Criza de finanțare a Ucrainei: Un deficit uriaș și presiuni crescânde asupra Europei

Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar colosal în următorii doi ani, o situație ce pune sub o presiune imensă aliații occidentali. În acest context dramatic, Comisia Europeană a propus o soluție îndrăzneață: utilizarea a aproximativ 185 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a garanta un împrumut fără dobândă acordat Kievului, anunță France24. Însă, propunerea se lovește de rezistența Belgiei, statul gazdă al casei de compensare Euroclear, unde se află o mare parte a acestor fonduri. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a declarat că vede drept „fundamental greșită” ideea Comisiei, temându-se de eventuale represalii legale sau de altă natură din partea Moscovei, conform European Pravda.

Ucraina, la răscrucea financiară: Deficit urias și ochi ațintiți spre Europa

Țara devastată de război se pregătește pentru o iarnă grea, iar previziunile financiare sunt sumbre: un deficit bugetar de 65 de miliarde de dolari în următorii doi ani, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Aproape două treimi din bugetul limitat al Ucrainei este alocat în prezent efortului de război, pentru a opri avansul rusesc. Nevoile zilnice ale cetățenilor ucraineni – de la pensii la salarii în sectorul public – depind în mare măsură de ajutorul extern din partea aliaților occidentali.

Contextul politic a complicat și mai mult situația. De la revenirea președintelui Donald Trump la putere în ianuarie, Statele Unite, altădată principalul susținător al Ucrainei, nu au alocat fonduri noi, forțând Europa să umple golul atât în ceea ce privește ajutorul militar, cât și cel umanitar. Deși Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina odată cu începerea următorului buget al UE în 2028, găsirea de soluții pentru a menține fluxul de bani către Kiev până atunci s-a dovedit a fi o provocare majoră, remarcă jurnaliștii de la France24.

Dilema de 300 de miliarde: Activele rusești, blocate intre lege și nevoie urgentă

Această situație critică aduce în prim-plan problema celor 300 de miliarde de dolari reprezentând activele băncii centrale rusești, imobilizate în străinătate. De ani de zile, banca centrală a Rusiei și-a investit rezervele valutare în obligațiuni și alte titluri de valoare, care au fost înghețate în băncile și casele de compensare din Europa și din afara acesteia, în urma sancțiunilor occidentale impuse după invazia pe scară largă din 2022.

De atunci, Europa a fost profund divizată în privința gestionării acestor fonduri. Franța și Germania au refuzat să dea curs solicitărilor repetate ale administrației Biden, Poloniei și statelor baltice și nordice de a confisca activele pentru a finanța lupta Ucrainei. Motivul invocat: fiind proprietate de stat, aceste active sunt considerate imune la confiscare conform dreptului internațional, chiar dacă Rusia nu le poate accesa. Moscova a avertizat clar că orice expropriere ar atrage imediat acțiuni legale și confiscarea, ca represalii, a unei sume necunoscute de active occidentale înghețate în Rusia. Parisul și Berlinul și-au exprimat, de asemenea, teama că o confiscare unilaterală a unor active suverane de sute de miliarde de euro ar putea speria investitorii de pe piețele financiare europene.

Soluția ‘elegantă’ a Comisiei Europene: Împrumutul pentru reparații, o ocolire a labirintului juridic

Pe măsură ce presiunea pentru strângerea de fonduri pentru Ucraina crește, Comisia Europeană a propus o soluție considerată „elegantă”: un așa-numit „împrumut de reparații”. Acest mecanism ar permite blocului să împrumute Ucrainei aproximativ 140 de miliarde de euro fără a confisca direct fondurile înghețate. Propunerea este concepută explicit pentru a ocoli impasul juridic al confiscării directe, a explicat Nicolas Veron, cercetător principal la think tank-ul Bruegel din Bruxelles și la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.

„Împrumutul pentru reparații este o soluție financiară foarte elegantă – rezolvă multe probleme deodată”, a spus Veron. „Și una dintre caracteristicile cheie ale acestei construcții este că nu afectează deloc activele rusești imobilizate la Euroclear.” Din cele aproximativ 300 de miliarde de dolari active ale băncii centrale rusești, cea mai mare parte se află în Europa, inclusiv aproximativ 185 de miliarde de euro la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles. Conform propunerii, Euroclear ar fi obligată să acorde UE un împrumut fără dobândă, echivalent cu valoarea activelor înghețate, transformate în mare parte în numerar. Din cei 185 de miliarde de euro, aproximativ 45 de miliarde ar fi probabil utilizați pentru a rambursa banii pe care țările UE și aliații lor din G7 i-au împrumutat deja Ucrainei, finanțați din dobânzile obținute din aceste fonduri înghețate. Restul ar fi împrumutat Kievului, care, conform termenilor, nu ar fi obligat să-l ramburseze până când nu ar primi despăgubiri de la Moscova pentru devastarea cauzată de invazie – „reparațiile” care dau numele împrumutului. Până atunci, activele ar rămâne imobilizate. „Împrumutul pentru reparații nu confiscă acești bani și nici nu amenință cu confiscarea lor”, a adăugat Veron. „Prin urmare, nu are niciun impact asupra proprietăților rusești – chiar și așa, desigur, se bazează pe ideea că acești bani vor rămâne imobilizați.”

