Anchete
EXPLOZIV/”Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să analizeze și să decidă cu privire la substanţa şi implicaţiile acestui protocol în cadrul activităţii sistemului judiciar”
Fostul şef al DNA, Daniel Morar, a afirmat, marţi într-o declarație pentru jurnalista Sorina Matei, că, odată cu confirmarea protocolului încheiat între Parchetul General şi SRI, CSM trebuie să analizeze și să decidă, în calitate de autoritate competentă, în legătură cu implicaţiile acestuia în sistemul judiciar.
- Daniel Morar, fost procuror şef DNA: “Punerea în aplicare a protocolului de către procurorii care funcționează pe principiul subordonării ierarhice nu poate fi un argument care să estompeze/ să înlăture discuția de fond – redactarea, emiterea și aprobarea/semnarea acestui protocol”
- Daniel Morar, fost procuror şef DNA: “Menţin răspunsurile date, evaluarea mea la acel moment (2009) a fost că unele dintre prevederile protocolului adaugă și chiar încalcă dispoziții ale Codului de procedură penală”
- Daniel Morar, fost procuror şef DNA: “În ce mă privește, nu am solicitat niciodată încheierea unui protocol cu SRI, nu am semnat niciodată un protocol de colaborare/cooperare cu SRI, eu am primit doar protocolul semnat de doamna Kovesi, ca procuror general, spre conformare. De altfel, atitudinea mea vizavi de implicarea serviciilor de informaţii în activităţile de urmărire penală a fost una constantă, consecventă şi de notorietate.”
Fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar a reacţionat astăzi la speculaţiile generate în presă referitoare la declasificarea protocolului semnat în februarie 2009 între Procurorul General al României de la acea vreme, Laura Codruţa Koveşi şi şefii SRI de atunci:
„Eu am răspuns ieri (dublu click) întrebărilor ce mi-au fost adresate punctual în sensul că:
- Dispoziţia şi atitudinea mea ca procuror şef al DNA, atât timp cât am condus instituţia, a fost să nu comunicăm date din dosarele aflate în instrumentare, către SRI, în speţele în care existau note/informări/sesizări de la Serviciu, în termenul de 60 de zile, aşa cum prevedea punctul 6 din Protocolul semnat de Parchetul General şi SRI.
- În mandatul meu de procuror şef, nu au existat echipe mixte/comune de anchetă cu ofiţerii SRI întrucât aceştia nu aveau atribuţii de urmărire penală, potrivit dispoziţiilor Codului de Procedură Penală.
- Cât am fost procuror şef al DNA, consemnarea activităţilor de supraveghere tehnică a fost realizată conform prevederilor aceluiaşi Codul de Procedură Penală, respectiv doar de către procurori şi de către organele de cercetare penală.
Mențin aceste răspunsuri iar veridicitatea susținerilor mele se poate observa prin examinarea dosarelor instrumentate în timpul mandatului meu și care au ajuns în instanță.
Evaluarea mea la acel moment a fost că unele dintre prevederile protocolului adaugă și chiar încalcă dispoziții ale Codului de procedură penală. Cu privire la aceste prevederi, dispoziția mea adresată procurorilor din subordine a fost de a le ignora. Faptul că după semnarea protocolului din februarie 2009, în corespondenţa între DNA, Parchetul General şi SRI se invoca acest protocol, era determinat de o realitate de necontestat și anume faptul că protocolul exista, era semnat în numele Ministerului Public de către procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, și trimis tuturor unităților de parchet spre conformare și aplicare, astfel că, dacă procurorii, în cadrul activității proprii, aveau corespondență cu SRI, erau obligați să invoce respectivul protocol în această corespondență.
Pornind de la faptul că existența acestui protocol a fost confirmată, iar dispozițiile sale sunt acum cunoscute/declasificate, ca fost procuror şef DNA, cred că autoritatea competentă, Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să analizeze și să decidă cu privire la substanţa şi implicaţiile acestui protocol în cadrul activităţii sistemului judiciar. Din punctul meu de vedere, acesta este elementul esențial al problemei în acest moment, iar nu faptul că protocolul a fost pus în aplicare de către mii de procurori, așa cum se susține chiar de către semnatarul protocolului. Punerea în aplicare a protocolului de către procurorii care funcționează pe principiul subordonării ierarhice nu poate fi un argument care să estompeze/ să înlăture discuția de fond – redactarea, emiterea și aprobarea/semnarea acestui protocol.
În ce mă privește, nu am solicitat niciodată încheierea unui protocol cu SRI, nu am semnat niciodată un protocol de colaborare/cooperare cu SRI, eu am primit doar protocolul semnat de doamna Kovesi, ca procuror general, spre conformare. De altfel, atitudinea mea vizavi de implicarea serviciilor de informaţii în activităţile de urmărire penală a fost una constantă, consecventă şi de notorietate”, a precizat astăzi fostul şef al DNA, Daniel Morar.
