România se pregătește pentru o transformare economică majoră, având în vedere tranziția de la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la un Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR). Inițiativa, prezentată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vizează atragerea a aproximativ 70 de miliarde de euro din fonduri europene. Însă, ambiția merge mult mai departe, propunând un mecanism de cofinanțare care ar putea dubla capacitatea de investiții la peste 140 de miliarde de euro în următorul cadru financiar.

De la PNRR la PPNR: Oportunitatea de 70 de miliarde de euro, dar suficientă?

Noul Plan de Parteneriat Național și Regional are deja alocată o sumă de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru România din partea Uniunii Europene, la care se adaugă un Fond de Competitivitate estimat la cel puțin 10 miliarde de euro. Astfel, suma totală se ridică la 70 de miliarde de euro. Cu toate acestea, ministrul Pîslaru a avertizat că această sumă, deși considerabilă, nu este suficientă pentru a acoperi necesarul de dezvoltare al României. Potrivit acestuia, doar pe sectorul de infrastructură, există nevoi nerezolvate de circa 15 miliarde de euro, care se vor transfera în următorul ciclu financiar, de la apă și canalizare la autostrăzi și căi ferate. „70 de miliarde de euro nu sunt suficienți,” a subliniat ministrul, evocând un proverb românesc ce ilustrează insuficiența resurselor în raport cu nevoile.

Revoluția cofinanțării: Un euro european, un euro național, un euro privat

În fața acestei realități, ministrul Investițiilor propune o schimbare radicală de paradigmă: pentru fiecare euro provenit din fonduri europene, România să aloce un euro din bugetul național. Această strategie ar permite ca, pe baza celor 70 de miliarde de euro europeni, să se adauge încă 70 de miliarde de euro din surse naționale, ajungându-se la un total de 140 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Pîslaru estimează că alocarea a 10 miliarde de euro anual din bugetul național pentru investiții nu ar reprezenta o problemă, în contextul proiecțiilor economice actuale.

„Cireașa de pe tort,” cum a numit-o ministrul, este integrarea sectorului privat în această ecuație. Pe lângă cofinanțarea publică, se urmărește un mecanism de „commitment” în care investițiile private să aducă un al treilea euro, transformând astfel ansamblul de resurse într-un impresionant potențial de 200-210 miliarde de euro. Acest lucru ar însemna un „double leverage”: fondurile europene ar genera un levier pentru fondurile naționale, iar banii publici (europeni și naționali) ar atrage investiții private, și invers.

Accelerarea dezvoltării: Un calendar strâns și o ambiție regională

Programarea acestor fonduri este preconizată să înceapă în februarie-martie anul viitor, cu scopul de a fi finalizată până în iulie 2027. O astfel de abordare ar reprezenta un proces de planificare strategică fără precedent pe o perioadă de șapte ani, asigurând resurse clare și multianuale. Viziunea ministrului este de a transforma România dintr-o „catching up economy” – o economie care recuperează decalajele – într-un actor regional important, asumat la nivel european, contribuind direct la lanțurile valorice. Acest plan ar oferi României o flexibilitate maximă în utilizarea fondurilor, fie prin programare regională „de jos în sus,” fie prin politici sectoriale naționale, fie prin alocări pentru politica agricolă comună.

Dincolo de criză: Strategie pe termen lung și parteneriate solide

Faza de „stingere de incendii” a guvernului, marcată de eforturile de implementare a PNRR, se apropie de final. Anul viitor, România anticipează primirea unei sume de 2,62 de miliarde de euro, odată cu depunerea celei de-a patra cereri de plată pentru PNRR. Începând cu februarie-martie, după consultări la nivel de coaliție și guvern, se va demara construcția noului cadru strategic.

Dragoș Pîslaru consideră că Planul de Parteneriat Național și Regional reprezintă o oportunitate „fără precedent” de a consolida un model bazat pe investiții, având sectorul privat ca partener activ în ceea ce el numește „Sfânta Treime” a investițiilor. Ministrul a subliniat că „cel mai patriotic lucru cu putință în țara asta, în perioada următoare, este să folosim bine banii europeni, astfel încât sectorul public, sectorul privat, banii naționali, banii europeni, să fie cu toții puși pentru aceleași cauze.” Acest demers ar putea transforma România într-o poveste de succes, prin punerea în ordine a economiei și prin adoptarea unui model de investiții fezabil, în paralel cu finalizarea proiectelor curente și absorbția fondurilor, în special din PNRR.