de maior
- Comisar de poliție – echivalentul gradului militar de locotenent-colonel
- Comisar-șef de poliție – echivalentul gradului militar de colonel
Atât.
Nu „subcomisar-șef”, nu „super-sub-comisar”, nu „comisar interimar etern”.
Confuzia apare când oameni care nu stăpânesc nici măcar terminologia de bază pun laolaltă „subcomisar” cu „comisar-șef” și inventează un grad care nu există în lege, dar există, iată, pe site-ul IPJ Prahova.
Un subcomisar poate ocupa o funcție de conducere (șef de birou, șef de serviciu), dar gradul rămâne subcomisar. Nu se transformă, prin dorința sau prostia cuiva, în „subcomisar-șef”.
Când IPJ Prahova ajunge să deformeze chiar limbajul legal al propriilor grade, avem imaginea perfectă a analfabetismului funcțional la vârf:
– oamenii nu mai știu ce grade au,
– ce competențe au,
– ce atribuții au,
dar știu foarte bine cum se iau examenele cu ușa între-deschisă, cum se fac pensionările fulger și cum se pun botnițe ziarelor incomode.
Când prostia întâlnește aroganța: sinteza „Grădiniței de Cadre”
Așa cum se vede și în documentele oficiale ale IPJ Prahova (capturi și înscrisuri ):

„Parcă e blestemat Băicoiul ăla”, spun polițiștii din interior, uitându-se la paradele de șefi improvizați, de la dispecerul căzut în patul din sediu până la Pinochio de Băicoi și la noii „stăpâni ai inspectoratului”.
Nu e blestem. E selecție.
De ani de zile, IPJ Prahova promovează:
– plutonieri făcuți ofițeri la apelul bocancilor,
– „băieți buni la combinații”,
– amante făcute șefe,
– dispeceri care tratează uniforma ca pe un halat de casă,
– „strategi” ai pensionărilor fulger și ai concediilor „pe boală”.
Rezultatul?
Un IPJ Prahova în care:
– se inventează grade care nu există;
– se organizează concursuri la care „toată lumea poate participa”, doar că unii află când nu mai au timp să-și depună dosarul;
– se cocoloșesc personaje cu probleme penale, disciplinare și de integritate, în timp ce oamenii incomozi sunt tocați mărunt;
– se consumă energie și resurse pentru a afla „cine stă în spatele Incisiv de Prahova”, nu pentru a curăța mizeria scoasă la suprafață.
Concluzie Incisiv de Prahova: nu gradul te face prost, dar prostia desfigurează gradul
Episodul 57 ne arată un IPJ Prahova în care nu doar cămătăria, combinațiile, impunitatea pe pensii și disprețul față de cetățeni fac legea, ci și prostia organizată la nivel de vârf.
Când pe site-ul oficial al unei instituții de forță din România apare, negru pe alb, un grad care nu există, înseamnă că:
– nimeni nu mai citește ce se scrie în numele instituției;
– nimeni nu mai controlează ce se semnează;
– nimeni nu mai știe, cu adevărat, ce reprezintă uniforma pe care o poartă.
Nu gradul de subcomisar, comisar sau comisar-șef este de vină.
Ci faptul că, la IPJ Prahova, prostia, aroganța și impostura au fost ridicate la rang de politică internă.
Incisiv de Prahova va continua să arate, cu nume și exemple, cum se conduce acest hău instituțional.
Iar pentru cei care cred că un examen aranjat, o funcție cimentată sau o pensie luată „la timp” le rezolvă tot, mesajul rămâne același:
– pensia nu prescrie păcatele,
– funcția nu spală prostia,
– iar un „subcomisar-șef” inventat pe site spune mai mult despre adevărații șefi decât o mie de comunicate pompoase.
Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 3 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 22 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 3 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex



