Anchete
EXCLUSIV/ Un abuz in serviciu sustinut atat de conducerea SRI cat si de cea a Ministerului Public – Comisarul de Prahova
Din analiza putin detaliata a expertizei tehnice judiciara realizata de catre dl. Catalin Grigoras in dosarul penal al primarului Catalin Chereches se pot desprinde urmatoarele:
- Pe langa adevarurile tehnice expuse referitor la metodologia de expertiza, expertul are o asertiune foarte interesanta la pag.6/22 din materialul publicat in media on-line centrala de unde rezulta faptul ca interceptarile si inregistrarile comunicatiilor electronice sunt realizate prin intermediul SRI, contrar prevederilor CPP atat cel pana in februarie 2014 cat si dupa 2014, aspect confirmat si prin Decizia CCR nr.51/2016, deci un abuz in serviciu sustinut atat de conducerea SRI cat si de cea a Ministerului Public, aspect nesanctionat nici pana la aceasta data atat de catre Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI cat si de catre alte autoritati statale in drept. Curios este cum de expertul in cauza ( fost ofiter tehnic in cadrul SRI) nu si-a pus intrebarea sau nu a verificat in cadrul expertizelor tehnice judiciare efectuate ce institutie a realizat, conform legii, in mod efectiv interceptarile/inregistrarile comunicatiilor electronice prevazute prin mandat/autorizatie de interceptare/intregistrare emis de catre o instanta de judecata, inclusiv ICCJ. De ce pun o astfel de intrebare, intrucat este foarte important de stiut, inclusiv pentru expertul in cauza, cine a pus in exploatare conditiile esentiale din documentul de autorizare a activitatilor solicitate de restrangere a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor astfel incat sa nu se incalce legea.
Conform celor specificate in documentul de expertiza rezulta ca SRI este institutia care a pus in exploatarea autorizarea de interceptare/inregistrare a comunicatiilor electronice ale tintei in cauza, dl. Chereches, sens in care rezultatul obtinut din aceasta activitate, conform Legii nr.51/1991, Legii nr. 14/1992, legii nr. 182/2002 si Hg nr.585/2002, este informatie clasificata, clasa de secretizare “secret de stat”, ca urmare atat inregistrarile (inclusiv echipamentele utilizate, suportul de stocare sau imprimare etc.) cat si notele de redare ale convorbirilor efectuate de catre tinta cu terte persoane, toate, au clasa de secretizare “secret de stat”, nivel secretizare: “secret” sau “strict secret” ori “strict secret de importanta deosebita” – aceasta ultima situatie cred ca este improbabila .
Pe acest fond ar fi trebuit ca domnul expert sa detina certificat de securitate atribuit de catre ORNISS pentru acces la informatii clasificate, clasa de secretizare “secret de stat”, situatie ce nu rezulta din asertiunile persoanei in cauza, in calitate de expert tehnic judiciar si, care in astfel de situatii poate fi contrara prevederilor legii aplicabile.
- Existenta unui protocol intre DNA si INEC situatie ce poate induce o serie de indoieli fata de independenta, echidistanta si neutralitatea expertului INEC in raport cu cauza penala aflata in procesul instructiei penala (faza de urmarire penala si instanta) stabilita prin norma juridica, fapt relevat de expertul in cauza;
- Exista inregistrari in intervalul de timp 01.2016 – 25.02.2016 din care rezulta ca SRI nu ar fi trebuit sa ofere sprijin, in calitate de operator/prestator de servicii de interceptare si inregistrare a comunicatiilor electronice, nici in conditiile vechiului CPP cat si ale noului CCP, coroborat cu comunicatul CCR din 16.02.2016 si prevederilor Deciziei CCR nr.51/2016 -publicata in 14.03.2016;
- La pag.9/22 (ex. a se vedea pozitiile 17-23) se constata in tabelul existent faptul ca exista o diferenta semnificativa de timp intre momentul inceperii inregistrarii (inclusiv durata convorbirii interceptate si inregistrate) si momentul codificarii inregistrarii. Aspectul in sine, neconsemnat sau relevat de catre expert, poate indica o perioada de timp existenta dupa momentul incheierii inregistrarii supuse ingerintei autorizarii/mandatului, a carei durata este destul de semnificativa peste 50 minute. Acest fapt poate induce ideea unor prelucrari tehnice asupra inregistrarilor mentionate, ale materialelor rezultate etc., situatie de a altera/distorsiona/denatura calitatea si acuratetea semnalelor electronice obtinute prin procedura de interceptare/inregistrare a comuncatiilor purtate de tinta vizata actiunea penala a DNA/SRI.
- La pag.13/22, tabelul 5, se constata existenta a 7 convorbiri ce au fost redate/transcrise de catre personalul DNA la date anterioare predarii suportilor inregistrarilor (fisiere in format electronic), aspect consfintit prin proces-verbal de predare primire datat 20.04.2016, dupa cum precizeaza expertul in documentul sau intocmit conform legii, sub sanctiunea falsului in inscrisuri oficiale. Situatia in cauza este flagranta si ar fi trebuit sesizata de catre instanta de judecata intrucat procurorul de caz/angajatii DNA nu pot intocmi/redacta/introduce probe/documente intr-un dosar penal/rechizitoriu (ex.procese verbale de redare etc.), rezultate din utilizarea procedurilor de supraveghere tehnica (prevazute in noul CPP), inainte de existenta/formalizarea sau a lua la cunostinta de mijlocul de proba/procedee probatorii utilizate in activitatea de restrangere de drepturi si libertati ale cetatenilor, stabilite/propuse chiar de procurorul de caz, respectiv aprobate de un judecator in baza legii. Toata aceasta constatare tehnica a expertului indica o posibila nelegalitate a activitatii organului de urmarire penala, o posibila contrafacere a probelor rezultate din activitatea de surpaveghere tehnica a DNA, realizata indirect cu sprijinul SRI. Oare unde este documentul oficial prin care SRI a fost imputernicit de catre procurorul de caz sa realizeze/puna in exploatare mandatul de supraveghere tehnica solictat de catre DNA si aprobat/emis de catre un judecator?
- La pag.15/22 se consemneaza faptul ca inregistrarile ambientale au fost realizate cu echipamente de inregistrare de tip reportofon digital marca Olympus sau Sony, echipamente tehnice din dotarea DNA, dar care se regasesc de regula si la alte institutii de forta ale statului (ex servicii de informatii etc.).
Numai ca in conformitate cu raspunsul oficial al reprezentantilor DNA/MP dat prin mai multe adrese intr-un proces penal catre CAB (dosar nr.77/P/2011 in data de 14.03.2012), rezulta ca echipamentele tehnice pentru inregistrarea ambientala au clasa de secretizare “secret de serviciu”, atribuit prin Ordinul Procurorului General al Romaniei, document si el clasificat “secret de serviciu”, nefiind accesibil opiniei publice. Oare cum a avut acces expertul la documentele si echipamentele in cauza daca erau secretizate?
De altfel, transferarea continutului in format electronic/digital de pe suportul reportofon pe un calculator portabil sau local este o operatiune ce implica o manipularea a informatiei ce poate suferi modificari de continut/calitate/fiabilitate/ acuratete etc., sens in care exista riscul ca proba in cauza sa nu fie certa/identica cu originalul. Mai mult, daca reportofonul este un echipament clasificat “secret de serviciu” in baza legii/hotararii de guvern informatia procesata are tot caracter secret de serviciu, iar transferul acesteia pe un alt echipament/dispozitiv tehnic (calculator), trebuie sa se faca conform normelor legale privind protectia informatiilor clasificate, sens in care si calculatorul in cauza unde se transfera continutul reportofonului trebuie sa aiba atribuit caracter clasificat “secret de serviciu”.
De aici rezulta multe aspecte de neconformitate cu legea aplicabile in activitatea de procesare a probelor obtinute din mijloacele de proba/procedee probatorii utilizate si care au, implicit in baza legii, clasa de secretizare “secret de serviciu”.
Concluziile in consecinta le puteti trage singuri din materialele de referinta, alte surse publice etc…..(Cutov Ina).
raport-expertiza-catalin-grigoras-in-dosar-chereches_001
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



