Un program interinstituțional de anvergură, cu sprijinul experților Frontex, este în desfășurare pentru a consolida capacitățile de anticipare a riscurilor la frontiere.

Consolidarea competențelor, o prioritate absolută

În perioada 30 septembrie – 3 octombrie 2025, Poliția de Frontieră Română desfășoară un program intensiv de pregătire continuă, dedicat specialiștilor în analiza de risc. Această inițiativă subliniază angajamentul instituției de a consolida competențele profesionale ale polițiștilor de frontieră. Scopul principal este de a dezvolta analize solide și relevante, care să contribuie la o mai bună înțelegere și anticipare a fenomenelor ce pot afecta securitatea frontierelor țării, se arată într-un comunicat oficial al Poliției de Frontieră.

Analiza de risc, pilon central în contextul Schengen

Analiza de risc este un instrument vital în activitatea zilnică a polițiștilor de frontieră, mai ales în contextul aderării României la Spațiul Schengen. Identificarea și gestionarea proactivă a riscurilor devin priorități strategice.

Parteneriat interinstituțional și expertiză internațională

Potrivit sursei citate, 25 de specialiști din structurile cheie ale Poliției de Frontieră Române și ale Inspectoratului General pentru Imigrări participă la acest program interinstituțional. Ei beneficiază de expertiza a trei instructori internaționali, desemnați de Academia Frontex. Pe durata celor patru zile de cursuri intensive, participanții utilizează tehnici moderne de analiză și instrumente avansate, adaptate cerințelor specifice ale apartenenței României la Spațiul Schengen.

Modelul european CIRAM, standard de referință

În cadrul programului, participanții utilizează modelul european CIRAM (Common Integrated Risk Analysis Model), standardul comun elaborat de Agenția Frontex. Acest model este folosit pentru fundamentarea procesului decizional la nivel european și oferă un cadru coerent de analiză, permițând o abordare integrată a riscurilor la frontierele Uniunii Europene.

Cooperare internațională și viziune unitară

Activitatea facilitează schimbul de experiență între experții români și reprezentanții altor state membre Schengen, contribuind la consolidarea cooperării internaționale și la dezvoltarea unei viziuni unitare asupra fenomenelor care afectează frontiera externă a Uniunii Europene.

România, partener strategic în securitatea frontierelor europene

Poliția de Frontieră Română își reafirmă angajamentul pentru profesionalism, adaptabilitate și cooperare europeană, elemente esențiale pentru garantarea securității frontierelor și protejarea intereselor cetățenilor. Instituția a transmis mulțumiri partenerilor internaționali pentru sprijinul acordat, subliniind că România își consolidează astfel poziția de partener strategic în arhitectura de securitate a frontierelor europene. (Paul D.).

Senatorul PNL Ovidiu Jitaru a anunțat cu satisfacție adoptarea în Parlament a primei sale legi, o inițiativă menită să aducă „eficiență, responsabilitate și economie” în sistemul de justiție.

Videoconferințele în instanță pentru deținuți – o măsură economică și sigură

Legea propusă de Jitaru prevede ca deținuții să poată participa la procesele intentate de ei prin intermediul videoconferințelor, eliminând necesitatea transportului fizic la instanțele din țară. Senatorul a argumentat că „în ultimii ani, astfel de deplasări au generat costuri mari și au fost folosite uneori abuziv, doar pentru a ieși temporar din penitenciare.”

Reducerea costurilor și asigurarea accesului la justiție

Prin această măsură, se urmărește o reducere semnificativă a cheltuielilor cu transportul, combustibilul, paza și resursele umane, menținând în același timp accesul la justiție, „dar într-un mod mai eficient și mai sigur,” a subliniat Jitaru.

Investiții în aparatură modernă pentru penitenciare

Legea prevede dotarea penitenciarelor cu aparatură modernă pentru videoconferințe, asigurând astfel o legătură rapidă, sigură și fără costuri suplimentare inutile cu instanțele.

O lege care răspunde nevoilor reale și eficientizează sistemul

Senatorul PNL a descris legea ca fiind una „care răspunde nevoilor reale și contribuie la o administrare mai eficientă.” El a ținut să mulțumească doamnei avocat Ionela Aiftincă pentru sprijinul profesionist în elaborarea legii și colegilor parlamentari care au susținut demersul său.