Într-o zi decisivă pentru viitorul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit, luni, la Palatul Cotroceni, sub conducerea Președintelui României, Nicușor Dan. Pe agenda ședinței au figurat teme cruciale, axate pe consolidarea capacității de apărare a statului și creșterea rezilienței societății, culminând cu aprobarea unor documente strategice și a unui pachet financiar european fără precedent.

O viziune strategică pentru o Românie modernă și sigură

Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.

Un demers inovator, această strategie este prima de acest fel care a trecut printr-un proces de transparență publică, integrând o serie de recomandări valoroase din partea societății civile și a experților. Varianta finală, analizată astăzi de CSAT, va fi prezentată în curând Parlamentului de către Președintele României pentru dezbatere și aprobare în ședință comună.

Strategia, care exprimă viziunea Președintelui Nicușor Dan, conturează o Românie modernă și sigură, o țară care se bucură de pace și de avantajele sale unice. Este o viziune a unui stat construit în jurul cetățenilor săi, dedicat respectării drepturilor și libertăților fundamentale, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public.

Apărarea națională, reconfigurată pentru noile amenințări

Membrii Consiliului au aprobat, de asemenea, Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognozate pentru anul 2026 și analiza strategică a apărării.

Aceste documente sunt fundamentale pentru identificarea provocărilor la adresa securității naționale și pentru adaptarea Armatei la noul mediu strategic, marcat de modificări majore ale situației internaționale de securitate și de angajamentele României în cadrul NATO și UE.

În contextul regional și internațional actual, consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele este imperativă. Obiectivul fundamental rămâne garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a țării. Statul român, conform deciziilor CSAT, trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare și de lungă durată în apropierea granițelor, consolidându-și, în același timp, reziliența națională.

Armata României și industria de apărare: O nouă eră a modernizării

Creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare sunt obiective prioritare. Aceasta implică proiecte ambițioase de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programe de înzestrare derulate în cooperare cu statele NATO și UE, menite să aducă beneficii economice și tehnologice interne prin mecanisme de offset și cooperare industrială. Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, necesare îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor internaționale, ceea ce presupune și o creștere a numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți.

Frontul intern: Lupta contra drogurilor, o prioritate de securitate

Un alt subiect de maximă importanță dezbătut în CSAT a fost Raportul privind activitățile de prevenire și combatere a traficului și consumului de droguri, fenomen care reprezintă un risc grav la adresa siguranței naționale. Raportul a evidențiat progrese semnificative în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin eforturile Poliției Române. Au fost menționate și rezultatele operaționale obținute în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale de trafic de droguri.

România, partener activ în arhitectura de securitate NATO

De asemenea, membrii CSAT au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”. România a participat cu o structură națională de răspuns, exersând procedurile de consultare și luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 și art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, dar și capacitatea de a răspunde amenințărilor specifice războiului hibrid. Scenariul a inclus implementarea Planurilor de descurajare și apărare a zonei euroatlantice și a Planurilor Regionale.

Pachetul SAFE: 16,6 miliarde de euro pentru o industrie de apărare performantă și autostrăzi strategice

Un punct culminant al ședinței a fost aprobarea Planului de investiții în industria de apărare a României, elaborat în baza Regulamentului SAFE. Prin acesta, România va înainta Comisiei Europene cererea sa pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2025/1106, care instituie Instrumentul SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare.

Un total de 16.680.055.394 de euro a fost alocat României. Aceste fonduri vor fi destinate, în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, și 25% pentru infrastructură duală. În premieră, acest segment include cele două capete de autostradă strategice: Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni, subliniind o abordare integrată a securității naționale.

Un aspect esențial este condiția de producție în țară de minimum 50% pentru cele mai consistente programe, procent ce va ajunge la 100% în cazuri de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție. Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formal documentația până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu DG DEFIS din cadrul Comisiei Europene. Comisia va analiza propunerile, urmând să aprobe planurile naționale până la finalul lunii ianuarie 2026. Toate programele SAFE trebuie finalizate până în 2030, impunând proceduri accelerate.

Se preconizează discuții privind colaborări în format guvern la guvern sau cu marii producători europeni. Dezvoltarea industriei românești, prin noi investiții și cooptarea companiilor locale în lanțurile de aprovizionare europene, este un criteriu esențial. După aprobarea planului, o platformă web de tip „match-making” va facilita identificarea furnizorilor români și conectarea acestora cu marii producători din industria europeană de apărare. Creșterea capacităților de producție din România este obligatorie pentru independența strategică a țării și pentru respectarea termenelor scurte de livrare, contribuind la dezvoltarea industriei militare europene.