Chiar daca s-a clintit, pe alocuri serios, dupa ultimele recente lovituri incasate in rafala in ultima perioada, continua sa-si faca in subteran mendrele pentru care s-a coagulat in ultimul deceniu, obsedant am zice noi!

Pentru cei care nu au facut parte din Sistem, ba, mai mult, au avut si curajul si demnitatea profesionala sa-i puna la punct pe unii din exponentii de baza ai acestuia, la iesirea la pensie prin trecere in rezerva, Sistemul – cu o ultima zvacnire de marsavie si improscare cu venin, incearca sa le dea o palma perversa de adio.

Sa fie clar: Sistemul nu uita si nu iarta! Te va urmari, n-avem nici-o indoiala, chiar si pana la buza mormantului ca ordone sa ti-l faca mai ingust sai mai putin adanc, sa-ti mai faca o alta sicana din variata lui panoplie otravita ori sa-ti fure respeta din cosciug.

Recent, Sistemul s-a mobilizat pentru a-i „rasplati” cum se cuvine pe patru procurori militari: DOANA VASILE, RUSU GHEORGHE, NAE NICOLAE si OPRIS OCTAVIAN.

       Sa ne oprim, astazi, la primul, de departe cel mai mediatizat caz din procuratura militara si cosmarul generalilor si coloneilor din structurile de forta ale Sistemului, pilonii de baza din umbra: SRI, M. Ap. N. si MAI.

In perioada consistenta cand procurorul VASILE DOANA, colonel magistrat, lucra la DNA – Structura centrala Bucuresti in cadrul Sectiei pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari (careia ii ducea in carca aproximativ 90% din volumul de dosare si ca numar de rechizitorii), l-a socat acum un an pe un demnitar care, trimis sol de catre Sistem, venise sa-l „cumpere”, propunandu-i a fi inaintat la gradul de general. „Nu, multumesc, nu am asemenea orgolii!” a replicat Doana. „Pentru mine, daca ma lasati sa-mi lucrez dosarele, fara influente si presiuni, este cea mai mare satisfactie!”.

Sistemul nu l-a iertat pentru un asemenea afront!

Asta dupa ce, nu chiar cu mult timp inainte, in biroul Codrutei Kovesi, colonelul magistrat Doana   i-a tamponat contondent chiar pe Samadaul de Tarnova, (prea)mult instelatul general locotenent FLORIAN MIHAIL COLDEA, proaspat numit atunci prim-adjunct al directorului SRI. Acesta, luat de cap, s-a prezentat val-vartej in cabinetul „duoamnei”, „pretena” sa, pentru a-l reclama pe procurorul DOANA ca-i decimeaza generalii si coloneii din SRI. Magistratul militar i-a replicat: „Domnule general, daca dv. Nu sunteti in stare sa va faceti curatenie in propria ograda, lasati-ma pe mine, pentru ca si stiu, si pot! Convivii colonelului s-au congestionat, au strans din dinti in fata unui asemenea tupeu si si-au promis in barba o crunta razbunare pentru umilinta indurata.

Momentul prielnic de mazilire a colonelului magistrat a fost intr-o noapte din vara anului 2014, atunci când procurorul militar Vasile Doană a fost îndepărtat de Laura Codruța Kovesi de la Secția militara a DNA. Pe “Slujirea” o apucase disperarea văzând că rebelul subaltern din Secţia militară îşi suflecase din nou mânecile şi-şi scuipase gospodăreşte în palme şi se pregătea de un nou asalt asupra a vreo cinci generali, în frunte cu COLDEA, cinci colonei, un maior şi doi căpitani, toţi din SRI, printre care: generalul George Voinescu – adjunct al directorului SRI pe probleme financiar- logistice; generalul Sorin Gabriel Cozma – şeful Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului; generalul Elena Istode (cunoscută sub pseudonimul „Anaconda”), fosta şefă a Departamentului Securităţii Economice, ulterior pe la „acoperiți”; generalul Emilia Cristina Posastiuc – şefa Centrului pentru Surse Deschise (Centrul de Monitorizare Media); colonelul Ştefan Vatră – şeful Diviziunii D Filaj-Investigaţii; colonelul Vasile Cămărăscu – şef al Direcției SRI Bucureşti şi, apoi, director adjunct la OSS; colonelul Eugen Tudor – locţiitor la UM 0982 Bucureşti; generalul Valentin Dan Căpşună – fost șef la Contraspionaj și „acoperiți”, col. Marin Constantin, seful DJI Prahova.