Replica fostului procuror şef DNA, Daniel Morar, vine după ce tot astăzi şi actualul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi a declarat în mai multe intervenţii publice că protocolul din 2009 semnat cu şefii SRI era necesar, că acesta nu prevede “noţiunea de colaborare, ci de cooperare”, că nu este vorba de “echipe mixte” ci de “echipe comune sau planuri comune de acţiune” şi că documentul este “legal”, nedând drepturi în plus celor două instituţii. Mai mult, actualul procuror şef al DNA a susţinut, în mai multe intervenţii, că protocolul nu a acordat acces SRI la toate informaţiile din dosarele penale, ci doar la cele care priveau securitatea naţională iar “cu aprobarea domnului Morar, protocolul a fost multiplicat şi la toţi procurorii din subordine care au primit copii”. “Există dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat iar Daniel Morar, în calitate de procuror general nu a denunţat niciodată acest protocol, ca fiind ilegal. Singura observație făcută de DNA în 2009 a fost că se dorea să existe o comunicare directă între DNA și SRI și nu prin intermediul procurorului general, se dorea un protocol direct SRI-DNA, protocol valabil pentru toate structurile de parchet”. Kovesi a mai precizat că despre acest s-a discutat luni de zile și că a fost redactat de către un grup de lucru, apoi „cele câteva mii de procurori din Ministerul Public au putut să facă observații„, a declarat actualul şef DNA.
Pe 18 ianuarie 2017 însă, în plenul CSM, chiar actualul Procuror General al României, Augustin Lazăr, referindu-se la acelaşi protocol semnat în Februarie 2009, între Parchetul General şi SRI, vorbea despre implicarea serviciilor de informaţii în actele de cercetare penală şi declara:
“Este adevărat că a existat un protocol care nu mai există. Cred că este şi o lipsa a mea, care nu am comunicat, nu am făcut mare caz atunci când am preluat mandatul, să spun: ‘Nu mai există niciun protocol care să prevadă comisii mixte sau echipe mixte sau nu ştiu ce’. A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu exista, eu nu mi l-am însuşit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de procedura penală, Doamne Dumnezeule… Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecaţi după Codul de procedura penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu ştiu ce. (…) Orice instituţie, orice functionar public, dacă află despre săvârşirea unei infracţiuni trebuie să sesizeze organele competente. Dar nu are ce căuta, şi eu aş zice că lucrurile astea mie mi-au fost foarte clare nu de atunci, eu fac de mult timp activitate de urmărire penală, nu are ce căuta operatorul de informaţii să îmi conducă ofiţerii mei pentru că eu le spun ce au de făcut, şi le spun în scris şi motivat cum spune Codul de procedura penală, şi nu are nici ce să mă conducă pe mine procuror, în afară de cazul că, Doamne Fereşte, eu comit o infracţiune. Asa că îmi pot imagina că a fost o comisie mixtă, nu ştiu ce şi cum, că şi eu aş dori să ştiu, dar poate Inspecţia Judiciară să afle de vreo comisie de asta mixă că a facut cumva anchetele, că a făcut altcineva acte de urmărire în afara ofiţerului abilitat şi că a semnat actele prin care a dat dispoziţii procesual penale altcineva decât procurorul care trebuia să o facă. (…) În acest context, nu văd locul acestei comisii mixte! Care ce să facă această comisiei mixtă? Nu are ce… Mai ales acum… noi suntem privilegiaţi că avem un nou cadrul legal prin care ne arată foarte clar ca ofiţerii de informaţii nu au atribuţii nici măcar în materie de interceptări, de supravegheri operative, etc., decât în cazul în care avem de-a face cu infracţiuni specifice, la securitatea naţională, terorism şi alte chestiuni de acest mod. Şi, în rest, fiecare procuror care crede, este convins ferm că este magistrat al Ministerului Public trebuie să îşi conducă anchetele, să îşi conducă ofiţerii poliţiei judiciare şi să nu permită nimanui să intre în acest spaţiu de care el răspunde personal. Aaa, încalcă instituţional, se trimit prin poştă sau vine reprezentantul operatorului de informaţii cu mapa la subţioară şi prezintă conducerii unităţii ce date cred ei că au relevante pentru a se desfaşura o anchetă. În rest, numai de bine!” (Ina Cutov).
