Anchete
EXPLOZIV/„Pun la dispoziția Comisiei SRI dovezi ale trădării lui Florian Coldea!” – Comisarul de Prahova
După ce fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații a declarat că sunt persoane importante din stat care trădează interesele naționale, fostul șef al SPP i-a dat o replică dură. Dumitru Iliescu a dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, că are informații certe despre implicarea lui Coldea în acțiuni contrare României, pe care le poate prezenta în Parlament.
Replică dură a generalului (r) Dumitru Iliescu, după ieșirea publică a lui Florian Coldea care, după audierea de săptămâna trecută de la Comisia parlamentară de Control a activității SRI, a dat exemplul lui Iuda acuzând de tradare pe „unii (care) practică astăzi în mod vizibil același lucru cu interesele statului român”. Fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) l-a acuzat, fățiș, de trădare chiar pe fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații.
După ce a postat pe Facebook o serie de întrebări din care reiese că fostul număr 2 din SRI a dispus monitorizarea ofițerilor cu cele mai înalte funcții în Armata României, el a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că are dovezi prin care poate demonstra că Florian Coldea a acționat contra intereselor statului român. „Dacă sunt chemat, pun la dispoziția Comisiei SRI dovezi, cu nume și prenume. Voi da detalii importante, așa cum am mai făcut-o și în precedentele audieri. Cunosc țintele lor. Aceste detalii pot fi analizate și puse la dispoziția Parchetului General, pentru a fi cercetate”, ne-a declarat Dumitru Iliescu. Generalul a mai spus că prin aceste monitorizări, Florian Coldea știa ce planuri au șefii Armatei României, dacă erau sau nu de acord cu „partenerul strategic” SUA și, în funcție de informațiile obținute, pe căi diplomatice se obținea menținerea sau schimbarea din funcție.
„La solicitarea cui ați început acest demers și cui i-ați transmis informațiile?”
Dumitru Iliescu a postat, luni, pe Facebook un text în care îl taxează pe Florian Coldea, după declarațiile fostului prim-adjunct al SRI. „Adevăratul Iuda e Florian Coldea”, susține fostul șef al SPP.
Acesta a adăugat: „Îi cunosc foarte bine deficitul în capacitatea de a evalua corespunzător o situație sau alta și, în consecință, nu am dat nicio importantă aberațiilor prezentate în față Comisiei de control SRI, până în momentul în care a început să vorbească despre trădare și trădători. Cât tupeu poate să aibă acest individ… El, care A TRĂDAT România fără nicio reținere, ne vorbește despre trădare, arată cu degetul către alțîi, îi dojenește precum lupul moralist. Am prezentat, în postările anterioare, ce și cum a trădat. Nu am să reiau în această postare afirmațiile deja cunoscute. Am să-i pun doar câteva întrebări pe care un prieten m-a rugat să i le adresez: Pentru că tot ne vorbiți de Iuda și de trădare, poate ne spuneți dacă ați dispus monitorizarea complexă a ofițerilor cu cele mai înalte funcții în armată, pornind de la Șeful Statului Major General, și continuând cu șefii statelor majore ale categoriilor de forțe armate, și nu numai. Dacă i-ați monitorizat pe aceștia și pe cei cu funcțiile cele mai importante în celelalte structuri componente ale Sistemului Național de Apărare, poate ne spuneți și cum ați valorificat informațiile culese în acest mod, și câte dosare pe siguranță națională s-au deschis la Parchetul General pe numele lor. De asemenea poate faceți precizări la solicitarea cui ați început acest demers și cui i-ați transmis informațiile respective. Suntem curioși, în același timp, să ne spuneți ce fel de informații ați transmis reprezentanților partenerului nostru strategic, inclusiv în cadrul întâlnirilor foarte dese cu aceștia în vilele de protocol sau în alte obiective ale SRI, și dacă, prin transmiterea acestora, a fost afectată în mod grav sau nu Siguranța Națională a României. Dacă nu va mai amintiți, rugați-l pe domnul George Maior, șeful și complicele dvs. să vă ajute… Hoțul strigă hoții! Iuda țipă că alții au săvârșit trădarea…”, a scris Dumitru Iliescu pe pagina sa de Facebook.
Șeful Forțelor Aeriene, schimbat pentru că s-a opus achiziționării rachetelor „Patriot”
Deși a evitat să ne spună care dintre șefii Armatei au fost vizați de monitorizările SRI dispuse de Florian Coldea, „pentru că sunt lucruri care țin de siguranța națională”, într-o postare pe Facebook, din 19 octombrie 2017, generalul Dumitru Iliescu atrăgea atenția asupra unui lucru extrem de grav: fostul șef al Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Laurian Anastasof (foto) a fost eliberat din funcție pentru că nu a fost de acord cu achiziționarea rachetelor „Patriot”, la pachet cu 36 de avioane F-16.
Într-o postare în care îl critica pe ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, Dumitru Iliescu a menționat: „După ce România a convenit cu partenerul strategic să cumpere din Portugalia 12 avioane F-16, generalul Anastasof a insistat și a reușit să convingă factorii de decizie români, să mai cumpere încă 36 de avioane F-16, dar de dată această din SUA, bineînțeles conjugându-și eforturile cu cele ale Ambasadei SUA la București și nu numai. Nu așa fusese înțelegerea. Trebuia să achiziționăm acum ultramodernele avioane F-35. De ce s-a ajuns la această situație e lesne de înțeles, dar și ale cui interese erau promovate, de asemenea. Însă, cu toată „simpatia” lui față de americani, când s-a pus problema achiziționări, contra cost, a sistemului de rachete Patriot, generalul Anastasof a decis să nu se implice în susținerea acestui proiect. Era prea vizibilă mânăria și a decis să fie neutru, demonstrând că prin venele lui a mai rămas și ceva sânge românesc. Dar asta l-a costat funcția, americanii retrăgându-l imediat din poziția în care tot ei îl ajutaseră să promoveze”. Generalul-locotenent Laurian Anastasof a fost eliberat din funcția de șef al Statului Major al Forțelor Aeriene pe data de 13 octombrie 2017, prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, Mihai Fifor.
Patru șefi de stat major în „Era Coldea”
În perioada în care Florian Coldea a fost prim-adjunct al șefilor SRI, între anii 2006 și 2017, Armata României a avut patru șefi ai Statului Major General, a doua funcție după ministrul Apărării. Primul, generalul Eugen Bădălan a fost schimbat din funcție chiar în 2006, anul în care Coldea a preluat funcția.
Atunci, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Bădălan pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, în dosarul „Tofan Grup”. În acel dosar a fost învinuit şi predecesorul său la şefia Statului Major General, generalul Mihail Popescu, precum şi alţi patru ofiţeri. Cei doi generali sunt acuzaţi că în perioada cât au fost şefi ai Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) au subevaluat preţurile la deşeurile metalice rezultate din dezmembrarea tehnicii militare şi au acceptat preţuri supraevaluate la anvelope în contractul încheiat cu SC Tofan Steel SRL. Cu toate că Eugen Bădălan a declarat că acel contract a fost legal și l-a acuzat pe fostul ministru al Apărării, Teodor Athanasiu, că este cel care „a instrumentat să ajung aici”, pe 29 iunie 2012, generalul a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu privind înstrăinarea unor bunuri ale Armatei.
Un submarin numit dorință
Al doilea șef din Armata României din perioada șefiei lui Coldea la SRI a fost amiralul Gheorghe Marin, în perioada 13 septembrie 2006-28 decembrie 2010. Acesta i-a luat locul lui Bădălan, deși a făcut subiectul unor dezvăluiri de presă prin care era acuzat de încheierea unor contracte dezavantajoase pentru Marina Militară Română. Printre acestea se numărau repararea bricului „ Mircea ” sau a fregatei „Mărăşeşti”. A fost numit șef al Statului Major General după ce a coordonat personal în anul 2006 negocierile cu SUA pentru achiziţionarea unui submarin nuclear second-hand, care n-a ajuns niciodată în țara noastră. El a respins ideea de a se cheltui bani pentru revitalizarea submarinului „Delfinul”, în speranţa că negocierile cu SUA pentru obţinerea submarinului nuclear se vor încheia favorabil.
Ceilalți doi șefi ai statului major general au fost generalul Ştefan Dănilă, în perioada 28 decembrie 2010-1 ianuarie 2015 și general Nicolae Ciucă, de la 1 ianuarie 2015 și până în prezent.
Florian Coldea: „Protocoalele aveau caracter tehnic”
După audierea în Comisia de Control al SRI de săptămâna trecută, fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, a făcut referire la persoane care trădează interesele ţării: „Unii, în mod vizibil, practică, astăzi, acelaşi lucru cu interesele statului român”. El susține că anularea protocoalelor Serviciului Român de Informaţii pune în pericol securitatea României.
Coldea consideră că SRI este acum în imposibilitatea de a acţiona în cazul unor infracţiuni precum spionajul, trădarea şi chiar terorismul. Acesta i-a atacat pe cei care au acuzat existenţa protocoalelor între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General comparându-i cu personajul biblic Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat pe Mântuitorul Iisus Hristos. Fostul adjunct al șefului SRI Coldea a spus că problematica cooperarii în baza unor protocoale este o practică internațională, inclusiv a nivelul UE și NATO, și că nu se poate coopera instituțional fără un protocol. Acestea aveau un caracter tehnic, funcționau limitativ tocmai pentru a garanta legalitatea.
Hans Klemm folosește „ghilotina DNA”
Fostul șef al SPP nu a ezitat să îi critice pe americani și pe ambasadorul Klemm despre care susține că se folosește de structurile de forță: „De aceea domnul Klemm susține cu toată tăria structurile de forță aservite, prin intermediul cărora aduce la ascultare factorii români de decizie. La cei care mișcă în front le arată ghilotină DNA, iar pe cei care continuă să o facă îi decapitează politic, introducându-i pe culoarele mass-mediei și justiției”.
El susține că generalul Anastasof este doar un exemplu de ofițer cu funcție înaltă care, dacă a mișcat în front, în fața „parteneriatului strategic” a fost schimbat din funcție. „Atunci când i-am primit în casă noastră pe americani, cu trupe și cu tehnică militară și bine am făcut, era necesară această acțiune, ei nu au venit cu mâna goală, au adus și „câteva” efective ale serviciilor lor de informații și în special ale CIA, care zburdă după bunul plac prin ograda noastră. Noi i-am primit ca oaspeți, dar ei se manifestă ca stăpâni, încercând să preia controlul în toate domeniile: politic, economic, juridic, militar, siguranță națională și altele, dar și la toate nivelurile pentru a-și promova și apară interesele… El (Hans Klemm – n.r.) ne consideră vasali, ne consideră o colonie americană și se vâră în toate problemele noastre interne… Nu o face întâmplător, deși ar putea-o face în alt mod, mai discret și cu mai multă eficiență, dar asta presupune profesionalism și mai multă inteligență”, a mai adăugat Dumitru Iliescu. (Petrisor Cana –EVZ).
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 17 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