Având în vedere tandreţurile “instituţionale” (a se citi Protocolul secret neconstitutional si contrar Codului de procedura penala) şi interpersonale dintre Steaua Polară şi Ordinul Jartierei, cărora li se încurcau rău de tot socotelile din grupul ocult “Noi suntem Statul”, la ordinul repetentului, plagiatoarea l-a executat. Sa nu va mirati, pentru ca asta-i practica cucuvelei, sens in care va trimitem la cazurile si mai proaspete ale celor trei procurori dati afara din DNA: Doru Ţuluş, Mihaiela Iorga Moraru şi Nicolae Marin.

Inainte de a intra in subiectul propriu-zis al articolului, sa va familiarizam cu atmosfera si sa va reamintim, extrem de succinct, undergroundul anchetatorului penal DOANA VASILE (de altfel, printre foarte putinii adevarati pe care i-a avut Romania in ultimii 20 de ani).

Astfel, el este procurorul care i-a trimis in judecata pe col. SRI PĂLTÂNEA CORNELIU, BUCUR DANIEL si DUMITRACHE GHEORGHE si pe „civilul” director general al Rafinariei „Astra” Ploiesti, NAN OCTAVIAN  pentru multiple fapte de coruptie, condamnaţi la câte 3 (trei) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a şi b) Cod penal.

La col. SRI PĂLTÂNEA a fost cu repetitie, acesta mai fiind condamnat in 14 iulie 2010 si in ds. nr. 30/753/2009 al Tribunalului Militar Bucureşti, tot pentru infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000), art. 257 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 33 lit. a C. p. şi art. 41 alin. 2 C. p.

Atunci, in premiera pe tara, „cea mai nocivă filiala a SRI, cea de la Prahova, a fost decapitata, procurorii militari bucureşteni, în frunte cu magistratul VASILE DOANĂ, reuşind, după ani de muncă, să pună cap la cap un lanţ infracţional demn de filmele cu mafioţi sicilieni.

A urmat imediat rasunatorul caz al generalului maior SRI SOARE OVIDIU, instrumentat tot de DOANA, trimis in judecata pentru fapte de coruptie si condamnat definitiv de către ICCJ la trei ani de închisoare.

Beleaua cea mare abia acum vine!

Fostul ministru al Apararii, Corneliu Dobritoiu, a fost condamnat definitiv, cum stiti, de Inalta Curte de Casatie si Justitie la un an de inchisoare cu suspendare si cu un termen de incercare de 3 ani in dosarul „Case pentru generali”, in legatura cu achizitionarea in conditii ilegale a unei locuinte de serviciu la pret subventionat. Completul de cinci judecatori condus atunci de Livia Stanciu a respins apelul declarat de DNA si de inculpatii din acest dosar, fiind mentinuta in mare parte sentinta data de un alt complet de magistrati in martie 2015. Singura modificare a sentintei a fost faptul ca Francisc Radici si Constantin Nastase, condamnati la cate 2 ani, 2 luni si 20 de zilei inchisoare cu suspendare, nu mai trebuia sa presteze 60 de zile in folosul comunitatii. Generalul locotenent in rezerva Gheorghe Rotaru a luat un an si 6 luni cu suspendare

In acelasi dosar, general de brigada in rezerva Traian Pigui, sef al Directiei Domenii si Infrastructuri din MApN la data faptelor si gen. mr. (r) Floarea Serban, sef al Directiei Legislatie si Asistenta Juridica din MApN la data faptelor, au fost achitati.

De asemenea, inculpatii au fost obligati la plata de despagubiri civile catre M. Ap. N.: Corneliu Dobritoiu – 15.846 lei, Floarea Serban – 140.586 lei, Francisc Radici – 239.255 lei, Constantin Nastase – 230.040 lei, Sergiu Medar – 8.286 lei, Gheorghe Rotaru – 175.215 lei, Mihaela Matei – 45.514 lei, Ionel Vizitiu – 12.866 lei (achitati deja), Gheorghe Gonciaruc – 59.124 lei, Corneliu Duta – 280.934 lei.