Belgia și Euroclear, în gardă: Teama de represalii rusești și impactul asupra piețelor

Nu toată lumea este însă convinsă de viabilitatea acestei soluții financiare. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului UE, Antonio Costa, și văzută de Financial Times, directorul executiv al Euroclear, Valérie Urbain, a avertizat că investitorii – și Rusia – ar putea considera în continuare împrumutul forțat ca fiind „echivalent cu confiscarea”.

Belgia, în calitate de stat gazdă al Euroclear, a argumentat că ar fi în prima linie a oricărei represalii rusești, fie legală, fie de altă natură. La ultimul summit al blocului, din octombrie, prim-ministrul belgian Bart De Wever a refuzat să accepte planul, cu excepția cazului în care restul blocului ar fi de acord să împărtășească riscul juridic și financiar. Următoarea reuniune a blocului este programată la Bruxelles, pe 18 decembrie.

Alexander Kolyandr, analist financiar și cercetător senior la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, a declarat că riscurile atât pentru Belgia, cât și pentru Euroclear sunt reale. „Ei sunt îngrijorați că, dacă Rusia va riposta și va naționaliza contul Euroclear din Rusia, acest lucru ar putea crea o penurie de capital pe care guvernul belgian ar fi obligat să o acopere – deci există și un risc financiar”, a spus el. „Dacă Rusia confiscă contul Euroclear din Moscova, este posibil ca clienții Euroclear, clienții occidentali care au investit în active rusești și care acum își văd activele înghețate, să încerce să dea în judecată Euroclear și să solicite despăgubiri. Și, în cele din urmă, când toate aceste lucruri se vor întâmpla, Euroclear se teme – și cred că este o teamă rezonabilă – că clienții lor își vor muta afacerile în altă parte.”

Mai multe dileme: Propunerea SUA și răspunderea finală a statelor membre

La presiunea cu care se confruntă UE se adaugă riscul ca Europa să nu fie singura putere cu ochii pe fondurile înghețate. O propunere de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, susținută inițial de SUA, solicita ca 100 de miliarde de dolari din activele rusești să fie canalizate către reconstrucția Ucrainei condusă de SUA – investiții pentru care Washingtonul ar primi 50% din profituri. Europa, la rândul său, ar trebui să contribuie cu 100 de miliarde de dolari din fondurile proprii pentru a egala investiția.

Un risc mai concret este posibilitatea ca statele membre ale UE să fie responsabile în final de rambursarea integrală a împrumutului de 140 de miliarde de euro pentru „reparații”, în cazul în care Rusia ar refuza să plătească daunele de război. Deși acest împrumut nu va apărea în bugetele naționale, statele membre ale UE vor fi responsabile între ele de garantarea împrumutului. Veron a afirmat că faptul că țările europene s-ar putea vedea obligate să ramburseze împrumutul a constituit un puternic stimulent pentru blocul comunitar să facă tot ce îi stă în putință pentru a determina Rusia să plătească despăgubiri Kievului. „Dacă Rusia plătește reparațiile, bine, Euroclear va fi rambursat cu suma reparațiilor rusești”, a spus el. „Dacă Rusia nu va plăti despăgubirile din orice motiv, atunci situația este totuși gestionabilă, deoarece Euroclear va fi rambursat – având în vedere că garanțiile furnizate de statele membre participante la împrumut vor fi activate.” Von der Leyen a declarat miercuri că nu crede că publicul european va fi lăsat să suporte singur povara, fără a oferi mai multe detalii, pregătind prezentarea unui text juridic care să detalieze propunerea. Planul depinde, de asemenea, de menținerea înghețării activelor rusești.

O urgență cu costuri ridicate: Viitorul Ucrainei, in balanța deciziilor europene

Kolyandr a afirmat că, deși UE dispune de alte modalități de a strânge fonduri pentru Ucraina, niciuna dintre acestea nu este lipsită de controverse. „Pe termen scurt, Europa poate utiliza fondul Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea întâmpina opoziția altor țări, deoarece acești bani erau destinați proiectelor de infrastructură și investiții”, a afirmat el. „De asemenea, poate contracta datorii, fie ca uniune – ceea ce mă îndoiesc –, fie ca stat național. Dar acest lucru ar fi dificil din punct de vedere politic, deoarece, de fapt, asta înseamnă că alegătorii și contribuabilii europeni ar fi obligați să plătească pentru asta.”

Indiferent de forma pe care o va lua propunerea finală, Kolyandr a subliniat că eforturile UE de a ajunge la un acord privind o cale comună de urmat riscă să lase Ucraina expusă. „Să spunem lucrurilor pe nume, dacă nu reușesc să rezolve problema activelor rusești, ar fi un dezastru major”, a spus el. „Pentru că Ucraina are nevoie de bani – atât pentru bugetul său, cât și pentru operațiunile militare. Când Statele Unite au închis carnetul de cecuri, Europa și FMI au rămas principalii creditori. Iar FMI nu vrea să meargă mai departe până nu va avea claritate cu privire la modul în care Europa va scoate banii.” Viitorul financiar al Ucrainei, și implicit capacitatea sa de a continua rezistența, depinde critic de capacitatea Europei de a găsi o soluție viabilă și consensuală pentru aceste miliarde înghețate.