Oamenii așezați în funcții publice au o misiune, iar în prezent, această misiune pare a fi blocarea, rând pe rând, a proiectelor hidrocentralelor, esențiale pentru securitatea energetică a României. Această situație alarmantă este dezvăluită de o investigație a Cotidianului Național, semnată de jurnalista Claudia Marcu, care trage un semnal de alarmă asupra direcției în care se îndreaptă țara în contextul crizei energetice globale.

O decizie controversată blochează Surduc-Siriu: Hidroelectrica, forțată la start

Hidroelectrica se vede obligată să reia de la zero toate studiile de evaluare a impactului asupra mediului pentru vitala hidrocentrală Surduc – Siriu. Decizia vine de la Ministerul Mediului, condus de actualul ministru userist, care, potrivit surselor citate de presă, susține că a solicitat revizuirea studiilor în urma unor analize și observații din partea autorităților implicate. Cu toate acestea, acuzațiile curg: ministrul s-ar fi antepronunțat, invocând temeri nejustificate ale localnicilor legate de lipsa apei. Aceste temeri, se arată, nu sunt altceva decât ecoul campaniilor agresive, „însămânțate” în comunitățile adiacente de activiști și ONG-uri de mediu.

Ministrul Mediului, un atac la sistemul energetic? Mai multe piedici pentru hidrocentrale

Deși la moțiunea depusă împotriva sa, ministrul Mediului a reacționat vehement, negând categoric intenția de a opri finalizarea hidrocentralelor, realitatea de pe teren contrazice declarațiile. Ziarul Național sublinia recent că tot mai multe piedici sunt puse construcției hidrocentralelor în România, iar blocarea proiectului Surduc-Siriu este un exemplu elocvent.

După ani de campanii agresive desfășurate de ONG-uri și activiști de mediu în zona proiectului, menite să sperie populația cu scenariul lipsei apei, ministrul Buzoianu a efectuat o vizită în regiune care, paradoxal, pare să fi confirmat aceste temeri. Însă, pe teren, situația este nuanțată: foarte puțini dintre locuitori au fost convinși de mesajele ONG-urilor, majoritatea neavând obiecții față de finalizarea proiectului.

Octavian Bănulescu, viceprimarul comunei Gura Teghii din județul Buzău, a declarat pentru presa națională: „Nu va seca râul, în niciun caz, sunt afluenți după baraj, care alimentează Bâsca, și în niciun caz nu va seca vreodată apa. Dar, oamenii, cu frica de a nu rămâne fără apă… Se mai și alimentează lucrul acesta.” De la falsele teorii despre secarea râului până la respingerea studiilor de impact, este o cale lungă. Se speculează că, profitând de trauma celor peste 100.000 de români rămași recent fără apă – o consecință a unor decizii considerate catastrofale la Ministerul Mediului și la Apele Române (unde directorul general este tot de la USR, numit de același ministru), Diana Buzoianu a oprit proiectul hidrocentralei.

Ce a invocat Ministerul? Detalii din procedura de evaluare

Oficial, din punct de vedere al protecției mediului, proiectul „Creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor și asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu” se află în procedura de evaluare a impactului (EIA).

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a precizat că: „Urmare analizei și observațiilor formulate de autoritățile și instituțiile implicate în procedura EIA, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a solicitat titularului revizuirea raportului de evaluare a impactului asupra mediului (RIM), a studiului de evaluare adecvată (EA) și a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) elaborate pentru proiect.”

Studiile contrazic temerile: Impact ecologic neglijabil, nu un dezastru

Contrar deciziei ministeriale, concluziile specialiștilor sunt clare. Asocierea Green Collective SRL și Wildlife management Consulting SRL, responsabilă de studiul de impact asupra mediului pentru hidrocentrala Surduc-Siriu, a ajuns la un verdict ferm: proiectul (rest de executat) nu generează impact rezidual negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate și nici asupra obiectivelor specifice de conservare ale speciilor și habitatelor din cadrul acestora.

Analizele amănunțite ale studiului de evaluare adecvată arată, fără echivoc, că speciile identificate în zonă nu vor fi impactate semnificativ de implementarea proiectului. O atenție deosebită a fost acordată conectivității habitatului acvatic, iar impactul rezidual, după implementare, a fost estimat ca fiind nesemnificativ.

Miza națională: Securitatea energetică sub amenințare

Dincolo de controversele politice și de campaniile ecologiste, finalizarea „Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu” reprezintă un pilon strategic pentru România. Proiectul va contribui la creșterea producției de energie cu 152 GWh/an și va asigura o mai mare siguranță în aprovizionarea sistemului energetic național. Acest obiectiv este cu atât mai important cu cât țara noastră și-a asumat eliminarea etapizată a centralelor bazate pe cărbune.

De altfel, proiectul a fost declarat inițial de utilitate publică de interes național la nivel guvernamental, ulterior fiind recunoscut ca proiect de interes public major, mai ales în contextul unui deficit energetic tot mai acut. Blocarea sa actuală ridică serioase semne de întrebare cu privire la prioritățile și strategiile energetice ale României.