Dosarul penal a fost lucrat de … colonel magistrat DOANA VASILE!!
Acum incepe spectacolul!

Sistemul kaki nu a rabdat ca un fost ministru al Apărării şi alţi zece generali şi colonei, persoane care au deţinut funcţii de conducere în MApN la data faptelor, sa fie fost trimişi în judecată de DNA, printre acestia „nume grele” din Directia Generala de Informatii a Apararii: Francisc Radici, Sergiu Tudor Medar şi Gheorghe Rotaru, iar Ministerul Apărării Naţionale se fie obligat sa se constituie parte civilă în cauză, revendicând 1.207.670 de lei.

Mai grav, colonelul magistrat DOANA VASILE a decis să continue cercetările, într-un dosar separat, pentru Mircia Chelaru, general corp de armată în rezervă, şi Cornel Julea, colonel în rezervă. Asa ca, generalul in rezerva Mircia Chelaru a fost ulterior condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru participatie improprie la abuz in serviciu, in dosarul disjuns din cel al fostului ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu si al celorlalti altor zece generali si colonei, confiscandu-i –se si peste 850.000 de lei – foloase materiale realizate in urma obtinerii locuintei. In plus, Mircia Chelaru a fost obligat sa presteze munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 100 de zile lucratoare in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie Sociala a Sectorului 6 sau a Sectorului 5.

Sistemul nu a uitat si nu iarta nici de aceasta data!

Satul de manarii, matrapazlacuri, minciuni si tot felul de tradari, la care se adauga promovarea in functii a unor impostori, procurorul militar colonel magistrat VASILE DOANA – dupa ce fusese exilat pe la Ministerul Afacerilor Interne intr-o functie obscura si, apoi, mutat la Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti – a luat decizia sa se pensioneze! Sa treaca in rezerva, ca-i ajung peste 30 de ani de munca!

Acum incepe dansul!

Sistemul s-a mobilizat exemplar pentru a-i aplica dusmanului o ultima lovitura: nu i-au platit pensia incepand cu data legala a Ordinului  M. Ap. N., adica de la 29.12.2017, astfel ca l-au lasat fara bani pe procuror timp de patru luni.

Scenariu, regia si actorii sunt: directoarea Casei Sectoriale de Pensii a M. Ap. N., tovarasa ANDRITOIU C. MIHAELA venita de curand de la Directia Generala de Informatii a Apararii, unde i-a avut mult timp ca sefi pe … cine credeti? Pe inculpatii condamnati anchetati de procurorul militar Doana Vasile, adica: SERGIU MEDAR, RADICI FRANCISC si ROTARU GHEORGHE !!

Revenind la topic, sa spunem ca punerea in executare Deciziei de pensionare nr.154192/1LS din 01.02.2018 prin care i s-a acordat magistratului DOANA dreptul la pensie de serviciu in calitate de magistrat, este nelegala, in sensul că, stabilirea calculului și plata drepturilor bănești ce i se cuvin s-au efectuat de la data decretului prezidențial de eliberare din funcție și nu de la data pensionării sale efective, respectiv data de 29.12.2017 (data de la care PICCJ-SPM a sistat plata salariului).

Noi va semnalam cum s-au mobilizat fostii inculpati si au convins-o pe sefa casei de pensii sa-l „paradeasca” pe DOANA, dar si pe alti trei procurori militari care n-au fost cu Nasu in suflet: Rusu Gheorghe, Nae Nicolae, Opris Octavian prin modul nelegal  de punere in plată a deciziei.

În fapt, prin Ordin al ministrului aparării naționale, la data de 29.12.2017 DOANA fost trecut in rezervă cu drept de pensie de serviciu, drept ce a luat naștere la data ordinului respectiv, motiv pentru care, de la aceeași dată, PICCJ-SPM a sistat plata drepturilor salariale. 

–ulterior, prin decizia de pensionare nr. 154192/1LS din 01.02.2018 i s-a consfințit acest drept  în formula: “…si se stabilesc începând cu data de 29.12.2017 următoarele drepturi de pensie de serviciu…”.

