Connect with us

Actualitate

PUŞCULIŢA LOR (I). TOATE CONTRACTELE DE MILIOANE DE EURO ALE „ECHIPEI SRI G.MAIOR – F.COLDEA” PENTRU SEBASTIAN GHIŢĂ. GRUPUL”SRI-ASESOFT” ORGANIZAT PE BANI PUBLICI  

Publicat

pe

 

SRI, principala structură de informaţii a României, admite în premieră, în Martie 2017, în urma unei solicitări în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, faptul că a atribuit, din bani publici, în perioada 2005-2017, mai multe contracte firmelor din “Grupul ASESOFT” controlat de Sebastian Ghiţă în valoare totală de 4,57 milioane de euro. Cel mai mare contract de furnizare a fost atribuit de SRI printr-o excepţie prevăzută de la aplicarea prevederilor legale pentru că „îndeplinirea” lui de către o firmă controlată de Sebastian Ghiţă ar fi „necesitat impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru protejarea unor interese naţionale”. Majoritatea contractelor atribuite de SRI din bani publici către “Grupul ASESOFT” au inclus furnizare de echipamente tehnice şi de software pentru SRI, inclusiv componente pentru interceptări, au fost clasificate şi au fost încheiate de SRI cu 7 firme din cele 53 ale “Grupului ASESOFT”. Confirmarea SRI din 2017 în privinţa încheierii contractelor cu firmele „Grupului ASESOFT” vine după ce, în anul 2013, SRI nega orice fel de informaţii privind încheierea de contracte cu societăţi controlate de Sebastian Ghiţă, pentru ca ulterior, în 2014, să recunoască faptul că a încheiat contracte din bani publici cu doar două dintre societăţile „Grupului ASESOFT” fără a prezenta şi valoarea lor .

  • 2007 ŞI 2010: ASESOFT INTERNATIONAL, FIRMA MAMĂ A IMPERIULUI S.GHIŢĂ, CONTRACTE DE 1,22 MILIOANE DE EURO DIN BANI PUBLICICU SRI
  1. Sebastian Ghiţă, mama lui Ghiţă, tatăl lui Ghiţă şi fratele lui Ghiţă, poreclit „Bilă”, furnizează „produse” pentru SRI

Două răspunsuri oficiale din 11 Iulie 2014 (foto dreapta), pe vremea când director al SRI era George Maior şi un altul din 10 Martie 2017 (foto sus), transmis de actuala conducere a SRI în fruntea căreia este Eduard Raul Hellvig, în baza legii 544/2001, arată că principalul serviciu de informaţii al României a avut de-a lungul timpului două contracte pe bani publici cu firma SC ASESOFT INTERNATIONAL SA. Primul răspuns, din 2014, demonstrează că respectivele contracte pe bani publici cu SC ASESOFT INTERNATIONAL SA SRI le-a derulat în anii 2007 şi 2010, fără ca SRI să prezinte şi valoarea totală a acestor contracte, deşi a fost solicitată.

Iar în al doilea răspuns, pe aceeaşi temă, oferit în 2017, SRI susţine că, în ultimii 12 ani, contractele SRI derulate cu societatea ASESOFT INTERNATIONAL SA, firma mamă a “grupului Asesoft”, au fost în valoare totală de 5.508.296,30 lei. Adică 1.224.065,84 de euro din bani publici.

În 2007, în timpul derulării primului contract cu SRI şi în timp ce instituţia era condusă de echipa George Maior- Florian Coldea, iar director tehnic al SRI era generalul Dumitru Zamfir, firma ASESOFT INTERNATIONAL SA, înfiinţată deja de 6 ani, era societatea cea mai importantă a “grupului Asesoft”, firma fanion. În 2007, la momentul încheierii primului contract cu SRI (foto stânga), ASESOFT INTERNATIONAL SA era deţinută în mod direct de Sebastian Ghiţă cu 99,4%, de mama lui Sebastian Ghiţă, Maria Ghiţă, cu 0,14%, de tatăl lui Sebastian Ghiţă, Petre Ghiţă cu 0,14%, de fratele lui Sebastian Ghiţă, Alexandru Ghiţă, poreclit „Bilă”, cu 0,14% şi de Elena Vasile cu 0,14%, din iunie 2005, administrator unic al firmei fiind Alexandru Iacobescu, mâna dreaptă a lui Sebastian Ghiţă care l-a înlocuit în această calitate de administrator chiar pe Ghiţă.

SRI a susţinut că primul contract cu ASESOFT INTERNATIONAL din 2007, deţinută în mod direct la acea vreme de familia Ghiţă, a fost atribuit în sistem concurenţial, prin procedura licitaţiei deschise şi a avut ca obiect “furnizarea de produse” către SRI. Mai mult, reprezentanţii SRI au susţinut că primul contract al ASESOFT INTERNATIONAL cu SRI “s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, informaţiile publice putând fi accesate în SEAP”. Numai că potrivit Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice, contractul din 2007 dintre SRI şi firma familiei Ghiţă nu se regăseşte în SEAP, fiind cel mai probabil clasificat.

  1. O controversată istorie transpartinică şi primul incident. Sebastian Ghiţă, identificat „călcâiul lui Ahile” al echipei de conducere a SRI, George Maior – Florian Coldea

Pe 4 Octombrie 2006, George Maior este validat de plenul Parlamentului ca director cu acte în regulă al Serviciului Român de Informaţii. Cu mai bine de un an înainte, Florian Coldea fusese avansat la gradul de locotenent colonel şi numit prin decret de preşedintele României, Traian Băsescu, prim adjunct al SRI, din Iulie 2006 şi până pe 4 Octombrie 2006 îndeplinind funcţia de director interimar al SRI, după demisia lui Radu Timofte.

