Actualitate
EXPLOZIV/Interviu care confirma dezvaluirile Incisiv de Prahova/„Parchetul nu avea dreptul să secretizeze protocolul”
Acum, cînd în centrul atenţiei opiniei publice este imensul scandal al protocoalelor cu SRI, puţini sînt cei care-şi mai aduc aminte de cel care a deschis acest subiect – col. SRI (r) Ion Dedu – şi că primele informaţii concrete despre existenţa protocolului au apărut în Cotidianul, Incisiv de Prahova, Comisarul de Prahova şi pe site-ul Lumea Justiţiei. Totul a început în 2015 şi a explodat în 2016, la Simpozionul „Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere“, organizat de Centrul de Resurse Juridice (CJR), în colaborare cu AMR şi UNJR, principalele asociaţii ale magistraţilor, conduse de judecătoarele Gabriela Baltag şi, respectiv, Dana Gîrbovan.
Incisiv de Prahova vă prezintă un interviu exclusiv cu specialistul SRI, col (r) Ion Dedu dat colegilor de la Cotidianul, interviu care confirma in totalitate dezvaluirile noastre in exclusivitate pe aceasta tema:
„Erau de mult timp informaţii despre acest protocol în documente publice“
Cotidianul: Domnule colonel, cum aţi aflat de existenţa acestui protocol dintre SRI şi Ministerul Public?
Col. SRI Ion Dedu: Nu vă vine să credeţi, dar informaţii despre aceste protocoale se regăsesc în documente publice, în special în rapoartele de activitate ale SRI, încă din anul 2005, dar ar fi trebuit să apară şi în rapoartele de activitate ale CSAT. În mod normal, parlamentarii care au aprobat rapoartele de activitate ale SRI, în special Comisia de control al SRI, ar fi trebuit să ridice această problemă încă din anul 2005, măcar pentru că nicăieri în lege nu este definit „protocolul“ ca act normativ! Dar primii care ar fi trebuit să sesizeze aceste riscuri sînt membrii CSAT care le-au aprobat, inclusiv cei doi preşedinţi ai României din 2005 încoace! Nimeni nu se poate ascunde în spatele formulei „nu le-am cunoscut“, căci le-au aprobat! Deci iată că vinovăţia este amplă pe acest lanţ de responsabilităţi.
„Nici un judecător nu s-a gîndit să invoce legalitatea mandatelor de securitate naţională“
– La puţin timp după dezvăluirea dvs., în septembrie 2016, AMR şi UNJR au publicat un memorandum generat de adunările generale ale magistraţilor, care ar fi trebuit să grăbească desecretizarea care s-a produs abia cum. De ce s-a întîrziat atît de mult?
– Ideea asta care se vehiculează acum în spaţiul public, că judecătorii nu au cunoscut protocoalele, e absurdă! Mulţi judecătorii sigur că le-au cunoscut, pentru că în multe procese penale judecătorii au avut în faţă documente în care se făceau trimiteri ba la mandate de securitate naţională, ba la activităţi de lucru în comun ale procurorilor cu ofiţeri SRI, ba la hotărîri ale CSAT, dar nu au ridicat niciodată problema legalităţii folosirii acestora într-un proces public! Cînd au văzut acele comunicate ale DNA, în care se spunea că anchetele penale au fost desfăşurate „cu sprijinul SRI“, nu s-au întrebat: care sprijin, ce fel de sprijin? Adică unde era rolul activ al instanţelor?
– Chiar în ultima şedinţă a CSM, a fost difuzată informaţia că şi ÎCCJ avea un protocol cu SRI.
– Păi, vedeţi? Şi doamnele Livia Stanciu sau Cristina Tarcea nu ştiau ce au în ograda lor? Cum e posibil ca ÎCCJ să aibă protocoale clasificate, cînd tocmai dumnealor trebuiau să-şi pună cîteva întrebări de bun-simţ: pe ce bază şi pe ce temei de legalitate au fost semnate? Şi vă mai spun ceva şocant. Aţi văzut că protocolul dintre SRI şi Ministerul Public are două numere: unul dat de Ministerul Public (00750), altul dat de SRI (003064), ambele avînd nivel de clasificare „Strict Secret“, acel 00 din faţa numărului de înregistrare. Nu şi-a pus nimeni întrebarea: pe ce temei legal procurorul general a clasificat cu număr propriu acest protocol, ştiindu-se că, potrivit art. 19 din Legea nr. 182/2002, magistraţii nu au dreptul să clasifice pe nivelul „00 strict secret“ documente din activitatea proprie, ci doar, potrivit art. 7, au acces la documente clasificate?
– Atunci, dacă Ministerul Public nu putea să secretizeze acest protocol cu număr propriu, cum s-a făcut desecretizarea lui?
– Aici este o problemă şi mai mare, căci declasificarea se face doar prin hotărîre de guvern şi lista tuturor documentelor declasificate se publică pentru opozabilitatea tuturor cetăţenilor din România! Iar eu înţeleg că la ora actuală nu există o hotărîre de guvern în acest sens, aşa cum a procedat în mod corect dl Tudorel Toader atunci cînd a declasificat rapoartele SIPA. Văd că nici presa, nici funcţionarii de stat nu şi-au pus întrebarea cum a fost desecretizat acest protocol fără o hotărîre de guvern, căci clasificarea lui s-a făcut tot prin hotărîre de guvern, conform art. 22 din Legea 182/2002!
„Cum a fost posibil ca un cetăţean să nu aibă acces la probele pe baza cărora este judecat?“
– Ştiu că şi dumneavoastră aţi avut un proces cu SRI. În dosarul dvs. erau documente care aveau tangenţă cu astfel de protocoale secrete?
– Sigur. Au fost documente la care eu nu am avut acces, ci doar judecătorii şi emitentul! Chiar la ÎCCJ, a fost o adresă scrisă de judecătorul Ionuţ Matei, în care cerea Curţii de Apel să-i pună la dispoziţie documentele clasificate. Vă daţi seama, într-un proces să nu ai acces la documentele din propriul dosar pentru că sînt clasificate! Iar procesul s-a judecat mai departe, fără să văd şi eu acele „probe“. Dacă într-un proces civil s-a întîmplat aşa ceva, vă daţi seama ce se întîmplă într-un dosar penal? Procesul meu, fireşte, continuă acum la CEDO, căci în ţară am pierdut pe linie.
– În şedinţa CSM din această săptămînă, Dana Gîrbovan, preşedinta UNJR, invoca exact această consecinţă gravă rezultată din protocolul SRI – Ministerul Public, faptul că o parte din proces nu are acces la documentele pe baza cărora este judecată.
– Da, pentru că activitatea SRI este clasificată, dar nu poate fi clasificată activitatea procurorilor! Faza de urmărire penală este definită de lege ca fiind „nepublică“ pentru o perioadă determinată, însă atunci cînd un dosar este trimis în instanţă, procesul are un caracter public. Deci public, nu clasificat, cum, din nefericire, interpretează chiar unii magistraţi! Vă pun şi eu o întrebare: dvs. aveţi încredere că CSM va rezolva aceste probleme grave, atît timp cît vicepreşedinte este procurorul Codruţ Olaru, care a fost şi procuror general adjunct, şi şef DIICOT, deci parte a acestui protocol? Plus de asta, doamna Kovesi a divulgat la radio, probabil fără să vrea, că 2.500 de procurori au semnat de luare la cunoştinţă a protocolului, dar credeţi că toţi au certificate ORNISS? Ar fi grav să fie aşa, căci asta ar însemna că toţi sînt dependenţi de serviciile secrete, pentru că abia din 2014 s-a schimbat legea care le permite magistraţilor acces la acest tip de documente! Pînă atunci, ca să obţină certificat ORNISS, procurorii particpau la un interviu cu ofiţerul SRI şi nu este exclus să aflăm că atunci s-a pus la cale şi un fel de „colaborare“ a lor cu serviciile. Or, Legea 303/2004 interzice ca magistraţii să fie colaboratori ai serviciilor de informaţii. Scrie undeva că prerogativele fostei SIPA au fost preluate de SRI în perioada 2004-2014?
„CNIC a fost înfiinţat prin hotărîre CSAT, nu printr-o lege“
– Domnule colonel, la acel vestit simpozion din 2016, aţi vorbit despre CNIC şi Cyberint, adică Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor şi cel de interceptare a datelor de pe Internet. Vreţi să reluaţi aceste subiecte, căci ele au rămas „ca-n gară“, cum se zice?
– CNIC a fost înfiinţat prin Hotărîrea CSAT nr. 0068/2002, care dă dreptul SRI să devină autoritate naţională de interceptare. Este uluitor că judecătorii, cînd vedeau la dosare probe venind de la CNIC, nu s-au întrebat pe ce bază legală a fost înfiinţat CNIC, căci hotărîrea CSAT este un act administrativ opozant doar instituţiilor din domeniul apărării şi securităţii naţionale, nu este o lege, căci legile se dau doar în Parlament! Culmea este că în 2008 s-a dat şi mai multă putere SRI printr-o decizie ANCOM, prin care toate serverele de management ale interceptării au trecut în custodia SRI, ceea ce este valabil şi la ora actuală!
„Toate probele secretizate din dosare trebuiau înlăturate“
– Dar aceste înregistrări ale SRI au devenit probe în dosare penale, ceea ce este interzis de lege!
– Mai pe înţelesul cetăţenilor, SRI trebuia să întocmească doar acte de constatare sau procese-verbale şi numai procurorul trebuia să fie cel care le dă valoare de mijloc de probă. Şi unde s-a făcut chestia asta? Căci nici judecătorii nu şi-au pus întrebarea cum au fost obţinute acele informaţii venite de la SRI, pentru că atunci ar fi trebuit să le declare nule de drept şi să le înlăture din dosar, ceea ce nu au făcut niciodată! Din păcate, nici avocaţii inculpaţilor nu au ştiut să argumenteze acest abuz. De-asta spun că judecătorii par sideraţi de acest protocol, dar uită că ei aveau obligaţia să cunoască legea şi să facă ceea ce trebuia, nu să ia de bun ceea ce li s-a spus şi dat de către procuror!
– În aceste cazuri, nu trebuie revizuite dosarele judecate pe baza unor astfel de probe ilegale?
– Ba da, dar ce fac cei care au trecut de faza aceasta, căci nu mai au cadrul legal pentru a cere revizuirea? Reparaţia, în aceste cazuri, nu poate veni decît de la factorul politic, procurorul general, ministrul Justiţiei sau Parlamentul, printr-o modificare legislativă de urgenţă, generată de acest protocol. Acest lucru trebuie avut în vedere în cadrul analizei ce se va face în această nouă situaţie rezultată din apariţia protocolului!
„Daniel Morar este la fel de vinovat ca Laura Codruţa Kovesi“
– În aceste zile, AMR şi UNJR cer desecretizarea tuturor protocoalelor ce vizează justiţia. Credeţi că se va reuşi?
– E foarte bine că asociaţiile de magistraţi cer acest lucru, dar ce facem cu procurorul general, care le avea în ogradă, ca să nu mai spun că domnul Augustin Lazăr, şi în calitate de simplu procuror, a folosit aceste protocoale? A spus-o chiar Codruţa Kovesi în acea intervenţie, la nervi, de la radio! Şi la fel de vinovat este şi Daniel Morar, care a fost nu numai şeful DNA, ci şi adjunctul procurorului general. Vă dau un exemplu: am un document din 2013, în care Daniel Morar se opune la o expertiză invocînd faptul că echipamentele de interceptare ale DNA au nivel de secretizare şi reprezintă „secret de serviciu“ prin ordinul procurorului general. Ştiţi ce înseamnă asta? Că a pus în practică tocmai acel protocol în anul 2013, de care acum pare să nu-şi mai amintească! La fel a făcut şi Doru Ţuluş. Vă daţi seama că dacă aceste echipamente sînt clasificate, nu se poate face absolut nici o expertiză cerută de inculpaţi? Şi atunci, ce fel de proces echitabil va fi acela în care nici un cetăţean nu poate să ceară expertize sau să conteste veridicitatea înregistrărilor? Practic, SRI a oferit probe în dosare penale pentru că procurorii nu au cerut desecretizarea informaţiilor primite, astfel încît cetăţenii să aibă acces la ele şi să constate dacă sînt adevărate sau nu. Culmea este că nici avocaţii din dosarul la care mă refer nu au făcut nimic pentru a înlătura această anomalie pentru că nu au înţeles ce lucruri grave reprezintă o probă dobîndită ilegal.
„Cyberint este ilegal după decizia CCR care a stabilit că strategia cibernetică este neconstituţională“
– Să nu uităm de Cyberint.
– Cyberint a apărut după 2012, cînd s-a dat o hotărîre de guvern care vorbea despre strategia cibernetică. Cyberint a fost făcut tot printr-o hotărîre CSAT, cînd SRI a fost declarat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice. Dar, după cum ştim, CCR a dat Decizia 17/2015, privind neconstituţionalitatea legii cibernetice din România! Şi, cu toate astea, Cyberint funcţionează şi azi în România. Mai mult chiar, în CSAT-ul de acum o lună, s-a spus că şi-a îndeplinit sarcinile! Ia verificaţi! Nimeni nu vrea să înţeleagă că o „strategie“ nu are valoare de normă, de lege, astfel încît cetăţenii s-o cunoască şi s-o respecte. Nu poţi să institui prin aşa ceva atribuţii care încalcă drepturi şi libertăţi. Mai ales că avem de trei ani o decizie de neconstituţionalitate din partea CCR asupra acestei strategii şi totuşi ea se dezbate în CSAT, deşi funcţionează fără temei de legalitate!
– Asta înseamnă că tot ce ţine de folosirea Internetului intră sub monitorizarea, supravegherea şi urmărirea de către SRI!
– Nu aş vrea să fac eu astfel de interpretări. S-o facă Parlamentul, Comisia de control al SRI. Pentru că dacă decizia CCR a stabilit că strategia este nelegală, iar Cyberint continuă să funcţioneze, ar trebui să le dea de gîndit. Mai ales că e vorba şi despre un sistem informatic integrat care este tot în curtea SRI şi are acces la toate bazele de date. (Irinel I.).
Acordul consolidează cooperarea militară transatlantică
Statele Unite și Polonia au semnat un acord de finanțare militară externă în valoare de 4 miliarde de dolari. Documentul prevede acordarea unui împrumut prin mecanismul Foreign Military Financing (FMF), destinat sprijinirii modernizării tehnice a Forțelor Armate Poloneze și consolidării cooperării transatlantice.
Acordul a fost semnat în cadrul unei ceremonii organizate la Muzeul Armatei Poloneze din Varșovia, în prezența oficialilor celor două țări.
Ministrul polonez al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că acesta este cel de-al șaselea împrumut acordat Poloniei prin mecanismul FMF. Potrivit oficialului, finanțarea a permis Varșoviei să achiziționeze echipamente militare americane de ultimă generație.
Varșovia își consolidează poziția pe flancul estic al NATO
Ministrul polonez a subliniat că investițiile contribuie la întărirea capacității de apărare a flancului estic al NATO. El a susținut că Polonia își îndeplinește responsabilitățile de aliat european și că statele europene își asumă un rol tot mai important în asigurarea propriei securități.
Secretarul de stat polonez pentru Apărare, Magdalena Sobkowiak, a precizat că valoarea totală a împrumuturilor FMF primite până acum de Varșovia se ridică la 20 de miliarde de dolari.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, oficialul a ironizat îngrijorările privind reducerea relațiilor comerciale cu Statele Unite, întrebând, în mod sarcastic, cum ar fi fost posibilă „întreruperea relațiilor comerciale” în condițiile unor asemenea contracte de apărare.
Polonia a cumpărat masiv tehnică militară americană
Acordul finalizat acum vine după informațiile apărute în luna iunie, potrivit cărora Washingtonul și Varșovia conveniseră deja asupra unei finanțări de 4 miliarde de dolari.
În ultimul deceniu, Polonia a investit masiv în echipamente militare fabricate în Statele Unite. Printre principalele programe se numără achiziția avioanelor de luptă F-35, a elicopterelor de atac AH-64E Apache, a tancurilor M1A2 Abrams, a sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot PAC-3+, a lansatoarelor de rachete HIMARS, a rachetelor antitanc Javelin și modernizarea avioanelor F-16.
Împrumutul ar putea finanța noi avioane F-35
Autoritățile poloneze nu au precizat încă modul în care va fi utilizat noul împrumut de 4 miliarde de dolari. O parte a fondurilor ar putea fi direcționată către achiziționarea a încă 32 de avioane F-35, în cadrul planurilor Varșoviei de consolidare a superiorității aeriene.
Compania Boeing promovează de mai multe luni avionul F-15 ca alternativă, în timp ce Eurofighter susține, la rândul său, candidatura aeronavei Typhoon. Cu toate acestea, ministrul polonez al Apărării a anunțat în iunie că Varșovia analizează în mod concret suplimentarea flotei de F-35.
Lockheed Martin discută cu autoritățile poloneze
Dennis Göge, directorul executiv pentru Europa al Lockheed Martin, a declarat că nu există încă o decizie privind semnarea unui al doilea contract pentru avioane F-35. El a precizat că producătorul se află în discuții cu autoritățile poloneze pentru a înțelege mai bine cerințele operaționale ale acestora.
Polonia a primit până acum opt avioane F-35, în baza unui contract în valoare de 4,6 miliarde de dolari semnat în 2020. Acordul inițial prevede livrarea unei flote de 32 de aeronave de luptă.
Reprezentantul Lockheed Martin a salutat introducerea acestor capabilități în dotarea forțelor armate poloneze, subliniind importanța lor strategică pentru securitatea flancului estic al NATO.
Ecografia se numără printre cele mai frecvente investigații imagistice recomandate de medic. Probabil ai făcut deja una pentru dureri abdominale, pentru monitorizarea unei sarcini sau în cadrul unui control de rutină. Este rapidă, nedureroasă și nu folosește radiații. În majoritatea cazurilor, îți oferă informații pe loc, astfel încât medicul poate decide imediat care sunt următorii pași.
Dacă îți dorești claritate medicală, este important să înțelegi exact ce poate evalua ecografia, cum se desfășoară investigația și care sunt limitele ei. Iată mai multe detalii.
Ce este ecografia și cum funcționează?
Ecografia, numită și ultrasonografie, folosește unde sonore de frecvență înaltă pentru a crea imagini ale organelor interne. Sonda aparatului transmite aceste unde, ele se reflectă diferit în funcție de țesuturi, iar aparatul transformă informația în imagini vizibile pe monitor.
Medicul vede structura organelor în timp real. Astfel, poate observa dimensiuni, forme, eventuale formațiuni sau acumulări de lichid. În varianta Doppler, ecografia măsoară și fluxul de sânge prin vase sau prin inimă. Investigația este sigură inclusiv în sarcină.
Ce organe pot fi examinate prin ecografie abdominală?
Ecografia abdominală este una dintre cele mai solicitate investigații. Aceasta permite evaluarea mai multor organe din partea superioară și inferioară a abdomenului.
Ficatul
Medicul poate identifica:
- ficatul gras (steatoză hepatică);
- inflamații cronice;
- ciroză;
- chisturi sau formațiuni suspecte.
Dacă analizele de sânge arată transaminaze crescute, ecografia ajută la clarificarea cauzei. Dacă apar leziuni suspecte, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru confirmare.
Vezica biliară și căile biliare
Ecografia detectează frecvent pietrele la fiere. În cazul durerilor în partea dreaptă a abdomenului, grețurilor sau icterului, această investigație oferă rapid informații despre:
- litiaza biliară;
- inflamația vezicii biliare;
- dilatarea căilor biliare.
Pentru rezultate optime, este indicat repausul alimentar cu 6–8 ore înainte.
Pancreasul
Pancreasul poate fi evaluat pentru inflamații (pancreatită), chisturi sau formațiuni tumorale. Gazele intestinale pot limita vizualizarea, iar în aceste situații medicul poate recomanda un CT sau un RMN.
Splina
Ecografia arată dacă splina este mărită sau prezintă leziuni. O splină mărită poate fi asociată cu infecții sau afecțiuni hematologice. Medicul corelează întotdeauna imaginea cu simptomele și analizele tale.
Rinichii și vezica urinară
Ecografia renală este frecvent indicată în caz de:
- dureri lombare;
- sânge în urină;
- infecții urinare repetate;
- suspiciune de pietre la rinichi.
Medicul verifică dimensiunea rinichilor, eventualii calculi, prezența chisturilor sau dilatarea căilor urinare. Este important să vii la ecografie cu vezica plină, deoarece urina ajută la vizualizarea pereților.
Aorta abdominală
Prin ecografie Doppler, medicul poate evalua aorta și alte vase mari. Investigația permite detectarea unor dilatări (anevrisme) sau îngustări care necesită monitorizare atentă.
Ce organe pot fi examinate prin ecografie pelvină?
Ecografia pelvină se adresează atât femeilor, cât și bărbaților. Este foarte utilă în specialități precum obstetrică-ginecologie și urologie.
La femei: uterul și ovarele
Ecografia pelvină poate fi:
- transabdominală (cu vezica plină);
- transvaginală (pentru imagini mai detaliate).
Medicul evaluează:
- uterul și grosimea endometrului;
- ovarele și eventuale chisturi;
- fibroamele uterine;
- sarcina în evoluție sau suspiciunea de sarcină extrauterină.
În sarcină, ecografia rămâne metoda standard de monitorizare a dezvoltării fătului. Dacă alegi să faci o ecografie în București, sectorul 3, într-o clinică modernă, medicul ginecolog îți va explica exact ce tip de examinare ți se potrivește și cum se integrează aceasta în planul tău medical.
La bărbați: prostata
Ecografia prostatei se face transabdominal sau transrectal, în funcție de indicație. Aceasta este recomandată dacă apar:
- dificultăți la urinare;
- jet urinar slab;
- valori PSA modificate.
Investigația ajută la identificarea hiperplaziei benigne de prostată, inflamațiilor sau formațiunilor suspecte.
Alte zone care pot fi examinate prin ecografie
Ecografia nu se limitează la abdomen și pelvis. Medicul o folosește în mai multe specialități.
Tiroida
În endocrinologie, ecografia tiroidiană este prima investigație indicată pentru noduli sau modificări ale analizelor hormonale. Medicul observă dimensiunea glandei și caracteristicile nodulilor și decide dacă este necesară o biopsie.
Inima (ecocardiografie)
În cardiologie, ecocardiografia oferă informații despre structura inimii, funcționarea valvelor și modul în care sângele circulă prin camerele cardiace. Investigația este frecvent recomandată în caz de hipertensiune, suflu cardiac sau dureri toracice.
Sânii
Ecografia mamară este utilă mai ales la femeile tinere, unde țesutul mamar este dens. Aceasta ajută la diferențierea chisturilor de nodulii solizi și completează mamografia.
Testiculele și părțile moi
Pentru dureri scrotale, traumatisme sau umflături, ecografia testiculară oferă informații rapide. În cazul leziunilor musculare sau al colecțiilor de lichid, ecografia părților moi este o metodă eficientă de evaluare.
Cum se desfășoară ecografia?
Procedura este simplă:
- te așezi pe patul de examinare;
- medicul aplică un gel pe zona investigată;
- plimbă sonda pe piele și urmărește imaginile pe monitor;
- la final, primești rezultatul pe loc sau în scurt timp.
În general, investigația durează între 15 și 30 de minute. Nu ai nevoie de recuperare și îți poți relua activitatea imediat.
Pregătirea depinde de tipul ecografiei:
- pentru abdomenul superior: nu mânca 6–8 ore înainte;
- pentru pelvis: bea aproximativ un litru de apă și nu urina înainte;
- pentru ecografie transvaginală: golește vezica înainte de procedură.
Medicul îți oferă instrucțiuni clare la programare.
Ce nu poate evidenția ecografia?
Ecografia are și limite. Aerul din intestin poate împiedica vizualizarea unor organe. Oasele blochează undele sonore, astfel că structurile aflate în spatele lor nu pot fi evaluate. Leziunile foarte mici pot trece neobservate. Dacă rezultatul este neconcludent, medicul poate recomanda un CT sau un RMN.
Când este bine să programezi o ecografie?
Programează un consult dacă apar:
- dureri abdominale persistente;
- tulburări urinare;
- sângerări anormale;
- modificări ale ciclului menstrual;
- analize de sânge care depășesc limitele indicate de laborator.
Așadar, dacă ai simptome sau vrei un control preventiv, fă primul pas: programează un consult și discută deschis cu medicul despre opțiunile tale. O evaluare efectuată la timp îți oferă claritate și te ajută să iei decizii informate pentru tine și familia ta.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru interpretarea corectă a rezultatelor și stabilirea unui plan de investigații, adresează-te unui medic.
Surse de informare:
- “Ultrasound – Mayo Clinic.” Mayoclinic.Org, 2024, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/ultrasound/about/pac-20395177. Accesat în data de 5 Aug. 2026.
Actualitate
Polonia și Canada își consolidează cooperarea militară prin exerciții comune și acorduri pentru drone
Varșovia și Ottawa extind parteneriatul în domeniul apărării
Polonia și Canada au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, menit să aprofundeze relațiile bilaterale și să intensifice colaborarea dintre cele două state. Documentul pune accent pe exerciții militare comune, programe de instruire și dezvoltarea legăturilor dintre industriile naționale de apărare.
Memorandumul de înțelegere a fost semnat luni, la Kielce, de ministrul polonez al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, și omologul său canadian, David J. McGuinty. Ceremonia a avut loc înaintea deschiderii expoziției internaționale de tehnică militară MSPO, organizată în perioada 8-11 septembrie.
Canada, prezentă la MSPO ca partener principal
Canada participă la ediția din acest an a expoziției în calitate de națiune parteneră principală. Aproape 200 de companii canadiene își prezintă soluțiile și produsele în domenii precum industria aerospațială și spațială, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și sistemele terestre și maritime.
Prezența masivă a companiilor canadiene reflectă, potrivit oficialilor polonezi, schimbarea poziției Poloniei pe piața internațională de apărare. Varșovia nu mai este privită doar ca un cumpărător de echipamente militare, ci și ca un furnizor capabil să ofere soluții tehnologice competitive.
Canada și-a exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziționarea unor produse militare fabricate în Polonia.
Militarii polonezi vor participa la exerciții în Arctica
Noul acord prevede intensificarea activităților de pregătire militară și organizarea unor exerciții comune. În acest context, militari polonezi urmează să se deplaseze în Canada pentru a participa la antrenamente desfășurate în mediul arctic.
Cooperarea le va permite celor două armate să își compare procedurile, să își dezvolte interoperabilitatea și să acumuleze experiență în condiții climatice dificile. Activitățile comune vor include instruire, exerciții operaționale și schimburi de experiență între militari.
Canada menține aproximativ 2.000 de militari în Letonia
Parteneriatul dintre cele două state se bazează și pe cooperarea deja existentă în cadrul NATO. Canada are desfășurați aproximativ 2.000 de militari în Letonia, unde contribuie la securizarea flancului estic al Alianței.
La rândul său, Polonia participă la misiunea NATO din regiune cu unul dintre cele mai importante contingente. Prezența comună în această zonă consolidează coordonarea militară dintre Varșovia și Ottawa și transmite un mesaj de unitate în fața amenințărilor de securitate din regiune.
Un nou contract pentru drone produse în Polonia
Pe lângă acordul privind instruirea și cooperarea militară, Polonia și Canada urmau să finalizeze un contract pentru sisteme fără pilot.
Pachetul include mai multe tipuri de platforme dezvoltate de compania poloneză WB Group: dronele miniaturale FlyEye, munițiile rătăcitoare Warmate și sistemele Gladius, destinate misiunilor de lovire și recunoaștere.
Acordul marchează o evoluție importantă pentru industria poloneză de apărare. Polonia își consolidează astfel tranziția de la statutul de importator major de echipamente militare la cel de producător și exportator de tehnologii militare avansate.
Cooperarea se leagă de mecanismul european SAFE
Aprofundarea relațiilor polono-canadiene are loc la scurt timp după ce cele două țări au convenit să utilizeze mecanismul european de împrumuturi Security Action for Europe, cunoscut sub acronimul SAFE.
Înțelegerea a fost formalizată printr-o scrisoare de intenție semnată în luna mai. Instrumentul financiar, în valoare de 150 de miliarde de euro, este destinat extinderii capacității de producție a industriei europene de apărare.
Inițiativa face parte din eforturile Europei de a accelera reînarmarea pe fondul agresiunii ruse și de a reduce dependența de sistemele militare fabricate în Statele Unite.
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc
Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...
IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță
Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...
-
Exclusivacum 4 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 3 zile
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 2 zile
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum 2 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Featuredacum o ziConsultanță gratis, ca la supermarket: ia și fugi! De ce Sindicatul Diamantul nu mai dă dreptate la kilogram
-
Exclusivacum 3 zile
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
-
Exclusivacum o zi
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.