Un val de scepticism crește în comunitatea științifică față de narativul dominant al schimbărilor climatice. Cercetători de renume denunță o „politicizare” a științei climei, transformată într-o unealtă pentru interese economice și politice.
Conform unui articol semnat de jurnalista Claudia Marcu în Cotidianul Național, tot mai mulți oameni de știință pun la îndoială teoria schimbărilor climatice.
„O mișcare cvasi-religioasă bazată pe o narațiune științifică absurdă”
Dr. Richard Lindzen, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, este unul dintre vocile tot mai puternice care contestă dogma climatică. Într-un articol publicat pe clintel.org și citat de Cotidianul Național, acesta afirmă că „știința modernă a climei a fost transformată într-un aparat politic dominat de activități de advocacy de tip campanie, subminând principiile fundamentale ale cercetării bazate pe dovezi”. Lindzen descrie narativul schimbărilor climatice ca pe o „mișcare cvasi-religioasă bazată pe o narațiune științifică absurdă”.
Sărăcie și blackout-uri în numele „salvării planetei”?
Articolul subliniază modul în care politicile „verzi” impuse de UE au afectat România și alte state membre, obligându-le să renunțe la termocentralele pe cărbune, să introducă taxe de poluare și să investească în surse de energie intermitente precum eolienele și fotovoltaicele. Consecința? Sărăcie, blackout-uri și o dependență crescută de importurile de energie, conform sursei citate.
Scepticismul, motorul progresului științific, interzis de „conformiștii climatici”
Vijay Jayaraj, cercetător la Coaliția CO2, este un alt critic vocal al „științei climatice” contemporane. Acesta susține că „practicienii metodologiei științifice riguroase ar considera cercetarea climatică de astăzi o rușine, modelată de ortodoxie și zelotism necritic, mai degrabă decât de testarea autentică a ipotezelor”. Jayaraj atrage atenția asupra faptului că „conformiștii climatici de astăzi declară dezbaterea soluționată și îi etichetează pe cei cu întrebări drept negaționiști, scoțând practic în afara legii scepticismul care impulsionează progresul științific”.
Dovezi ignorate: planeta „înflorește”, nu este „în pericol”
Articolul din Cotidianul Național citează numeroase exemple de dovezi care contrazic narativul apocaliptic al schimbărilor climatice: înregistrările geologice indică perioade cu temperaturi și niveluri de CO₂ atmosferic mult mai ridicate în trecut, planeta devine mai verde, decesele legate de dezastre naturale sunt la minime istorice, speranța de viață continuă să crească, iar randamentele culturilor globale sunt la niveluri record. Mai mult, „insulele dispărute” din Pacific continuă să existe și chiar au crescut în dimensiuni, iar gheața arctică a refuzat să dispară.
Modele computerizate eronate și „o industrie verde de un trilion de dolari”
Jayaraj atacă modelele computerizate utilizate pentru a prezice efectele schimbărilor climatice, afirmând că „atunci când sunt testate în raport cu rezultatele cunoscute, acestea eșuează în mod constant”. Acesta susține că „narațiunea crizei este perpetuată pentru a susține o industrie ‘verde’ de un trilion de dolari, dependentă de frică, sprijin politic și subvenții finanțate public”.
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login