Anchete
EXPLOZIV/„Pun la dispoziția Comisiei SRI dovezi ale trădării lui Florian Coldea!” – Comisarul de Prahova
După ce fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații a declarat că sunt persoane importante din stat care trădează interesele naționale, fostul șef al SPP i-a dat o replică dură. Dumitru Iliescu a dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, că are informații certe despre implicarea lui Coldea în acțiuni contrare României, pe care le poate prezenta în Parlament.
Replică dură a generalului (r) Dumitru Iliescu, după ieșirea publică a lui Florian Coldea care, după audierea de săptămâna trecută de la Comisia parlamentară de Control a activității SRI, a dat exemplul lui Iuda acuzând de tradare pe „unii (care) practică astăzi în mod vizibil același lucru cu interesele statului român”. Fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) l-a acuzat, fățiș, de trădare chiar pe fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații.
După ce a postat pe Facebook o serie de întrebări din care reiese că fostul număr 2 din SRI a dispus monitorizarea ofițerilor cu cele mai înalte funcții în Armata României, el a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că are dovezi prin care poate demonstra că Florian Coldea a acționat contra intereselor statului român. „Dacă sunt chemat, pun la dispoziția Comisiei SRI dovezi, cu nume și prenume. Voi da detalii importante, așa cum am mai făcut-o și în precedentele audieri. Cunosc țintele lor. Aceste detalii pot fi analizate și puse la dispoziția Parchetului General, pentru a fi cercetate”, ne-a declarat Dumitru Iliescu. Generalul a mai spus că prin aceste monitorizări, Florian Coldea știa ce planuri au șefii Armatei României, dacă erau sau nu de acord cu „partenerul strategic” SUA și, în funcție de informațiile obținute, pe căi diplomatice se obținea menținerea sau schimbarea din funcție.
„La solicitarea cui ați început acest demers și cui i-ați transmis informațiile?”
Dumitru Iliescu a postat, luni, pe Facebook un text în care îl taxează pe Florian Coldea, după declarațiile fostului prim-adjunct al SRI. „Adevăratul Iuda e Florian Coldea”, susține fostul șef al SPP.
Acesta a adăugat: „Îi cunosc foarte bine deficitul în capacitatea de a evalua corespunzător o situație sau alta și, în consecință, nu am dat nicio importantă aberațiilor prezentate în față Comisiei de control SRI, până în momentul în care a început să vorbească despre trădare și trădători. Cât tupeu poate să aibă acest individ… El, care A TRĂDAT România fără nicio reținere, ne vorbește despre trădare, arată cu degetul către alțîi, îi dojenește precum lupul moralist. Am prezentat, în postările anterioare, ce și cum a trădat. Nu am să reiau în această postare afirmațiile deja cunoscute. Am să-i pun doar câteva întrebări pe care un prieten m-a rugat să i le adresez: Pentru că tot ne vorbiți de Iuda și de trădare, poate ne spuneți dacă ați dispus monitorizarea complexă a ofițerilor cu cele mai înalte funcții în armată, pornind de la Șeful Statului Major General, și continuând cu șefii statelor majore ale categoriilor de forțe armate, și nu numai. Dacă i-ați monitorizat pe aceștia și pe cei cu funcțiile cele mai importante în celelalte structuri componente ale Sistemului Național de Apărare, poate ne spuneți și cum ați valorificat informațiile culese în acest mod, și câte dosare pe siguranță națională s-au deschis la Parchetul General pe numele lor. De asemenea poate faceți precizări la solicitarea cui ați început acest demers și cui i-ați transmis informațiile respective. Suntem curioși, în același timp, să ne spuneți ce fel de informații ați transmis reprezentanților partenerului nostru strategic, inclusiv în cadrul întâlnirilor foarte dese cu aceștia în vilele de protocol sau în alte obiective ale SRI, și dacă, prin transmiterea acestora, a fost afectată în mod grav sau nu Siguranța Națională a României. Dacă nu va mai amintiți, rugați-l pe domnul George Maior, șeful și complicele dvs. să vă ajute… Hoțul strigă hoții! Iuda țipă că alții au săvârșit trădarea…”, a scris Dumitru Iliescu pe pagina sa de Facebook.
Șeful Forțelor Aeriene, schimbat pentru că s-a opus achiziționării rachetelor „Patriot”
Deși a evitat să ne spună care dintre șefii Armatei au fost vizați de monitorizările SRI dispuse de Florian Coldea, „pentru că sunt lucruri care țin de siguranța națională”, într-o postare pe Facebook, din 19 octombrie 2017, generalul Dumitru Iliescu atrăgea atenția asupra unui lucru extrem de grav: fostul șef al Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Laurian Anastasof (foto) a fost eliberat din funcție pentru că nu a fost de acord cu achiziționarea rachetelor „Patriot”, la pachet cu 36 de avioane F-16.
Într-o postare în care îl critica pe ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, Dumitru Iliescu a menționat: „După ce România a convenit cu partenerul strategic să cumpere din Portugalia 12 avioane F-16, generalul Anastasof a insistat și a reușit să convingă factorii de decizie români, să mai cumpere încă 36 de avioane F-16, dar de dată această din SUA, bineînțeles conjugându-și eforturile cu cele ale Ambasadei SUA la București și nu numai. Nu așa fusese înțelegerea. Trebuia să achiziționăm acum ultramodernele avioane F-35. De ce s-a ajuns la această situație e lesne de înțeles, dar și ale cui interese erau promovate, de asemenea. Însă, cu toată „simpatia” lui față de americani, când s-a pus problema achiziționări, contra cost, a sistemului de rachete Patriot, generalul Anastasof a decis să nu se implice în susținerea acestui proiect. Era prea vizibilă mânăria și a decis să fie neutru, demonstrând că prin venele lui a mai rămas și ceva sânge românesc. Dar asta l-a costat funcția, americanii retrăgându-l imediat din poziția în care tot ei îl ajutaseră să promoveze”. Generalul-locotenent Laurian Anastasof a fost eliberat din funcția de șef al Statului Major al Forțelor Aeriene pe data de 13 octombrie 2017, prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, Mihai Fifor.
Patru șefi de stat major în „Era Coldea”
În perioada în care Florian Coldea a fost prim-adjunct al șefilor SRI, între anii 2006 și 2017, Armata României a avut patru șefi ai Statului Major General, a doua funcție după ministrul Apărării. Primul, generalul Eugen Bădălan a fost schimbat din funcție chiar în 2006, anul în care Coldea a preluat funcția.
Atunci, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Bădălan pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, în dosarul „Tofan Grup”. În acel dosar a fost învinuit şi predecesorul său la şefia Statului Major General, generalul Mihail Popescu, precum şi alţi patru ofiţeri. Cei doi generali sunt acuzaţi că în perioada cât au fost şefi ai Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) au subevaluat preţurile la deşeurile metalice rezultate din dezmembrarea tehnicii militare şi au acceptat preţuri supraevaluate la anvelope în contractul încheiat cu SC Tofan Steel SRL. Cu toate că Eugen Bădălan a declarat că acel contract a fost legal și l-a acuzat pe fostul ministru al Apărării, Teodor Athanasiu, că este cel care „a instrumentat să ajung aici”, pe 29 iunie 2012, generalul a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu privind înstrăinarea unor bunuri ale Armatei.
Un submarin numit dorință
Al doilea șef din Armata României din perioada șefiei lui Coldea la SRI a fost amiralul Gheorghe Marin, în perioada 13 septembrie 2006-28 decembrie 2010. Acesta i-a luat locul lui Bădălan, deși a făcut subiectul unor dezvăluiri de presă prin care era acuzat de încheierea unor contracte dezavantajoase pentru Marina Militară Română. Printre acestea se numărau repararea bricului „ Mircea ” sau a fregatei „Mărăşeşti”. A fost numit șef al Statului Major General după ce a coordonat personal în anul 2006 negocierile cu SUA pentru achiziţionarea unui submarin nuclear second-hand, care n-a ajuns niciodată în țara noastră. El a respins ideea de a se cheltui bani pentru revitalizarea submarinului „Delfinul”, în speranţa că negocierile cu SUA pentru obţinerea submarinului nuclear se vor încheia favorabil.
Ceilalți doi șefi ai statului major general au fost generalul Ştefan Dănilă, în perioada 28 decembrie 2010-1 ianuarie 2015 și general Nicolae Ciucă, de la 1 ianuarie 2015 și până în prezent.
Florian Coldea: „Protocoalele aveau caracter tehnic”
După audierea în Comisia de Control al SRI de săptămâna trecută, fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, a făcut referire la persoane care trădează interesele ţării: „Unii, în mod vizibil, practică, astăzi, acelaşi lucru cu interesele statului român”. El susține că anularea protocoalelor Serviciului Român de Informaţii pune în pericol securitatea României.
Coldea consideră că SRI este acum în imposibilitatea de a acţiona în cazul unor infracţiuni precum spionajul, trădarea şi chiar terorismul. Acesta i-a atacat pe cei care au acuzat existenţa protocoalelor între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General comparându-i cu personajul biblic Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat pe Mântuitorul Iisus Hristos. Fostul adjunct al șefului SRI Coldea a spus că problematica cooperarii în baza unor protocoale este o practică internațională, inclusiv a nivelul UE și NATO, și că nu se poate coopera instituțional fără un protocol. Acestea aveau un caracter tehnic, funcționau limitativ tocmai pentru a garanta legalitatea.
Hans Klemm folosește „ghilotina DNA”
Fostul șef al SPP nu a ezitat să îi critice pe americani și pe ambasadorul Klemm despre care susține că se folosește de structurile de forță: „De aceea domnul Klemm susține cu toată tăria structurile de forță aservite, prin intermediul cărora aduce la ascultare factorii români de decizie. La cei care mișcă în front le arată ghilotină DNA, iar pe cei care continuă să o facă îi decapitează politic, introducându-i pe culoarele mass-mediei și justiției”.
El susține că generalul Anastasof este doar un exemplu de ofițer cu funcție înaltă care, dacă a mișcat în front, în fața „parteneriatului strategic” a fost schimbat din funcție. „Atunci când i-am primit în casă noastră pe americani, cu trupe și cu tehnică militară și bine am făcut, era necesară această acțiune, ei nu au venit cu mâna goală, au adus și „câteva” efective ale serviciilor lor de informații și în special ale CIA, care zburdă după bunul plac prin ograda noastră. Noi i-am primit ca oaspeți, dar ei se manifestă ca stăpâni, încercând să preia controlul în toate domeniile: politic, economic, juridic, militar, siguranță națională și altele, dar și la toate nivelurile pentru a-și promova și apară interesele… El (Hans Klemm – n.r.) ne consideră vasali, ne consideră o colonie americană și se vâră în toate problemele noastre interne… Nu o face întâmplător, deși ar putea-o face în alt mod, mai discret și cu mai multă eficiență, dar asta presupune profesionalism și mai multă inteligență”, a mai adăugat Dumitru Iliescu. (Petrisor Cana –EVZ).
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