La acea vreme, în 2007, Sebastian Ghiţă avea doar 29 de ani, era deja apropiat de George Maior, Victor Ponta, Dorin Cocoş, şi ajunsese să fie mai ataşat de cercurile de dreapta (foto dreapta) decât cele de stânga ale politicii, nefiind un susţinător al suspendării preşedintelui din 2007, aşa cum nu a fost nici un susţinător al suspendării din 2012. În 2007, „Grupul ASESOFT” al lui Ghiţă începuse deja să devină un contractor privilegiat al instituţiilor de stat, primele contracte din bani publici primindu-le încă din anii 2001, pe vremea guvernării Adrian Năstase, în zona informatizării administraţiei centrale şi locale, în baza relaţiilor pe filieră de partid.

În 2001, Sebastian Ghiţă primeşte un contract din bani publici de 1 milion de dolari de la primarul Ploieştiului, Emil Calotă, pentru realizarea a 12 sisteme informatice integrate pentru primăria Ploieşti.

În 2002, Sebastian Ghiţă primeşte un alt contract din bani publici de 1,7 milioane de euro de la părintele său spiritual pe linie de partid, Mircea Cosma (foto stânga), şef al Consiliului Judeţean, pentru achiziţionarea unui sistem informatic integrat şi de echipament de calcul necesar informatizării a peste 100 de primării prahovene, contactul făcând parte dintr- un parteneriat public-privat.

În 2003, tot prin firma mamă a „Grupului ASESOFT” deţinută de el, Sebastian Ghiţă semnează un alt contract pe bani publici de 356.000 de euro din Casa de Asigurări de Sănătate Publică Prahova, iar în anii ulteriori 2005-2006, Sebastian Ghiţă prin „Grupul ASESOFT” începe să obţină contracte de 1,6 milioane de euro din bani publici la nivel central- cu companii din subordinea ministerului Economiei şi Comerţului, condus de cel care avea să-i devină ulterior naş de cununie, Codruţ Şereş, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu APIA- contract de peste 21 de milioane de euro.

Dar semnarea colaborării cu SRI din 2004 îi deschide lui Sebastian Ghiţă, în perioada 2005-2007, poarta obţinerii contractelor din bani publici în întreaga zonă a sistemului de siguranţă naţională, mai întâi cu MApN. Aşa se face că, în 2005, ASESOFT INTERNATIONAL, firma mamă a „Grupului ASESOFT”, deţinută de Ghiţă şi familia sa, câştigă un prim contract cu UM 01575- Ministerul Apărării Naţionale (foto dreapta), Ghiţă furnizând MApN „părţi şi accesorii pentru calculatoare”. Potrivit chiar declaraţiilor date sub semnătură de Sebastian Ghiţă, Petre Ghiţă, tatăl lui Sebastian Ghiţă, fusese cadru al Armatei în timp ce Mircea Cosma, părintele său politic spiritual, este colonel al Armatei iar George Maior era atunci, fost secretar de stat al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politică de Apărare din MApN, senator PSD şi preşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională al Senatului României.

În 2007, după numirea lui George Maior în fruntea SRI, după ce Maior a devenit naş de cununie al lui Victor Ponta, şi în timpul unei lupte teribile pentru controlul SRI, suprapusă peste suspendarea din Mai 2007, principala structură de informaţii a României ar fi încheiat pe bani publici şi un alt prim contract cu o firmă a “Grupului ASESOFT” deţinută la acea vreme de Sebastian Ghiţă.

După încheierea acestui contract, potrivit altor surse, Sebastian Ghiţă, alături de directorul SRI, George Maior dar şi de alte persoane, s-ar fi deplasat în SUA, la invitaţia administraţiei republicane americane, George Maior, director al SRI având, printre altele, întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor de siguranţă naţională din SUA.

După vizita în SUA, potrivit unor surse, George Maior, Sebastian Ghiţă şi alte persoane s-ar fi oprit în Mexic, în renumita staţiune de lux Acapulco, unde ar fi petrecut câteva zile pe coasta Pacificului. Surse susţin că respectiva călătorie în SUA şi Acapulco, Mexic ar fi fost suportată de Sebastian Ghiţă, prin una dintre firmele grupului Asesoft iar costurile ar fi dorit să le deconteze ulterior chiar din bugetul public al SRI. După revenirea în ţară, având în vedere că mai multe persoane, inclusiv din SRI, ar fi cunoscut faptul că SRI încheiase un prim contract cu una dintre firmele “Grupului ASESOFT” iar după încheierea contractului Sebastian Ghiţă cu reprezentanţi ai SRI s-ar fi deplasat în SUA şi Mexic, costurile deplasării fiind suportate de ultimul, SRI ar fi anulat licitaţia şi contractul iniţial încheiat cu firma “Grupului ASESOFT” de teama unui scandal public şi a unui potenţial denunţ la DNA.

Surse din Justiţie au confirmat că în 2007 au existat discuţii privind un potenţial denunţ la DNA pe numele conducerii SRI, că potenţialul denunţător, martor la acea vreme într-un alt dosar DNA care viza alţi reprezentanţi SRI, ar fi dorit într-adevăr să reclame în faţa magistraţilor un contract, deplasări ale conducerii SRI şi costuri în legătură cu Sebastian Ghiţă, dar denunţul nu s-a mai materializat, bănuindu-se că taberele din SRI, aflate atunci în conflict se şicanau şi ameninţau dar adversarii echipei G.Maior- F.Coldea îl identificaseră deja pe Sebastian Ghiţă ca pe o vulnerabilitate. Deşi mai multe surse au confirmat “incidentele” de atunci, fostul director al SRI, George Maior a infirmat informaţia potrivit căreia în 2007 ar fi călătorit în SUA şi Mexic cu Sebastian Ghiţă.

O evaluare a anului 2010, arăta că, în 2009, „Grupul ASESOFT” avea deja o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro, iar contractele lui Sebastian Ghiţă din bani publici ajunseseră la 55 de milioane de euro, Sebastian Ghiţă finanţând de-a lungul timpului PSD, PNL iar în Mai 2009, sponsorizează PDL, în alegerile pentru Parlamentul European, prin ASESOFT şi TEAMNET INTERNATIONAL cu 135.000 de lei. Ulterior, din Iunie 2009 până în Martie 2010, „Grupul ASESOFT” primeşte contracte din bani publici de 9,15 milioane euro de la Ministerul de Finanţe, 4,5 milioane de euro de la Jandarmerie38,8 milioane de euro de la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

2010, Februarie: Sebastian Ghiţă cu Florian Coldea în vacanţă în Seychelles pe banii ASESOFT INTERNATIONAL, firma familiei Ghiţă

2010, Iulie: După vacanţă, ASESOFT INTERNATIONAL, firma familiei Ghiţă furnizează echipamente hardware, audio video, servere, computere, dispozitive de stocare, de citire şi echipamente de reţea pentru SRI

În răspunsul din 2014, SRI sub conducerea echipei Maior- Coldea recunoaşte că în 2010, la 3 ani de la primul contract, instituţia condusă de George Maior a mai atribuit şi un al doilea contract, prin procedura licitaţiei deschise şi având acelaşi obiect- furnizarea de produse, aceleiaşi firme a familiei Ghiţă- ASESOFT INTERNATIONAL SA.

2010- anul atribuirii contractului de către SRI firmei familiei lui Sebastian Ghiţă coincide cu anul în care a avut loc vacanţa exotică pe care familia Ghiţă şi-a petrecut-o cu familia prim adjunctului SRI, Florian Coldea, în Seychelles, la Hilton Seychelles Nord Resort, unde ar fi stat 10 zile. Informaţia privind vacanţa din Februarie 2010 a familiilor Ghiţă şi Coldea, de după alegerile prezidenţiale din 2009, a fost confirmată în Ianuarie 2017 în urma audierilor directorului SRI, Eduard Hellvig la comisia de control asupra SRI, iar plata vacanţei, potrivit dezvăluirilor lui Ghiţă, a fost făcută chiar de firma deţinută la acea vreme de familia Ghiţă, respectiv SC ASESOFT INTERNATIONAL SA şi nu a putut fi justificată prin chitanţe valide de familia Coldea.

Datele din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice/ SEAP arată că la 5 luni după vacanţă, pe 22 Iulie 2010, firma ASESOFT INTERNATIONAL a câştigat un contract cu UM 0296, DIRECŢIA DE COMUNICAŢII ŞI TEHOLOGIA INFORMAŢIEI DIN SRI pentru furnizarea de echipamente hardware şi audio video. Contractul a fost în valoare de 62.709 euro iar firma familiei lui Ghiţă a trebuit să livreze SRI servere, computere personale, portabile, dispozitive de stocare şi citire şi echipamente de reţea. Contractul nu a putut fi subcontractat.

Şi la data atribuirii celui de-al doilea contract din bani publici de către SRI, ASESOFT INTERNATIONAL era deţinută de Sebastian Ghiţă cu 99,5%, de mama lui Sebastian Ghiţă, Maria Ghiţă, de tatăl lui Sebastian Ghiţă, Petre Ghiţă fiecare cu câte 0,11% şi de fratele lui Sebastian Ghiţă, Alexandru Ghiţă, cu 0,28%. Din Ianuarie 2008, SC ASESOFT INTERNATIONAL a fost administrată de cumnatul lui Sebastian Ghiţă, Cristian Anastasescu, care era administrator executiv şi de Alexandru Iaconescu şi Adrian Sorin Chirilă, membri şi administratori neexecutivi, activitatea principală fiind realizarea softurilor la comandă.

După ce primeşte 1,22 milioane de euro din bani publici de la SRI, ASESOFT INTERNATIONAL plăteşte şi vacanţa familiilor Ghiţă, Maior şi Coldea la Disneyland în 2014

Sebastian Ghiţă, 16 Ianuarie 2017: “M-a rugat să-l ajut şi să-i dau documente despre vacanţele petrecute împreună cu mineSigur că eu l-am ajutat cu banii pentru vacanţe şi nu am văzut acest lucru ca pe ceva rău sau anormal, în mod evident, eu plătind multe dintre acele cheltuieli. Documentele erau la mine. (..)El s-a dus la comisia SRI şi se duce şi acum cu acele documente. Vestea proastă este că nu am putut să-i fac rost de documente de acum doi sau patru ani şi atunci, din păcate, este foarte uşor de dovedit, prin verificarea în contabilitatea acelor firme. Documentele pe care le-a prezentat Coldea sunt false pentru că acele facturi nu au fost înregistrate niciodată la Ministerul de Finanţe (…) I-am spus lui Florian Coldea ca nu se mai pot face toate documentele cu doi – patru – şase ani în urmă, şi mi-a spus să i le dau aşa că se descurcă dânsul. I le-am dat şi, din păcate, acele documente nu îi vor fi utile la comisia SRI. Şi mai bine spune adevărul şi încearcă să ajute la aflarea lucrurilor întâmplate în aceşti ultimi zece ani decât să vină cu documente false în faţa colegilor săi. (…) În 2014 – la început, dacă nu mă însel – a existat o vacanţă la Disneyland. Şi n-am făcut hârtiile şi documentele atunci (…) iar banii pentru acea vacanţă de la Disneyland au venit de la Asesoft  (foto dreapta şi stânga jos). Acestea sunt hârtiile înregistrate în contabilităţile firmelor, iar hârtiile, facturile şi chitanţele pe care le are domnul Coldea şi pe care le-a prezentat SRI-ului sunt nişte documente care erau menite să-l ajute pe dânsul la Comisia de control, nu sunt nişte documente reale, şi de aceea nu-l pot ajuta absolut deloc acum”.

Florian Coldea, 18 Ianuarie 2017, după demiterea din fruntea SRI şi trecerea sa în rezervă: „De-a lungul întregii mele cariere, am fost un consecvent promotor al legii, al valorilor care ne definesc activitatea. (…) Am prezentat toate documentele necesare şi martorii relevanţi, am răspuns complet tuturor întrebărilor, m-am supus tuturor verificărilor. Rezultatele anchetei au indicat, fără echivoc, faptul că am respectat legea şi normele deontologice specifice. (…) Îmi rezerv dreptul de a oferi răspunsuri şi clarificări adecvate, precum şi elemente factuale relevante, dincolo de aceste aspecte şi multe altele, la un moment dat. (…) Am solicitat Directorului instituţiei eliberarea mea din funcţia de prim- adjunct„.

Contractantul şi sponsorul SRI, inculpat penal şi insolvent, cu datorii de 26 de milioane de euro, interzis de la lichidare sau dizolvare

De-a lungul timpului, ASESOFT INTERNATIONAL SA (foto dreapta- sediul central al „Grupului ASESOFT”)a avut zeci de contracte cu instituţiile de stat şi peste 500 de contracte atribuite prin încredinţări directe. Potrivit unui raport prezentat public de ministerul Fondurilor Europene, ASESOFT INTERNATIONAL a fost în perioada 2010-2015 contractoare în cadrul finanţărilor în contracte în valoare de 19,9 milioane de euro şi a avut finanţări din fonduri UE de 550 de mii de euro. Datele Ministerului de Finanţe arată că societatea a avut în timp între 95 şi 80 de angajaţi, o cifră de afaceri netă ce a ajuns în 2013 la 35 de milioane de euro iar din 2014 a intrat pe pierdere. În jurul ASESOFT INTERNAŢIONAL, Sebastian Ghiţă direct sau ulterior prin interpuşi a creat alte 9 entităţi: ASESOFT COM SA, ASESOFT DISTRIBUTION SA, ASESOFT NET SRL, ASESOFT SMART SRL, ASESOFT SERVICES SRL, ASESOFT TECHNOLOGIES SRL, ASESOFT WEB SRL, ASESOFT WORLD WIDE SRL, Asociatia Sportivă Basket Club ASESOFT.

Menţionată în speţe penale în care a fost dispusă măsura arestării preventive pentru Sebastian Ghiţă, SC ASESOFT INTERNATIONAL îi are în prezent ca acţionari pe offshoreul cipriot MINASEE HOLDINGS LTD cu 99,4%, controlat în trecut de Sebastian Ghiţă şi pe cumnatul lui Sebastian Ghiţă, Cristian Anastasescu cu 0,57% care este şi administrator special. Din 21 Aprilie 2016, administratorul judiciar al firmei este CITR Filila Bucureşti SPRL, fosta casă de insolvenţă Transilvania iar creanţele admise împotriva SC ASESOFT INTERNATIONAL SRL au ajuns la 26 de milioane de euro. Pe 13 Aprilie 2017, la cererea procurorilor DNA Ploieşti, judecătorii Curţii de Apel Ploieşti au dispus interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau de lichidare a firmei inculpate în dosarele lui Ghiţă.

  • 2007 ŞI 2010: ASESOFT SMART, ALTE DOUĂ CONTRACTE DIN BANI PUBLICI CU SRI. AL DOILEA CONTRACT, LA O LUNĂ DUPĂ VACANŢA DIN SEYCHELLES

Sebastian Ghiţă furnizează camere video, echipamente audio, mixere, distribuitoare, sisteme de sonorizare, pupitre de mixaj în studio, înregistratoare digitale, boxe şi amplificatoare de putere şi de audiofrecvenţă, microfoane şi componente pentru interceptări pentru SRI

O a doua firmă a “Grupului Asesoft” care a avut contracte din bani publici cu Serviciul Român de Informaţii este societatea ASESOFT SMART SRL. Potrivit răspunsului oficial al SRI din 2017, ASESOFT SMART SRL a avut contracte pe bani publici cu SRI în valoare totală de 30.694,02 lei. Adică de 6820 de euro. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice/ SEAP arată că SRI a avut două contracte de-a lungul timpului cu ASESOFT SMART SRL.

Primul a fost atribuit pe 14 Mai 2007, după ce George Maior a devenit director SRI iar generalul Dumitru Zamfir era director tehnic al SRI, către ASESOFT SMART iar societatea a furnizat camere video cu circuit închis pentru Institutul pentru Tehnologii Avansate- SRI în valoare de 19.267 ron fără tvaÎn 2007, ASESOFT SMART SRL era înfiinţată deja de 4 ani, se ocupa cu comerţul componentelor şi echipamentelor electronice şi de telecomunicaţii şi era deţinută cu 80% de Sebastian Ghiţă, de finul său, Ciprian Ghioc cu 10% şi de Mihail Alexandru Sofian tot cu 10%. Cu doi ani înainte de atribuirea contractului, în Martie 2005, firma lui Sebastian Ghiţă încheiase un contract pentru înfiinţarea unui punct de lucru în sectorul 2, Bucureşti cu Vasile Ghiţă.

Un al doilea contract de la SRI pentru firma ASESOFT SMART SRL a fost atribuit pe 19 Martie 2010, la o lună după vacanţa familiei Ghiţă cu familia Coldea în insulele Seychelles. Datele SEAP arată că ASESOFT SMART SRL a furnizat UM 0894 Bucureşti/ Unitatea SRI care se ocupă cu interceptările, echipamente audio, mixere, microfoane, distribuitoare, sisteme de sonorizare, pupitre de mixaj în studio, întregistrator digital, boxe şi amplificatoare de putere şi de audiofrecvenţă de 7260 ron fără tva.

Şi în Martie 2010, la data semnării celui de-al doilea contract din bani publici cu SRI, Sebastian Ghiţă controla societatea ASESOFT SMART SRL deţinând 51% din acţiuni, restul acţionarilor fiind finul său, Ciprian Ghioc, Mihail Sofian şi Frusina Tudorancea, firma având la acea data o cifră  de afaceri anuală de peste 10 milioane de lei. În prezent, firma este deţinută doar de ploieşteanul Mihail Alexandru Sofian care este şi administrator şi a fost asociat al lui Ghiţă şi în alte societăţi.

Indicatorii declaraţi la Ministerul de Finanţe arată că ASESOFT SMART a avut de-a lungul timpului maximum 2 angajaţi, dar a avut o cifră de afaceri netă ce a ajuns şi la 831 mii de euro iar ultimul profit net declarat a fost de 27 de mii de euro. În perioada 2010-2014, Asesoft Smart a facturat către unităţi bugetare 71.892 de euro şi a beneficiat de numeroase contracte cu statul din bani publici. Potrivit unui raport prezentat public de ministerul Fondurilor Europene, ASESOFT SMART a fost în perioada 2010-2015 contractoare în cadrul finanţărilor în contracte în valoare de 52 de mii de euro.

  • 2011-2012: DUPĂ CE ÎNCUVIINŢEAZĂ CONTRACTELE DIN BANI PUBLICI ALE SRI CU “GRUPUL ASESOFT”, DIRECTORUL ADJUNCT TEHNIC ŞI CONDAMNAT AL SRI INTRĂ DIRECT ÎN AFACERI CU “GRUPUL ASESOFT”, ŞI SE ASOCIAZĂ ÎN 2 FIRME CU SOCIETĂŢI CONTROLATE DE SEBASTIAN GHIŢĂ

Generalul de informaţii cu patru stele, Dumitru Zamfir ( foto dreapta), unul dintre directorii SRI care au admis în 2007 primele contracte de furnizare de produse şi echipamente de la firmele “Grupului ASESOFT” ale lui Sebastian Ghiţă către SRI, a fost director adjunct pe parte tehnică al SRI din 1997 şi până în 2008, după numirea lui George Maior la conducerea serviciului de informaţii.

În 27 Iunie 2008, după schimbarea sa din fruntea SRI,  la doar 6 luni, Dumitru Zamfir a fost trimis în judecată de DNA, alături de Ionel Marin, fost director operativ al SRI, şi de Gioni Popescu, director adjunct al SRI, pentru fapte de corupţie. Specific, Dumitru Zamfir a fost trimis în judecată în decembrie 2008 de către procurori pentru înşelăciune, fals în declaraţii şi de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în legătură cu achiziţia subevaluată a unui apartament de la SRI într-o zonă rezidenţială. După 4 ani, pe 13 Februarie 2012, completul de 5 judecători ai ÎCCJ, în condamnă definitiv pe fostul adjunct al SRI, Dumitru Zamfir la un an de închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii şi dispune ca inclusiv contractul de închiriere şi de vânzare cumpărare pentru aparatamentul luat de Zamfir de la SRI să fie anulat.

Cu o săptămână înainte de conamndarea sa definitivă, generalul Zamfir, care până în 2008 la plecarea din SRI din poziţia de director tehnic încuviinţase inclusiv contractele SRI pe bani publici cu firmele “Grupului ASESOFT”, preia de la interpuşii săi firma SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL.

Astfel că încă de pe 6 Decembrie 2012 ( foto stânga), cu 5 zile înainte de condamnarea de la ÎCCJ, şi cu doar 3 zile înainte de alegerile parlamentare care l-au propulsat pe Sebastian Ghiţă deputat şi iniţial secretar al comisiei parlamentare de control asupra SRI, fostul director tehnic al SRI, Dumitru Zamfir devine asociat şi acţionar cu 90% al SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL ce avea ca obiect de activitate serviciile de tehnologie a informaţiei şi serviciile de consultanţă pe această temă.

Cu un an înainte, pe 12 Septembrie 2011 ( foto dreapta), firma fostului director adjunct tehnic al SRI, SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL, care era deţinută prin intepuşi şi care ulterior a fost preluată de el în 2012, se asociase deja cu alte două entităţi ale „Grupului ASESOFT”, SC 2K TELECOM SRL şi SC TEAMNET INTERNATIONAL SRL, firma contractoare a SRI şi formează una nouă: SC PENTA GROUP TSM SRL. Activitatea principală a PENTA GROUP TSM SRL este portalurile web, prelucrarea datelor şi administrarea paginilor.

Iar la trei luni după prima asociere cu „Grupul ASESOFT” al lui Sebastian Ghiţă, pe 14 Decembrie 2011, firma lui Zamfir s-a asociat în afaceri chiar cu SC TEAMNET INTERNATIONAL SA, care avea contracte cu SRI, şi formează o nouă firmă: LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS SRL. În LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS SRL, Teamnet deţinea 90% iar Zamfir restul iar societatea se ocupă de acelaşi lucru: servicii în tehnologia informaţiei şi softuri la comandă. Aceasta avea să fie a doua asociere a firmei controlate de fostul director adjunct al SRI cu “Grupul ASESOFT” coordonat de Sebastian Ghiţă.

În aceeaşi zi de 14 Decembrie 2011, un alt interpus al generalului Zamfir se asociază tot cu TEAMNET INTERNATIONAL şi formează o a treia societate- MEDICAL SYSTEMS & SERVICES INTERNATIONAL SRL, cu activitate de servicii tot în tehnologia informaţiei şi de realizare a softurilor la comandă.

Deşi de-a lungul timpului, firma fostului director adjunct tehnic al SRI, SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL a avut maximum 7 salariaţi, o cifră netă maximă de afaceri atinsă în 2012 de 543 de mii de euro şi un profit maximum de 316 mii de euro, indicatorii declaraţi la ministerul de Finanţe arată că celelalte două firme pe care şi le-a făcut cu părţi din Grupul ASESOFT coordonat de Sebastian Ghiţă nu prea au avut activitate. SC LOGICAL INTEGRATED SYSTEM a avut maximum 1 salariat iar în 2014 a avut o cifră de afaceri de 1,43 milioane de euro şi un profit de 2430 de euro, iar SC PENTA GROUP TSM a avut constant 0 salariaţi declaraţi, o cifră de afaceri netă maximă în 2011 de 8888 euri şi un profit de 5091 euro.

Neprofitabilă cel puţin la nivelul documentelor oficiale, pe 1 Iulie 2014, în an prezidenţial, fostul adjunct al SRI suspendă activitatea societăţii sale până în 2017.

După alegerile prezidenţiale din Decembrie 2014, în care Victor Ponta, prietenul partenerului său de afaceri, Sebastian Ghiţă, pierde cursa electorală, în Aprilie 2015, SC PENTA GROUP TSM SRL în care Zamfir (foto stânga) era asociat cu Ghiţă- 2K TELECOM şi TEAMNET INTERNATIONAL SA – se dizolvă şi intră în lichidare.

La aceeaşi dată, 29 Aprilie 2015, şi cealaltă firmă în care Dumitru Zamfir era asociat cu entităţile controlate de Sebastian Ghiţă- SC TEAMNET INTERNATIONAL, INVEST GUIDANCE SRL, ILOGIC SMART INVERST SRL, TNO STOCK INVEST SRL- respectiv firma SC LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS se lichidează, dizolvă şi radiază.

Iar în Iulie 2015, Dumitru Zamfir alături de asociatul său, Viorel Soare, dizolvă şi lichidează firma comună- SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL, Dumitru Zamfir rămânând totuşi în afaceri prin alţi interpuşi. Vecin pe Mircea Eliade cu vila de protocol a SRI, K2, Dumitru Zamfir a avut o relaţie apropiată cu Sebastian Ghiţă pe care în ciuda actelor publice şi oficiale, Sebastian Ghiţă nu a recunoscut-o niciodată.

Sebastian Ghiţă: “Nu sunt asociat cu firma lui Dumitru Zamfir. Habar nu am. Nici nu ştiu”, 27.09.2016

  • 2012: SEBASTIAN GHIŢĂ, VACANŢĂ ÎN FAMILIE CU CUMNATUL SĂU, MAIOR ŞI COLDEA ÎN TOSCANA, LA LOCANDA DELL’AMOROSA
  • 2012-2013: CONTRACTE CLASIFICATE DE FURNIZARE „PENTRU PROTEJAREA UNOR INTERESE NAŢIONALE” DE 1,97 MILIOANE DE EURODIN BANI PUBLICIOFERITE DE SRI CĂTRE TEAMNET INTERNATIONAL

Între 10 şi 14 Octombrie 2012, după referendumul de suspendare al preşedintelui şi după ce pe 21 August 2012 CCR invalidează referendumul, directorul SRI, George Maior, prim adjunctul SRI, Florian Coldea, soţia sa, cumnaţii lui Sebastian Ghiţă, Cristian Anastasescu, administrator ASESOFT INTERNAŢIONAL şi deţinător al MINASEE HOLDING LTD Cipru şi Adina Anastasescu, soţii Ghiţă, Sebastian şi Mădălina Ghiţă şi alte persoane îşi petrec câteva zile de concediu în Toscana, Italia, în luxoasa Vilă Locanda dell’Amorosa ( foto dreapta). Este momentul când şefii SRI îl sfătuiesc pe Sebastian Ghiţă să intre oficial în politică şi să devină parlamentar. Două luni mai târziu, în 9 Decembrie 2012, Sebastian Ghiţă- contractant din bani publici al SRI, prieten şi sponsor al şefilor SRI- devine deputat USL de Prahova şi secretar al comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI.

Sebastian Ghiţă: „ASESOFT reprezintă astăzi cea mai mare şi mai influentă structură de afaceri din IT-ul din România”, 7 Octombrie 2012

În acelaşi an, 2012, şi ulterior în 2013, Serviciul Român de Informaţii, condus de George Maior şi Florian Coldea, oferă alte contracte de milioane de euro din bani publici firmelor controlate de Sebastian Ghiţă. Două răspunsuri oficiale ale SRI, în baza legii 544/2001, arată că printr-o procedură concurenţială clasificată, deci nepublică şi netransparentă, INSTITUTUL DE TEHNOLOGII AVANSATE/ SRI încheie un contract cu SC TEAMNET INTERNATIONAL SA. Contractul de furnizare al SC TEAMNET INTERNATIONAL SA către SRI s-a întins pe doi ani, până în 2013, şi a fost în valoare de 8.680.000 lei. Adică 1.972.727,27 de euro din bani publici.

Atribuirea contractului din bani publici de 1,97 milioane de euro pe 2 ani calendaristici- 2012 şi 2013- de către SRI pentru SC TEAMNET INTERNATIONAL s-a făcut, aşa cum susţine chiar SRI, în răspunsul din 2014, „cu aplicarea art.12 lit. b) din OUG nr.34/2006 cu modificările şi completările ulterioare”. Numai că ordonanţa 34/2006 privind privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 15 Mai 2006 stabileşte la art. 12 litera b chiar excepţiile de la aplicareAstfel, contractul de 1,97 milioane de euro de la SRI/ INSTITUTUL DE TEHNOLOGII AVANSATE către TEAMNET INTERNATIONAL a fost atribuit de SRI prin excepţie de la aplicarea preverilor OUG nr.34/2006 pentru că, potrivit art.12 litera b, „îndeplinirea contractului necesită impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru protejarea unor interese naţionale, potrivit prevederilor legale în vigoare„.

După întoarcerea din Toscana, unde familia lui Sebastian Ghiţă şi familia cumnatului său, Cristian Anastasescu ( foto stânga) îşi petrecuseră vacanţa cu şefii SRI, în Noiembrie 2012, Bogdan Padiu, colegul de liceu al lui Sebastian Ghiţă este numit oficial director general al TEAMNET INTERNATIONAL SA. În momentul acordării contractului clasificat de aproape 2 milioane de euro de către SRI, TEAMNET INTERNATIONAL SA, înfiinţată şi deţinută din 2001 de către Sebastian Ghiţă, îşi schimbase acţionarii cu persoane interpuse. Astfel, 49,91% era deţinut de offshoreul FINTECH INVESTMENT LTD, înregistrat în UK, deţinut de KEITHA INTERNATIONAL Belize, controlat de Sebastian Ghiţă şi reprezentat de Bogdan Padiu, de Bogdan Padiu cu 15,81%, restul acţionarilor fiind Mihai Stan, Ovidiu Traşcu, Bogdan Nedelcu ( foto dreapta jos), Lucian Nănău, Florin Hoinărescu, Daniel Tătaru, Marius Trancă, Diana Vasile, Roxana Avramescu, Mihaela Jugănaru, Marina Ana Doană, Roxana Albu, Marius Popa, Nicolae Cucoşel, Florin Stalea, Mihai Dincă şi Leana Durdun.

Sebastian Ghiţă: „Nu ştiu despre tranzacţiile dintre INSTITUTUL DE TEHNOLOGII AVANSATE/ SRI şi TEAMNET INTERNATIONAL”, 12 Iunie 2014

În 2012, anul încheierii contractului cu SRI, TEAMNET INTERNATIONAL SA avea 263 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de 52,3 milioane de euro şi un profit de 3,5 milioane de euro. În 2014, după contractele cu SRI, firma controlată de Sebastian Ghiţă avea să ajungă la o cifră de afaceri netă de 75,1 milioane de euro.

 Şi tot atunci, TEAMNET INTERNATIONAL SA ajungea un jucător important şi în industria de apărare a României, nu numai în zona siguranţei naţionale. Aşa se face că UM 01895 Capu Midia/ Ministerul Apărării Naţionale acorda firmei TEAMNET INTERNATIONAL SA un acord cadru de 1 milion de euro din bani publici pentru “furnizarea de dispozitive necesare echipării avioanelor- cartuş fumigen, cartuş iluminare, camere video- şi servicii de dirijare avion ţintă pentru executarea tragerilor cu sisteme sol- aer în Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Sol- Aer Capu Midia”.

În prezent, TEAMNET INTERNATIONAL SA, campioană a contractelor cu statul din bani publici, este deţinută de offshoreul cipriot  PST Investment Limited cu 5%, de Fintech Investment LTD offshoreul britanic reprezentat de Padiu cu 30,83%, de TNI Stock Invest SRL reprezentată de Mihail Stan cu 2,59%,Total Pax SRLreprezentată de Vladimir Bârzan cu 1,5%, UP Stars SRL reprezentată de Costache Conachi cu 1,44%, Invest Guidance SRL, reprezentată de Roxana Dumitrescu cu 1,86%, IFC din Washington cu 16,18%, Black Sea Trade Developement Bank din Grecia cu 8,33%, Bogdan Nedelcu (foto dreapta sus )cu 6,43%, Ovidiu Traşcu cu 6,43%, Bogdan Padiu cu 11,84%, Mihai Stan cu 1,29%, Nicolae Cucoşel cu 0,13%, Marius Popa cu 0,13%, Roxana Albu cu 0,13%, Ana Maria Doană cu 0,12%, Mihaela Jugănaru cu 0,88%, Roxana Avramescu cu 0,36%, Diana Vasile cu 0,18%, Daniel Tătaru cu 0,2%, Nanau Lucian cu 1,47%, Florin Hoinăescu cu 1,44%, Virgil Maxim cu 0,13%, Adrian Toşca cu 0,13%, Viorica Gorjan cu 0,12%, Mihai Diaconescu cu 0,12%, Meri Dimulescu cu 0,73%.

5 % din TEAMNET INTERNATIONAL a fost vândut chiar pe 19 Decembrie 2016 în ziua dispariţiei lui Sebastian Ghiţă către offshoreul PST Investment Limited din Cipru înregistrat cu 3 zile mai devreme, pe 16 Decembrie, în Limassol Cipru. Societatea anonimă este deţinută de alte două din Cipru- Caelion Management Limited şi Caelion Secretarial Limited, înregistrate pe 15 şi 28 Ianuarie 2016 tot în Cipru.