Anchete
Șoferul „atlet” cu 1,00 la suflet: cum a încercat un vasluian beat să fugă de radar cu off-road și vorbe dulci
Cursa de „raliu” pe DE581: de la asfalt la off-road, cu frâna ruptă la bun-simț
Aventura din 10 noiembrie 2026, petrecută pe drumul european DE581, pe raza județului Vaslui, arată încă o dată cum unii șoferi cred că legislația rutieră e opțională, dar norocul obligatoriu. Potrivit relatărilor făcute publice de Sindicatul Europol, un bărbat de 43 de ani, din Bârlad, a decis să transforme șoseaua în pistă de fugă și câmpul în traseu off-road, totul cu o alcoolemie demnă de manualul „Așa nu”.
După ce a ignorat semnalele polițiștilor, șoferul a apăsat cu entuziasm pedala de accelerație și a improvizat aproximativ un kilometru de traseu pe coclauri, ca și cum se pregătea pentru un raliu de amatori, nu pentru încă un dosar penal. Când și-a dat seama că motorul nu-l mai poate ajuta, a trecut la „planul B”: a abandonat mașina și a încercat să-și demonstreze calitățile atletice… pe jos. Din păcate pentru el, probele de fugă nu se dau după regulile lui.
„Nu ne știm de undeva?” – ultima redută a șoferului disperat
După eșecul subit la capitolele viteză și condiție fizică, bărbatul a trecut la faza de „negociere sentimentală”. A încercat să-i convingă pe polițiști că îi cunoaște, că, cine știe, poate au mai stat la povești, s-au întâlnit pe undeva, au avut vreo legătură vagă în trecut. Poate, poate, o presupusă „cunoștință” ar fi putut cântări mai greu decât cifrele reci de pe aparate și decât litera legii.
Realitatea din teren a fost însă mult mai puțin romantică. În loc de „Ce mai faci, prietene?”, polițiștii au avut în față un rezultat de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testării cu aparatul etilotest, așa cum a fost făcut public de Sindicatul Europol. Analizele toxicologice ulterioare au confirmat, elegant și sec, că bărbatul depășise serios limita legală. Prietenia, reală sau imaginară, nu mai avea loc la masa discuțiilor.
Atletism de carton: fugă prin câmp, dar fără medalie, doar cătușe
Scenariul complet arată ca o parodie prost regizată:
– a ignorat semnalele polițiștilor;
– a accelerat;
– a sărit de pe asfalt pe câmp, într-un off-road improvizat;
– și-a abandonat mașina;
– a luat-o la fugă pe jos, ca într-un film ieftin de acțiune;
– și, când totul a eșuat, a mai scos din joben și „arma secretă”: apelul la presupusa „prietenie” cu oamenii legii.
Problema majoră: nici fuga, nici poveștile despre „ne știm noi de undeva” nu țin loc de carnet, de lege și mai ales de bun-simț. Când conduci cu alcoolemie peste limită și pui în pericol toți participanții la trafic, ultimul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă polițistul te place sau nu.
Strategia „de socializare” a picat testul de realitate
Din păcate pentru el – dar din fericire pentru normalitate – polițiștii nu s-au lăsat impresionați de această tentativă de „socializare spontană”. Nici „hai că ne știm”, nici „poate rezolvăm” nu au reușit să îndoaie vreun articol de lege.
La 11 noiembrie, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, pentru dispunerea unei măsuri preventive. De la „prietene, nu ne știm?” la „inculpatul se prezintă în fața procurorului” a fost doar un pas – unul foarte scurt și inevitabil.
Polițiștii – profesioniști, șoferul – exemplu negativ de manual
În tot acest tablou grotesc, singura parte serioasă și sănătoasă este reacția polițiștilor. Conform relatării Sindicatului Europol, agenții au urmat procedurile, au documentat întreaga activitate infracțională și au acționat exact așa cum trebuie atunci când un șofer beat decide să transforme drumul public în pistă personală de evadare.
Agent șef principal Stăncescu Sabin, agent principal Dănilă Marian și agent șef Ghețău Laurențiu merită felicitați pentru profesionalismul cu care au intervenit, punând legea și siguranța rutieră mai presus de tentativele jenante de „negociere” ale unui conducător auto care a ales să pună în pericol viețile celorlalți.
Concluzie: cu 1,00 mg/l nu-ți faci prieteni, îți faci dosar
Povestea acestui șofer din Bârlad este lecția perfectă despre cum să nu procedezi: nu fugi de poliție, nu sari cu mașina pe câmp, nu abandonezi vehiculul, nu joci rolul de atlet ratat și, mai ales, nu încerci să cumperi indulgență la „magazinul de prietenii inventate”.
Radarul nu uită, alcooltestul nu minte, iar legea nu se îmblânzește cu „Nu ne știm noi de undeva?”. În schimb, dosarul penal te așteaptă, punctual, la fiecare asemenea „aventură”. (Irinel I.).
Anchete
Peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute și 32.300 de țigarete, descoperite de polițiștii de frontieră
Polițiștii de frontieră au descoperit, în urma unor controale desfășurate în zona Giurgiu și într-o acțiune separată la Calafat, peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute. În zona Giurgiu au fost găsite și 32.300 de țigarete fără timbru fiscal. Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.
Controale pe DN 5: articole de marcă și țigarete fără timbru fiscal
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu lucrători ai Compartimentului Sprijin Operativ, au desfășurat controale pe DN 5, în cadrul unor acțiuni de prevenire și combatere a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
Au fost verificate mai multe mijloace de transport care circulau pe rute internaționale, inclusiv Turcia–România și Bulgaria–România. În bagajele pasagerilor și în diverse locuri din vehicule, inclusiv în spații special amenajate, polițiștii au descoperit 4.764 de produse — articole vestimentare, bijuterii și accesorii, încălțăminte, articole de marochinărie, cosmetice și parfumuri. Acestea purtau denumirile unor mărci protejate și sunt susceptibile a fi contrafăcute.
Totodată, au fost găsite 32.300 de țigarete, echivalentul a 1.615 pachete, fără timbru fiscal. Bunurile aparțineau unor cetățeni turci și români, cu vârste între 22 și 69 de ani, care nu au putut prezenta documente de proveniență ori de autenticitate.
Valoarea estimată a produselor susceptibile a fi contrafăcute este de aproximativ 1.058.000 de lei, iar cea a țigaretelor — de aproximativ 48.500 de lei.
Peste 1.000 de produse de parfumerie, descoperite la Calafat
Într-un caz separat, la 11 noiembrie, în jurul orei 01:30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au oprit pentru control, în apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Vehiculul, condus de un cetățean bulgar în vârstă de 53 de ani, circula pe ruta Bulgaria–Slovacia și transporta, potrivit documentelor, bunuri în regim de coletărie.
În urma controlului efectuat împreună cu inspectori vamali, în compartimentul de marfă a fost găsit un palet cu 1.057 de produse de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute. Valoarea estimată a acestora, dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, este de 264.250 de lei.
Bunurile au fost ridicate; au fost întocmite lucrări penale
Produsele descoperite au fost ridicate și depozitate în camerele de corpuri delicte, pentru continuarea cercetărilor și dispunerea măsurilor legale. Polițiștii de frontieră au întocmit lucrări penale pentru punerea în circulație a unor produse care poartă o marcă înregistrată și pot prejudicia titularul acesteia.
Pentru încălcarea prevederilor legale privind deținerea sau comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără marcaje ori cu marcaje necorespunzătoare sau false, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 20.000 de lei.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și respectarea legislației în vigoare. (Sava N.).
Anchete
Șefie cu termen scurt, concurs cu deznodământ anticipat: Georgeana Viorel, la conducerea CAB
Delegare până la instalarea câștigătorului — care, potrivit surselor citate, ar fi tot ea
Curtea de Apel București își schimbă conducerea, dar nu pare să-și schimbe personajul principal. Judecătoarea Georgeana Viorel, în prezent vicepreședintă delegată a instanței, urmează să preia funcția de președintă începând cu 15 noiembrie 2026.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, joi, 12 noiembrie, delegarea acesteia la conducerea Curții de Apel București până la 8 ianuarie 2027. Tot de la 15 noiembrie încetează și delegarea sa în funcția de vicepreședintă. O ștafetă administrativă predată, așadar, fără schimbarea alergătoarei.
Concursul încă tace, sursele au vorbit
Mandatul prin delegare ar urma să acopere intervalul până la instalarea judecătorului care va câștiga concursul pentru funcțiile de conducere organizat în perioada iulie–noiembrie 2026. Numai că, potrivit surselor citate de Lumea Justiției, câștigătoarea ar fi chiar Georgeana Viorel.
CSM nu a făcut încă publice numele câștigătorilor, notează publicația — ceea ce lasă loc unei mici comedii de suspans instituțional: rezultatul ar fi cunoscut pe surse, dar nu și oficial. Până la anunțul formal, însă, informația despre câștigarea concursului rămâne una atribuită surselor publicației.
O schimbare firească, cu continuitate în rolul principal
Schimbarea de la vârful Curții de Apel București vine după promovarea actualei președinte, Liana Arsenie, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În locul rămas liber, Georgeana Viorel va asigura conducerea prin delegare, iar apoi — dacă informația privind concursul se confirmă — ar putea continua în aceeași funcție, de data aceasta în urma procedurii de selecție. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zileComuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zileParadisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu




