Procurorul Ioan Bene, fost șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, se pregătește să revină în activitate, o decizie ce ridică semne de întrebare în mediul juridic. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat miercuri, 12 noiembrie, încetarea de drept a suspendării sale din funcție, începând cu sâmbătă, 15 noiembrie. Acest lucru se întâmplă chiar dacă dosarul disciplinar ce-l vizează pentru nu mai puțin de șapte abateri grave este încă în derulare.

Un dosar disciplinar cu sapte acuzații grave

Situația a intrat în atenția publicului pe 15 mai 2025, când Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a dispus suspendarea din funcție a lui Ioan Bene. Măsura fusese luată în urma unui dosar deschis de Inspecția Judiciară, care viza, conform publicației Lumea Justiției, nu mai puțin de șapte abateri disciplinare presupuse. Aceste acuzații au atras o atenție considerabilă asupra activității procurorului și au justificat la acel moment suspendarea sa preventivă.

Legea intervine: Suspendarea incetează de drept

Însă, conform prevederilor legale, durata unei suspendări din funcție nu poate depăși un anumit interval. Astfel, Art. 52 alin. 7 din Legea nr. 303/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii stipulează clar: „Durata suspendării din funcție dispuse în condițiile prezentului articol nu poate depăși 6 luni, la împlinirea acestui termen suspendarea încetând de drept. Încetarea suspendării se constată prin hotărâre de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Această prevedere legală este motivul pentru care, pe 12 noiembrie, procurorii CSM au constatat că, sâmbătă, 15 noiembrie, suspendarea lui Ioan Bene încetează automat. Chiar și cu cele șapte abateri disciplinare încă în sarcina sa și cu procedura disciplinară neterminată, mecanismul legal nu permite menținerea suspendării dincolo de pragul de jumătate de an. Altfel spus, chiar și dacă ar fi dorit, membrii CSM nu ar fi putut prelungi această suspendare.

Implicații și semne de intrebare: Revenirea în activitate sub incidența investigației

Această situație procedurală ridică multiple semne de întrebare cu privire la eficiența și celeritatea mecanismelor disciplinare din sistemul judiciar. Permisiunea unui magistrat acuzat de abateri grave să revină în activitate înainte de finalizarea investigației poate afecta percepția publică asupra integrității sistemului. Decizia CSM subliniază respectarea strictă a literei legii, însă pune în balanță celeritatea procedurii disciplinare cu drepturile fundamentale ale magistraților, într-un echilibru ce generează discuții aprinse în mediul juridic și atrage atenția asupra necesității unei armonizări mai eficiente între prevederile legale și așteptările de rigoare etică și profesională. Rămâne de văzut care va fi finalul dosarului disciplinar și cum va influența acesta cariera procurorului Ioan Bene. (Irinel I.).

Un semnal de alarmă pentru sistemul judiciar: Valul de retrageri alături de un magistrat emblematic

Sistemul judiciar românesc este pe cale să piardă o figură emblematică, o veste care, potrivit publicației „Lumea Justiției”, generează deja ecouri profunde. Judecătorul Marius-Ionel Galan, vicepreședinte al Curții de Apel Suceava, recunoscut pentru o decizie ce a anulat o hotărâre guvernamentală de prelungire a stării de alertă, a solicitat pensionarea. Plecarea sa nu este, însă, un caz izolat, ci se înscrie într-un trend îngrijorător de retrageri din magistratură, ridicând semne de întrebare serioase privind stabilitatea și atractivitatea profesiei.

Marius Galan: Sentința care a incomodat Executivul

Numele judecătorului Marius-Ionel Galan a căpătat o rezonanță specială în opinia publică în anul 2021. La acel moment, magistratul de la Curtea de Apel Suceava a pronunțat o hotărâre de primă instanță care a anulat una dintre deciziile de Guvern privind prelungirea stării de alertă (sursa: Lumea Justiției). Această acțiune, descrisă de observatori ca „demontarea unui abuz” al executivului, a reprezentat o reafirmare a principiului legalității și a independenței judecătorului în fața puterii politice. Plecarea sa din sistem, într-un moment în care integritatea și curajul magistraților sunt esențiale, este percepută ca o pierdere semnificativă pentru justiția română.

Un val de retrageri: Nu doar Galan spune adio robei

Fenomenul retragerilor din magistratură pare să capete proporții îngrijorătoare. Cererea de pensionare a judecătorului Marius Galan nu este un caz singular, ci se înscrie într-un context mai amplu. Publicația „Lumea Justiției” (sursa citată) dezvăluie că, alături de vicepreședintele Curții de Apel Suceava, încă cinci judecători de prestigiu își doresc să părăsească sistemul judiciar. Această listă include nume sonore din diferite curți de apel și tribunale, sugerând o stare de nemulțumire sau o presiune crescută în rândul corpului magistraților:

• Judecătoarea Lucica Dobrin, președinta Secției I civile de la Curtea de Apel Timișoara;
• Judecătoarea Diana-Mușata Georgescu de la Curtea de Apel Ploiești;
• Judecătoarea Cornelia-Ana Dima de la Curtea de Apel Târgu Mureș;
• Judecătoarea Raluca-Elena Galea de la Curtea de Apel București;
• Judecătoarea Mariana-Raluca Ivanica de la Tribunalul Ialomița.

CSM, pe ordinea de zi: Viitorul magistraturii românești

Toate cele șase solicitări de pensionare vor fi analizate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința programată pentru joi, 13 noiembrie 2025. Acest val de plecări din justiție, incluzând judecători cu experiență considerabilă și integritate recunoscută, ridică semne de întrebare serioase cu privire la climatul din sistemul judiciar și la capacitatea acestuia de a reține profesioniști de calibru. Implicațiile pe termen lung ale acestor retrageri asupra funcționării justiției și a încrederii publice sunt de natură să preocupe profund societatea românească. (Irinel I.).