România reafirmă cu tărie angajamentele sale internaționale, marcând un moment crucial în politica externă și de securitate. Senatul României a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, un proiect de lege fundamental care transformă încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse într-o infracțiune gravă, de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a salutat decizia, subliniind consecvența României pe scena globală.

Un semnal clar de la București: Angajament neclintit alături de parteneri

„România se ţine de cuvânt!”, a declarat luni seară ministrul de Externe, Oana Țoiu, prin intermediul unei postări pe Facebook (Sursa: Oana Țoiu, ministrul de Externe, postare Facebook). Ea a transmis mulțumiri parlamentarilor care au votat cu 110 voturi din 121 prezenți în Senat, proiectul de lege inițiat în comun de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției. Acest vot reprezintă un mesaj tranșant: „Acest vot ne aliniază cu partenerii europeni şi arată toleranţă zero pentru cei care ajută Rusia în agresiunea sa ilegală,” a accentuat Țoiu, recunoscând că „România ar fi trebuit să se alinieze complet la sancţiunile internaţionale de multă vreme.”

De la sancțiuni administrative, la răspundere penală: Pedepse drastice pentru cei care sprijină Rusia

Noile prevederi legale schimbă radical modul în care vor fi tratate cazurile de încălcare a sancțiunilor. Oana Țoiu a avertizat că „cei care ajută persoane sau companii aflate pe listele de sancţiuni nu vor mai scăpa cu o simplă amendă ci vor răspunde penal şi riscă ani grei de închisoare.” Decizia subliniază intenția fermă a statului român de a descuraja orice formă de sprijin, direct sau indirect, acordat entităților rusești vizate de sancțiuni, consolidând astfel eforturile internaționale de izolare economică a Rusiei.

Detalii legislative: Actul normativ care intărește cadrul juridic

Proiectul de lege adoptat de Senat, identificat sub numărul L344/2025, aduce modificări și completări cruciale Ordonanței de Urgență nr. 202/2008, care reglementează punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Acest act normativ consolidează substanțial cadrul legal existent, având ca scop combaterea eficientă a finanțării indirecte a entităților rusești și asigurarea respectării depline a angajamentelor asumate de România în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Prin această inițiativă legislativă, România își reafirmă rolul de partener credibil și activ în promovarea stabilității și securității regionale și globale.

Bucureștiul a devenit, pe 10 noiembrie 2025, epicentrul eforturilor regionale și internaționale de combatere a corupției, găzduind cea de-a XV-a Reuniune a Rețelei de Aplicare a Legii (Law Enforcement Network – LEN) din cadrul Rețelei Anticorupție a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN). Evenimentul de anvergură a reunit reprezentanți ai autorităților de aplicare a legii, procurori și investigatori specializați, subliniind rolul activ al României în promovarea integrității și statului de drept.

Un scut regional impotriva corupției: Obiective și strategii

La sesiunea de deschidere, la care a participat și ministrul Justiției, Radu Marinescu, s-a accentuat importanța crucială a acestei rețele în consolidarea cooperării internaționale și a schimbului de bune practici. Obiectivul principal al Rețelei LEN este de a sprijini formarea profesională și de a facilita colaborarea între practicienii implicați în investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție. Aceasta se realizează prin promovarea celor mai moderne metode de investigare și consolidarea legăturilor profesionale între autoritățile din regiunea Europei de Est și a Asiei Centrale.

Metode inovatoare și provocări transnaționale pe agenda discuțiilor

Cea de-a XV-a reuniune a LEN abordează teme esențiale pentru eficientizarea luptei anticorupție. Printre subiectele de maxim interes se numără:

• Metodologia și practica investigațiilor financiare;
• Strategiile de identificare, confiscare și recuperare a produselor infracțiunii;
• Modalitățile de cooperare interinstituțională și internațională.

De asemenea, sesiuni dedicate au fost alocate combaterii corupției la nivel înalt și prezentării celor mai recente tendințe și provocări în investigarea cazurilor transnaționale, recunoscând complexitatea și natura globală a fenomenului.

România, un angajament ferm pentru aderarea la OCDE și reforme legislative

În cadrul sesiunii de deschidere, Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a reafirmat angajamentul ferm al României de a consolida cadrul legislativ și instituțional anticorupție. „România are un angajament ferm de a consolida cadrul legislativ și instituțional anticorupție, printr-o cooperare strânsă între toate autoritățile publice implicate”, a subliniat Marinescu (Sursa: Declarația Ministrului Justiției, Radu Marinescu). Această direcție este subsumată obiectivului strategic de aderare a României la OCDE, organizație ce impune standarde înalte de guvernanță și transparență.

Ministrul a evidențiat progresele semnificative realizate de țara noastră în alinierea la standardele Convenției anti-mită a OCDE, menționând adoptarea recentă a Legii nr. 156/2025, un pas decisiv în modernizarea cadrului legislativ național. Marinescu a subliniat totodată importanța vitală a schimbului de experiență între practicieni și a cooperării operaționale în cazurile de corupție transnațională, considerându-le elemente esențiale pentru o justiție eficientă și credibilă.

Prin participarea activă la astfel de evenimente și prin reformele interne, Ministerul Justiției reafirmă angajamentul României de a rămâne un partener activ și de încredere în eforturile internaționale de promovare a integrității, bunei guvernări și statului de drept, contribuind la consolidarea cooperării regionale în domeniul combaterii corupției.