Pilonul II, noua sursă de finanțare pentru industria de apărare

Prudența investițională este aruncată în aer, dezvăluie Cotidianul Național într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu: PSD vrea ca banii din pensiile private ale românilor să poată fi investiți în industria de apărare.

Parlamentarii social-democrați au depus un proiect de lege prin care administratorii fondurilor de pensii private vor putea investi în acțiuni ale companiilor din România care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în firme cu activități cu dublă utilizare.

Criticii atrag însă atenția că, în lipsa unor contracte ferme cu statul, valoarea acțiunilor acestor societăți listate la bursă riscă să fie extrem de volatilă, ceea ce ar putea afecta direct siguranța economiilor pentru bătrânețe ale participanților la sistem.

Industria de apărare, „salvată” din conturile viitorilor pensionari

PSD își justifică inițiativa prin nevoia de a „revigora” industria națională de apărare. Proiectul de lege prevede ca fondurile de pensii să poată cumpăra acțiuni la companiile românești de profil listate la bursă, între care Cotidianul Național amintește Aerostar Bacău (reparații, modernizări și producție de aeronave militare), IAR Brașov (producție și reparații de elicoptere), Avioane Craiova (avioane de antrenament și luptă) și Turbomecanica București.

Problema majoră, punctată în analiza din Cotidianul Național, este contextul: contractele mari rezultate din împrumutul de 16,7 miliarde de euro prin SAFE au fost direcționate în afara țării de Guvernul Bolojan. În aceste condiții, așteptările privind o revigorare rapidă a companiilor românești din apărare par mai degrabă optimiste decât realiste.

Strategia de apărare, folosită ca argument politic

Inițiatorii PSD își fundamentează propunerea legislativă pe Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, document care consacră rolul economiei în arhitectura de securitate.

Parlamentarii arată că strategia cere economiei naționale să genereze resurse pentru programele de înzestrare și să contribuie direct la producția de echipamente și tehnologie militară, inclusiv prin dezvoltarea capabilităților cu dublă utilizare. Totodată, Strategia prevede revitalizarea industriei naționale de apărare și utilizarea unor instrumente economice și financiare – inclusiv consolidarea pieței de capital și stimularea investițiilor private – pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat și a susține proiectele de interes strategic.

PSD: „Adaptare la prioritățile strategice, nu risc suplimentar”

Potrivit social-democraților, fondurile de pensii investesc deja, prin natura mandatului lor, preponderent în instrumente tranzacționate pe piețe reglementate, sub reguli stricte de prudență: diversificare, lichiditate, calitate și securitate. În această logică, susțin ei, utilizarea pieței de capital pentru finanțarea economiei reale și, în special, a sectoarelor strategice este „pe deplin compatibilă” cu rolul acestor fonduri.

PSD afirmă că lărgirea expresă a cadrului pentru investiții în emitenți listați care activează în domeniul apărării și securității nu ar însemna o abatere de la protecția participanților, ci o „adaptare proporțională” la prioritățile strategice naționale și la misiunea pieței de capital de a finanța pe termen lung.

Dubla miză invocată de inițiatori

Social-democrații susțin că proiectul ar produce un „dublu efect benefic”:
– pe de o parte, ar permite „diversificarea prudentă” a portofoliilor fondurilor de pensii și accesul la „oportunități investiționale” în sectoare strategice, în interesul participanților, cu menținerea excluderilor ferme pentru arme interzise sau controversate;
– pe de altă parte, ar valorifica piața de capital și capitalul instituțional autohton ca instrument de finanțare pe termen lung a industriei de apărare.

Întrebarea-cheie: unde rămâne prudența investițională?

În prezent, conform legislației, administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să urmărească siguranța și rentabilitatea banilor participanților. Din acest motiv, circa 70% din activele fondurilor sunt investite în titluri de stat, considerate cele mai sigure instrumente, iar o parte mai mică în acțiuni ale unor companii solide listate la bursă.

Propunerea PSD ridică astfel o întrebare esențială, subliniată de analiza Cotidianului Național: poate fi industria de apărare – dependentă de comenzi politice, bugete publice și decizii internaționale – tratată ca un plasament „prudent” pentru economiile de pensie ale românilor?

Rămâne de văzut dacă Parlamentul va considera că riscurile de volatilitate și dependență de stat sunt compatibile cu rolul esențial de protecție pe care îl are sistemul de pensii private. Până atunci, dezbaterea despre folosirea banilor de pensie pentru a finanța tunurile și rachetele industriei de apărare este abia la început.

Într-o desfășurare de forțe fără precedent, menită să securizeze flancul sudic al spațiului de liberă circulație, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat, într-o singură zi, mai multe tentative de pătrundere ilegală în țară. Acțiunea de tip „Blitz”, desfășurată în strânsă cooperare cu autoritățile bulgare, a scos la iveală metodele disperate la care recurg migranții pentru a fenta vigilența controalelor de la graniță.

Alerte internaționale ignorate: Nepalezi cu decizii de returnare, depistați pe DN 5

Prima lovitură a fost dată în urma unui control în trafic pe principala arteră care leagă frontiera de Capitală. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, un autoturism înmatriculat în România, condus de un bărbat de 51 de ani, a fost interceptat în timp ce transporta doi cetățeni nepalezi.

Verificările rapide prin aplicația E-DAC au confirmat suspiciunile polițiștilor: cei doi bărbați nu doar că nu aveau drept de circulație în spațiul Schengen, dar figurau deja în sistemele de securitate cu alerte emise de autoritățile bulgare. Pe numele acestora fuseseră deja emise decizii de returnare, pe care aceștia au încercat să le ignore trecând ilegal granița în România.

Marfă umană printre transporturile de fier: Metoda „șnurului slăbit” a eșuat

Inventivitatea traficanților și a migranților a fost testată din nou câteva ore mai târziu, când un autocamion condus de un cetățean turc a fost tras pe dreapta. Deși vehiculul transporta oficial fier pe ruta Turcia-România, o anomalie la șnurul asigurator al semiremorcii a atras atenția agenților de la frontieră.

În urma unei percheziții amănunțite în interiorul compartimentului de marfă, polițiștii au descoperit doi bărbați – un turc și un iranian – ascunși printre materialele feroase. Niciunul nu poseda documente de călătorie valabile, sperând că greutatea încărcăturii va fi un paravan suficient pentru a trece neobservați. Seria capturilor a fost completată de un cetățean marocan, interceptat de o patrulă mixtă în timp ce se deplasa pe jos în proximitatea fostului punct de frontieră.

Toleranță zero: Migranții, predați de urgență autorităților bulgare

Toți cei cinci cetățeni străini sunt acum sub lupa anchetatorilor, fiind cercetați pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Totuși, conform planului de cooperare dintre România și Bulgaria, aventura lor pe teritoriul românesc a fost scurtă.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a confirmat că, imediat după finalizarea procedurilor preliminare, toate cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților din țara vecină pentru continuarea cercetărilor. Instituția reiterează că astfel de acțiuni „Blitz” vor continua cu o frecvență sporită, obiectivul fiind gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și garantarea unei securități de neclintit în interiorul spațiului Schengen. (Sava N.).

Pașaport nou în 2026: când este obligatoriu

În 2026, schimbarea pașaportului în România se face printr-o procedură administrativă gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Pașapoarte. Cererea poate fi depusă atât în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte, cât și în străinătate, prin consulatele și ambasadele României.

Un nou pașaport este necesar în următoarele situații:

• expirarea documentului;
• pierderea sau furtul pașaportului;
• deteriorarea lui.

În cazul expirării, vechiul pașaport este anulat automat la emiterea celui nou. Dacă documentul a fost pierdut sau furat, solicitantul trebuie să depună o declarație oficială și, după caz, o sesizare la poliție.

Paș cu paș: procedura pentru schimbarea pașaportului

Obținerea unui nou pașaport presupune parcurgerea mai multor etape obligatorii:

• programare online;
• depunerea actelor la serviciul de pașapoarte;
• verificarea documentelor și procesarea cererii;
• ridicarea noului pașaport.

Depunerea cererii se face doar personal, fie la serviciile publice comunitare de pașapoarte din România, fie la misiunile diplomatice și consulare din străinătate.

Acte necesare pentru pașaport în 2026

Pentru eliberarea unui nou pașaport sunt necesare, în mod standard:

• carte de identitate valabilă sau document provizoriu de identitate;
• dovada achitării taxei pentru pașaport;
• pașaportul anterior, dacă există;
• documente suplimentare, în situații speciale (de exemplu, pentru minori sau pentru clarificarea statutului juridic).

Autoritățile pot cere acte în plus pentru confirmarea identității sau a situației personale a solicitantului.

Ce tipuri de pașapoarte pot fi obținute

Sunt disponibile două tipuri principale de pașapoarte:

– Pașaport simplu electronic
Documentul standard pentru călătorii internaționale, care include elemente biometrice de securitate.
Valabilitate:

• 10 ani pentru adulți;
• 5 ani pentru persoanele între 12 și 18 ani;
• 3 ani pentru copiii sub 12 ani.

– Pașaport simplu temporar
Se eliberează doar în situații urgente (motive medicale, familiale, profesionale).
Caracteristici:

• valabilitate de 12 luni;
• termen de emitere redus;
• utilizare limitată la cazuri justificate.

Cât costă schimbarea pașaportului în 2026

Taxele pentru eliberarea pașaportului în 2026 sunt:

• 265 de lei pentru pașaportul simplu electronic;
• 265 de lei pentru pașaportul simplu temporar.

Plata poate fi făcută:

• online (inclusiv prin Ghiseul.ro);
• la bănci autorizate;
• la terminale de plată.

Programare exclusiv online și termene de eliberare

Programarea pentru depunerea cererii se face doar online, prin platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura include:

• alegerea locației (serviciu de pașapoarte sau misiune consulară);
• selectarea tipului de pașaport;
• stabilirea intervalului orar;
• completarea datelor personale;
• confirmarea programării.

Solicitanții pot urmări online stadiul cererii, folosind numărul de înregistrare primit la depunere.

Termenele de eliberare diferă:

• în România, pașaportul simplu electronic se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare;
• în străinătate, termenul poate ajunge la 45–60 de zile lucrătoare;
• pașaportul simplu temporar poate fi emis în cel mult 15 zile lucrătoare, în situațiile urgente.

Pașaport electronic – standardul de siguranță, temporarul – soluția de urgență

Pașaportul simplu electronic rămâne varianta standard, cu perioadă lungă de valabilitate și nivel ridicat de securitate. Pașaportul simplu temporar este rezervat exclusiv cazurilor urgente și are valabilitate limitată, fiind o soluție de tranziție până la obținerea unui document electronic. (Paul D.).