            Drepturile respective au fost calculate in decizia de pensionare, conform Legii 303/2004 (actualizata), în raport de veniturile salariale realizate de magistratul militar in luna noiembrie 2017. La  punctul C. din decizia de pensionare s-a menționat că plata pensiei se va face de la data decretului președintelui.

                    – prin Hotărârea din 26.02.2018, plenul CSM (la pct. 7) a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerii de eliberare din funcție datorită pensionarii, fără să se stabilească o altă dată a pensionarii magistratului, diferită de cea din ordinul ministrului apărării.

                    – prin decretul din 13.03.2018, președintele a dispus: “eliberarea din funcție” a procurorului militar DOANA VASILE ca urmare a pensionarii; nici decretul respectiv nu conține mențiuni din care să se poată concluziona ca în acest act normativ s-a stabilit o altă data a pensionării decât cea stabilită de ministrul apărării.

           După emiterea decretului prezidențial, colonelul DOANA VASILE a fost anunțat telefonic de subordonații tovarasei directoare au pus in plata efectivă decizia de pensionare de la data decretului de eliberare din funcție și nu de la data pensionării lui efective, adică 29.12.2017; evident ca o astfel de punere in aplicare a deciziei respective este de natură să il priveze (pentru aproape trei – patru luni de zile),în mod nelegal și abuziv, de dreptul sau la pensie, drept integrat în dreptul de proprietate și care este apărat și garantat de Constituție, legile statului român și consfințit ca atare în Protocolul nr. 1 al Convenției pentru Apararea Drepturilor Omului.(ce ati citit aici sa stiti ca nu se aplica in Romania, care nu da doi bani pe CEDO!!

                    În drept, conform prevederilor părții generale din Codul Civil, momentul nașterii unui drept de natură patrimonială, cu executare succesivă, în speță dreptul la pensie de serviciu, trebuie să fie însoțit de nașterea unei obligații corelative, respectiv cea a efectuării plății din chiar momentul nașterii dreptului, obligație care revine in cazul de fată  Casei Sectoriale de Pensii a M. Ap. N. Orice încălcare a acestui principiu este un abuz, fiind sancționată ca atare de legea română. (Sanchi!)

Din succesiunea actelor ce au fost emise cu prilejul pensionării magistratului militar, prezentata mai sus, rezultă cu claritate că unicul act oficial prin care s-a constituit dreptul la pensie de serviciu este actul administrativ prin care ministrul apararii a dispus trecerea colonelului în rezervă cu drept la pensie de serviciu, începând din data de 29.12.1017.

Din acest punct de vedere ordinul ministrului este un act juridic de natură administrativă, constitutiv (născător) de drepturi dar și de obligații corelative, cea mai importantă dintre acestea fiind cea de plată a pensiei de serviciu.

Culmea, această opinie a fost dealtfel îmbrățișată și de Casa de Pensii a M. Ap. N. atunci când a emis decizia de pensionare, deoarece în cuprinsul acesteia se menționează la pct.A , redam textual: “se stabilesc începând cu data de 29.12.2017 următoarele drepturi de pensie de serviciu…”

              Analizând modul de calcul , din decizie, privind cuantumul acestor drepturi, se constată ca acesta s-a efectuat corect, în baza prevederilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 (actualizată), stabilindumi-se un procent de 85%”… din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, aceasta luna fiind luna noiembrie 2017.

               Pe cale de consecintă, în însăși decizia de pensionare s-a statuat că pensionarea a avut loc în luna decembrie 2017, conform ordinului ministrului, iar de la data de 29.12.2017 s-a născut dreptul magistratului militar la pensie de serviciu, pensie care trebuie platită de la aceeași dată.

În loc să procedeze în acest mod, doamna preasupusa inculpatilor, le-a executat ordinul dat pe sest si ii comunică procurorului ca nu vor să-i platească aceste drepturi decât din data de 13.03.2018, dată la care a fost semnat decretul de eliberare din funcție, susținând că, pentru dânșii, aceea ar fi data pensionării (deși in actul normativ nu se menționează acest lucru).

Acest “raționament” este pe cât de nelegal pe atât de ilogic deoarece, dacă ar fi așa cum afirma Casa, este evident că ar fi fost obligata, conform prevederilor art. 82 din Legea 303/2004, să-i aplice procentul de 85% asupra veniturilor sale  din luna anterioară “pensionării”, mai precis asupra veniturilor din luna februarie 2018, venituri care nu există  deoarece Sectia Parchetelor Militare – ordonatorul de credite nu l-a mai salarizat pe procurorul militar Doana incepând cu data de 29.12.2017.

Dacă si-ar păstra acest mod de gândire, Casa de Pensii a M. Ap. N. ar trebui sa realizeze că, în cazul lui Doana, au stabilit cuantumul pensiei de serviciu cu încalcarea art. 82 din lege , deoarece a aplicat procentul de 85% la veniturile acestuia din luna noiembrie2017,  deci cu patru luni înainte de pretinsa pensionare din luna martie 2018.

Pentru intrarea în ”legalitate”, dacă si-ar menține opinia conform căreia  data pensionarii militarului este data decretului presedintelui, n-ar avea decât o singură soluție, aceea de a-i aplica procentul de 85% la 0 lei ( “veniturile” sale din luna februarie 2018) și așa vom vedea o pensie “inedită’ pentru un magistrat militar, adică cu 15% mai mica decât 0.

Dacă am accepta “raționamentul” Casei din acest caz, conform căruia decretul președintelui este actul prin care procurorul a  fost pensionat în sensul legii, atunci ar trebui să observați cu toată stupoarea, ca acesta s-ar afla în situația deasemeni “inedită” de a fi fost pensionat de două ori, la date diferite, prin acte juridice diferite din care unul administrativ și unul normativ, acte emise de entități diferite.

Ca să evităm astfel de situații care, dacă nu ar fi tragice ar putea fi chiar comice, rugam cititorii ca in cazul procurorilors-a facut si se perpetueaza o mare eroare.

            Se confundă, astfel, momentul eliberării din funcție cu momentul pensionării, ca efect al trecerii în rezervă.

Este adevarat că în cazul magistraților civili momentul pensionării efective se suprapune, de regulă, cu data prevăzută în decretul de eliberare din funcție, si aceasta deoarece un magistrat civil, după ce obține decizia de pensionare, are posibilitatea  să activeze în continuare tot ca magistrat, până la eliberarea sa din funcție, dată până la care va fi si salarizat, această funcție a sa nefiind deloc afectată prin emiterea deciziei de pensionare. Într-adevar, în cazul magistratului civil, decretul emis de președinte constituie și singurul act prin care pensionarea acestuia capată caracter efectiv și de la care i se și achită aceste drepturi.

În acest sens, invocăm prevederile art 65*,alin.2 din Legea 303/2004, pe care le redăm textual :”Eliberarea din funcție se dispune prin decret al Președintelui României, la propunerea C.S.M.” Se poate constata că in cazul magistratilor civili încetarea efectivă a activității are loc numai din momentul semnarii decretului prezidențial, data până la care aceștia primesc drepturi salariale.

În același articol, la alin.3, teza 2-a, aceeași lege instituie altă regulă aplicabilă magistraților militari, citez: ”În caz de pensionare sau transfer, eliberarea din funcție se face dupa trecerea în rezervă, sau, dupa caz, în retragere”.

Este evident că un magistrat militar, odată trecut în rezervă, nu-și mai poate exercita funcția de procuror sau judecator militar si nu va mai fi  salarizat, astfel că , daca i se va achita efectiv pensia numai dupa data decretului președintelui, el va fi in situația de a rămâne o perioadă fără resurse necesare traiului, neavând nici cea mai mică culpă legală în crearea acestei situații.

În sistemul de drept românesc o astfel de privare de drepturi nu poate avea la bază decât o faptă culpabilă a celui în cauză și trebuie să fie fundamentata pe un text legal.

Orice deviere de la aceste reguli va fi de natură să atragă dezdăunarea celui în cauză dar și tragerea la răspundere materială, disciplinară sau penală, dupa caz, a persoanelor ce se fac vinovate de incalcarea legii.

           Aflându-se în aceasta situație, în concret, DOANA VASILE nu a mai putut desfașura, dupa data trecerii in rezervă, niciuna din atribuțiile unui procuror militar  (efectuarea urmăririi penale, participarea în ședințe de judecată la instanțele militare, etc),. Dacă ar fi desfășurat după această dată astfel de activități, ele ar fi fost lovite de nulitate și ar fi avut un caracter abuziv, conform prevederilor Codului de Procedura Penală.

            Acesta este unul din  motivele pentru care, incepând cu data trecerii in rezervă, nu a mai fost salarizat de S.P.M., precizându-i-se insă ca va primi pensie din aceeași dată, dar că aceste drepturi bănesti imi vor fi achitate retroactiv, după ce Președintele va semna decretul de eliberare din funcție.

            Legea 303/2004 nu consacră, ea singura, în mod expres, existența distinctă a instituției pensionării în raport de instituția eliberării din funcție, de așa manieră încât să rezulte clar, doar din textul acesteia, diferențierea dintre cele două noțiuni. O face însă implicit, atunci când reglementează alte drepturi ale magistraților. Astfel,  la art. 81, alin.1, care consacră dreptul magistraților la o anume indemnizație, se prevede textual: “Judecătorii si procurorii cu o vechime în magistratură de…beneficiază , la data pensionării sau a eliberarii din funcție… de o indemnizație…”.

            Aceasta expresie a legii, chiar dacă este utilizată în cadrul reglementării altor drepturi, ne dezvăluie clar ca legiuitorul a înțeles să separe, ca instituții dar și ca momente cronologice diferite, ”pensionarea” de “eliberarea din funcție”, așa că ele nu pot fi confundate.

Această “lipsă a legii” este numai aparentă, deoarece Legea nr. 303/2004 trebuie aplicată împreună cu Normele  Metodologice, aprobate prin H.G. nr. 1275/2005.

Toate lipsurile aparente ale legii dar și toate confuziile inacceptabile în care se află Casa de Pensii s-ar fi clarificat foarte ușor dacă factorii decidenți din structura ar fi citit aceste norme metodologice. Dar cei ocrotiti de fostii DGIA nu au reflexul cititului.

La art. 16 alin. 2 din H.G.1275/2005 se stabilește, clar și fără echivoc, data de la care se acordă și se plătesc pensiile magistraților, redau textual : “Drepturile de pensie de serviciu stabilite potrivit art. 82, alin. 2 din lege se acordă și se plătesc dupa cum urmează:

1. a) de la data intrării in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietații si justiției, precum si unele măsuri adiacente sau de la data solicitării, daca cererea a fost depusă în termen de 90 zile de la această dată;
2. b) de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut la lit. a).”(varianta aplicabilă în cazul meu).

Așadar, în cazul DOANA, este clar că pensia de serviciu trebuie să-i fie plătită începând din data de 29.12.2017, când a fost trecut în rezervă și până la care a fost salarizat.

La fel de adevarat este faptul ca legea 303/2004 impune ca plata pensiei să nu se facă mai devreme de apariția decretului prezidențial, însă ea trebuie să fie retroactivă, mai precis de la data când i s-a născut acest drept, data dealtfel menționată în cuprinsul deciziei de pensionare ca fiind cea de 29.12.2017.

Din motivele expuse mai sus , expresia din art 85, alin.3 din Legea nr. 303 /2004, referitoare la momentul plații pensiei, trebuie interpretată în sensul că de la data decretului prezidential devine exigibilă obligația ministerului de a-i vira efectiv drepturile de pensie, incepând cu data nașterii acestora. De dragul teoriei juridice, care ne fundamentează deciziile pe care le luăm, se poate afirma că “natura juridică” a decretului prezidențial, în raport cu drepturile magistratului militar la pensie de serviciu, este aceea de a fi un act constatator de drepturi și nu unul creator de astfel de drepturi.

Caz similar

            La data de 01.12.2014, col. mag. Panzariu Liviu Gabriel Mihai, procuror militar, a fost trecut în rezervă cu drept la pensie de serviciu (conform Legii nr. 303/2004). Ordinul de trecere în rezervă are nr. MP 622/2014. La data de 23.01.2015 a fost eliberat din funcție prin decret prezidențial. Casa Sectorială de Pensii a M. Ap. N. i-a platit pensia din 01.12.2014, plata facându-se numai dupa apariția decretului.

               Daca, stimati cititori, va incearca lehamitea, sunati-ne! Am luat noi un kilogram de lamaie! (Ec Adrian Radu).