Actualitate
EXPLOZIV/”Imbecili securistoizi gen Coldea au ajuns sa aiba ouale uriase”/ “De vina sint orgoliile imbecile ale securistilor (de la care evident ca nu ma asteptam la altceva – muie serei!”)
Jurnalistul Ovidiu Vanghelie, un cunoscut protestar #rezist, “infiereaza” pe facebook protocoalele cu SRI:
Am tot vrut sa scriu aceasta chestie, dar eram blocat pe-aici. Asadar:
Despre protocoalele din justitie (cel dintre Parchet si SRI, ca p-ala l-am vazut)
- Cine considera ca subiectul nu merita discutat nu lucreaza, indraznesc sa spun asta, in interesul publicului, ci al altuia. Sau e bolnav la cap.
2. Ce avem noi aici? Avem un protocol, o conventie de colaborare, intre doua entitati cu atributii clare, trasate prin legi (deci nu poate un protocol sa aduca chestii noi, ci poate, cel mult, sa normeze colaborarea intre ele pe baza celor specificate in legi): SRI si procurori.
SRI este un serviciu secret cu atributii diverse, dar care NU ARE VOIE, prin lege, sa intocmeasca acte de urmarire penala. Poate face operatiuni speciale, punctuale, dar sub tutela (si la cererea) procurorilor. De partea cealalta, procurorii sint, prin lege, titularii unici ai activitatii de urmarire penala. Adica na, cu asta se ocupa ei, cu urmarirea penala. Ei sint regii acestui domeniu, repet, singurii.
Scopul acestui protocol? Reglementarea relatiilor dintre reprezentantii celor doua entitati semnatare, pentru o mai buna, o mai eficienta activitate in urmarirea penala. De-aici intelegem, la bunul simt, ca primii (securistii) ar trebui sa-i asiste, sa-i ajute, sa-i sprijine pe cei din urma (pe procurori).
3. Citind textul, intelegem ca, de fapt, relatiile de putere intre cele doua parti ale protocolului arata fix invers. Adica procurorii, titularii activitatii de urmarire penala in statul roman, devin subordonati securistilor, desi cei din urma n-au dreptul de a administra urmarirea penala, adica insusi scopul protocolului.
Aici este cheia.
Pe ce ma bazez cand spun asta? Pai securistii, cei care ar trebui sa ajute procurorii, nu sint obligati sa furnizeze datele adunate catre procurori intr-un anumit termen, dar procurorii sint obligati ca, la maximum jumatate de an, sa “dea raportul” securistilor, sa spuna cum si cand au folosit informatiile culese de ei.
Poftim?
Mda. Asa ne explicam si cum anume ajung anumite informatii, cu tot cu interceptari, filaje etc, la procurori dupa patru-cinci ani de cand respectivele fapte s-au consumat. De exemplu la Udrea sau la Ghita. Sau la Oprea. Sau la Dragnea. Sau la toti hotii astia mari din politica. De ce? Pentru ca puteau!
Cat e de gresita treaba asta? Pai imaginati-va cum, de exemplu, procurorul cere politistului judiciar (tot un fel de “suport” al procurorilor in urmarirea penala) sa audieze o persoana. La intoarcere, el nu e obligat sa raporteze procurorului ce a obtinut de la audiere – desi procurorul e creierul, el decide ce pasi trebuie facuti mai departe in UP, el decide strategia, poate o schimba, treaba lui, ca el e titularul activitatii de urmarire penala in Republica, asa cum am lamurit mai sus. Nu doar ca nu e obligat sa raporteze procurorului ce a facut, ci ii da ce vrea/crede el, dupa care, dupa juma’ de an, ii cere explicatii, in baza protocolului (imaginar in acest caz), in privinta modului in care a folosit acele informatii.
Incredibil, nu?
Repet, ca sa nu vina nimeni sa urle ca n-am inteles nimic: politistul e doar un exemplu, asa ceva nu se poate, insa il folosesc pentru a intelege cu totii mai clar cat de aberant e acel protocol.
3b. Chestia asta cu cerut socoteala procurorilor despre cum au folosit o informatie sau alta e ilegala. In statul roman, urmarirea penala e secreta. Adica doar procurorul (cu politistii judiciari cu care se ajuta prin lege) stie detaliile unui dosar penal (daca e in rem, daca e in personam mai stiu dosarul si avocatii si partile). Prin lege. Punct. Muie serei!
4. Cum am ajuns aici? Pai, s-o luam istoric.
In 2004, Basescu a castigat alegerile pe cartea luptei anticoruptie. Corect, pentru ca eram morti, dracului, pana acum, daca se fura ca pana atunci (desi…). A aparut Strategia anticoruptie, tema a fost discutata in CSAT, s-au luat si niste masuri etc.. Pe scurt, procurorii, care pana atunci faceau (mai mult sau mai putin) de toate, aveau nevoie de sprijin. SRI a inceput sa lucreze pe partea asta de interceptari, filaje etc, a primit buget, s-a dotat si a invatat sa faca treaba asta. Foarte bine! Politia era terci, altii nu prea existau, e a fost f bine, doar ca teribil de prost organizata. Era momentul ca atunci, in 2006-‘07-‘08, sa se schimbe legea, sa se prevada clar cine ce poate sa faca, eventual sa se modifice interdictia securistilor de a face acte de UP, sa se nuanteze legislatia, sa ceva, orice. Fie si printr-un referendum, lumea ar fi votat cu doua maini.
Dar nu. Securismul basescian, probabil produs deja direct de vreo glanda din corp, Pastele ei de glanda, a invins nevoia de transparenta, asa ca au aparut protocoalele. Secrete, ca na, securismul.
Pe masura ce SRI a intrat in schema asta de joc cu miza “dosarele penale”, rolul sau a fost din ce in ce mai mare. Pana cand, pentru ca imbecili securistoizi gen Coldea au ajuns sa aiba ouale uriase, s-au urcat in capul procurorilor, desi, revin obsesiv, ei sunt aceia- si nu securistii – insarcinati cu activitatea de urmarire penala in Romania. De-aici protocolul, deci. Coldea, sa stie toti procurorii, e sefu’ la urmarirea penala, nu procurorii! Ce dracu’?!
5. A urmat o perioada in care Coldea, cu creierul lui mic, si nu procurorii!, a venit cu ideea de a trece inputul SRI in comunicatele oficiale privind dosarele penale. Cand a devenit regula, m-am uitat stramb si-am intrebat, d-aia stiu ca e o initiativa coldeana. Un bou! De ce? Pentru ca legea e lege si, nefiind modificata, inca spune clar ca SRI nu face UP, ci doar procurorii. Iar ubicuitatea SRI in peisajul din sist. judiciar a enervat pe toata lumea, in special pe borfasi. Care au avut motive sa ceara si sa obtina acea decizie a CCR prin care SRI e scos de tot, legal, formal, din activitatea de UP. Adica toata munca agentilor trainuiti pentru asta, toate dotarile, tot, degeaba. Bani aruncati. Pentru ca hei, imbecilu’ are orgoliu, trebuia sa stie lumea din comunicate, oficial, asumat, ca el o are mare. Nu inteligenta. Coldea. Florian. Florin, pentru prieteni. Sictir, bat cap de creta!
6. De doi ani, de cand SRI nu mai lucreaza cu ei, DNA nu mai poate face mai nimic. DIICOT e cam mort si el. Parchetul “normal” e blanao de ani de zile, nu face nimic.
De vina sint orgoliile imbecile ale securistilor (de la care evident ca nu ma asteptam la altceva – muie serei!), dar si vocatia de sclav a procurorilor. Cum sa accepti tu asa mizerie? Cum sa il lasi pe un cacat de mos Teaca sa se urce gramada pe tine?! Cum?! Sclavilor! Sa va fie rusine, procurori! Ati avut totul: legi (oarecum) ok, opinie publica ok, politic ok, si v-ati facut pres la niste mizerii. Faceti acuma anchete, cu motanienii si restul de pungasi de constiinte deghizati in presa si cu o parte a opiniei publice virusate, sa va vad!
7. O sa fie dezastru. Vai de societatea asta! (Irinel I.).
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum o ziArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă




