O mobilizare de amploare a avut loc în seara zilei de 12 noiembrie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde organizațiile #rezist au lansat un apel public la protest. Acțiunea viza, conform informațiilor obținute de publicația Lumea Justiției, șefa ICCJ, Lia Savonea, pe motivul că instanța supremă „își permite să judece cu respectarea legii și a Constituției.” Evenimentul a readus în prim-plan tensiunile din sistemul judiciar, pe fondul unor controverse politice recente.
Protest anunțat la Înalta Curte: Cine a chemat la baricade?
Internetul a fost inundat cu apeluri din partea organizațiilor #rezist, îndemnând publicul să iasă în stradă, în fața ICCJ, pentru a protesta împotriva judecătorilor, și în special a președintei Lia Savonea. Motivația oficială, așa cum a fost dezvăluită de Lumea Justiției, este o acuză paradoxală: faptul că Înalta Curte își îndeplinește atribuțiile „cu respectarea legii și a Constituției.” Această retorică sugerează o nemulțumire față de anumite decizii ale instanței supreme, percepute de #rezist ca fiind contrare agendei lor.
Roba avocaților: De la protest la solidaritate cu ICCJ
Un aspect notabil al mobilizării a fost efortul de a atrage avocați la protest. Publicația Lumea Justiției a semnalat că numeroși avocați din întreaga țară au primit mesaje pe adresele personale de e-mail, fiind invitați să protesteze în robe în fața Înaltei Curți. Acest demers a ridicat semne de întrebare privind sursa datelor de contact, Lumea Justiției speculând că #rezist ar fi depus o „muncă titanică pentru colectarea acestor adrese sau au primit pe tavă bazele de date.”
Cu toate acestea, scenariul anticipat de Lumea Justiției a fost unul diferit: „cea mai mare parte a avocaturii române este alături de Înalta Curte, deoarece breasla a înțeles perfect că ICCJ nu face altceva decât să își îndeplinească atribuțiile.” Astfel, se anticipa că avocații s-au strâns în robe în fața instanței supreme, dar nu pentru a protesta împotriva Liei Savonea, ci pentru a-și exprima susținerea față de judecătoare și, în general, față de ICCJ. „Pe scurt: hashtagii vor rămâne cu buza umflată,” a concluzionat ironic sursa citată.
Scandalul „pensii speciale” și denunțul CSM: Scânteia conflictului
Contextul acestei mobilizări se leagă direct de un denunț trimis joi, 11 noiembrie 2025, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) către Parchetul General. Denunțul vizează pe vicepremiera Oana Gheorghiu (foto), acuzată de incitare la violență, ură sau discriminare, conform articolului 369 din Codul penal. Informația a fost publicată de jurnalista Sorina Matei pe Gandul.ro.
Demersul CSM vine în urma unor declarații controversate ale ministresei fără portofoliu, care a susținut că magistrații își iau banii de pensii „de la gura copiilor” și a comparat sistemul de pensii al magistraților cu schema piramidală Caritas.
Cuvinte grele: CSM avertizează asupra incitării la ură
Fragmentele din denunțul CSM sunt edificatoare pentru gravitatea acuzațiilor: „Declarația făcută de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu incită la atitudini ostile față de magistrați, promovând percepția că această categorie socială are o situație materială extrem de bună, privilegiată și nejustificată, în dauna altor categorii sau părți din societate.”
Mai mult, CSM a accentuat că „Caracterul incitator la ură al declarației viceprim-ministrului este accentuat de referirea la faptul că veniturile magistraților și, implicit, averea acestora ar fi obținute printr-un mecanism de tip piramidal, respectiv Caritas, în condițiile în care conștiința societății este încă marcată de dramele pe care mecanismul Caritas le-a generat în trecut.” Denunțul concluzionează că prin acest discurs „se acreditează ideea că magistrații constituie categoria de persoane care obține în mod privilegiat venituri disproportionate,” transformând veniturile judecătorilor și procurorilor în „caracteristica definitorie preponderentă atribuită acestei categorii de persoane” în spațiul public.
Astfel, seara de vineri a marcat un moment de tensiune în fața sediului Înaltei Curți, relevând fracturile adânci din societate și presiunea constantă exercitată asupra sistemului de justiție, pe fondul unor declarații incendiare și al unei polarizări accentuate. (Irinel I.).