Împuternicit al firmei este Bogdan Padiu ( foto stânga sus ) şi director general, iar administratori sunt Bogdan Padiu, Mircea Duţescu, Ali Geafer Nadir, Emilian Komartin, Lucian Nanau, Slanislaw Matkiwsky, Alfredo Rivera şi administrator judiciar provizoriu Diana Rădulescu din partea Trust Insolvency SPRL. Teamnet a demarat procedura insolvenţei pe 30 Aprilie 2017 la Tribunalul Prahova, în dosarul 2036 din 2017 aflat pe rolul secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Societatea Teamnet International începe din 2012 să dezvolte alte societăţi paravan, făcând parte din acţionariatele: YMENS TEAMNET SRL, LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS SRL alături de fostul cadru SRI, Viorel Soare, TEAMNET ENGIREERING, MEDICAL SYSTEMS & SERVICES INTERNATIONAL, TEAMNET WORLD PROFESSIONAL SERVICES SRL, PENTA GROUP TSM alături de de Alexandru Ghiţă/2K Telecom, SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL alături de cadrele SRI Ovidiu Soare şi Dumitru Zamfir/ fostul director adjunct al SRI, TEAMNET PROJECT MANAGEMENT SOLUTIONS, TEAMNET SOLUTIONS INTERNATIONAL, TEAMNET BUSINESS, TEAMNET IT OPERATIONS.

Menţionată în dosarele penale în care s-a dispus măsura arestării preventive pentru Sebastian Ghiţă, pe 13 Aprilie 2017, la cererea procurorilor DNA Ploieşti, judecătorii Curţii de Apel Ploieşti au dispus interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau de lichidare a TEAMNET INTERNATIONAL SA inculpată în dosarele lui Ghiţă.

  • INFRATEL NET, A PATRA FIRMĂ A “GRUPULUI ASESOFT” CONTROLAT DE SEBASTIAN GHIŢĂ, CONTRACT CLASIFICAT DIN BANI PUBLICI DE LA SRI

INFRATEL NET SRL este a patra firmă controlată de Sebastian Ghiţă care a obţinut contracte din bani publici de la Serviciul Român de Informaţii. Înfiinţată în Iulie 2006 de Sebastian Ghiţă ca să acorde consultanţă în domeniul echipamentelor de calcul şi consultanţă şi furnizare de programe, societatea deţinută în proporţie de 80% de Sebastian Ghiţă şi 20% de Romulus Văleanu care era şi administrator, făcea parte din “Grupul ASESOFT”, sediul firmei fiind tot în clădirea Asesoft: str. Mihai Bravu nr.10, Ploieşti.

SRI admite oficial că INFRATEL NET SRL a obţinut în perioada când la conducerea SRI erau George Maior şi Florian Coldea un contract prin “procedură proprie clasificată” de 120.105, 21 lei de la SRI. Adică 26.690 de euro din bani publici.

Începând cu anul 2009, Sebastian Ghiţă îl bagă în firmă şi pe fratele său Alexandru Ghiţă, offshoreul cipriot Northrusia Entreprises LTD, reprezentat prin Sorin Chirilă, vărul soţiei lui Ghiţă, Mădălina Ghiţă, şi împuternicitul pe conturile personale ale lui Sebastian Ghiţă, dar şi compania înregistrată în Marea Britanie Capital Blakroc LTD, reprezentată prin Alexandru Iacobescu.

În 2011, firma INFRATEL NET SRL îşi înfiinţează un punct de lucru pe bulevardul Mircea Eliade nr.18, etaj 7, în apropiere de vila de protocol a SRI, K2, aflată tot pe bulevardul Mircea Eliade, firma prezentându-se ca „intergrator pe piaţa românească de produse de telecomunicaţii şi securitate”.

În Mai 2011, Sebastian Ghiţă iese din firmă şi în timp INFRATEL NET SRL ajunge să fie controlată de interpuşii “Grupului ASESOFT” şi administrată de Ovidiu Văleanu (foto stânga). În prezent, firma Infratel Net SRL este deţinută de Alexandru Cristian Iancovici cu 99,67% şi de Windnet Smart Telecom cu 0,33%, administrator special fiind Iancovici. În Iunie 2016, firma a intrat în insolvenţă iar de atunci administratorul judiciar este Via Isolv SRL.

INFRATEL NET SRL a avut, potrivit indicatorilor declaraţi la Ministerul de Finanţe, maximum 15 angajaţi, dar în 2013 cifra de afaceri netă a firmei a fost de 12,7 milioane de euro şi un profit net de 405.000 de euro. În 2015, INFRATEL NET SRL, parte a  “Grupului ASESOFT” a avut un profit net de 509.000 de euro.

  • SUNSMART INTEGRARE IT, A CINCEA FIRMĂ A “GRUPULUI ASESOFT” CONTROLAT DE SEBASTIAN GHIŢĂ, CONTRACT CLASIFICAT DIN BANI PUBLICI CU SRI

A cincea firmă a “Grupului ASESOFT” căreia Serviciul Român de Informaţii, condus de echipa Maior- Coldea, prietenă a lui Sebastian Ghiţă, i-a acordat contracte din bani publici a fost SUNSMART INTEGRARE IT SRL.

Înfiinţată în 2012 în Ploieşti ca să desfăşoare activităţi de servicii şi consultanţă în tehnologia informaţiei, firma Sunsmart Integrare IT purta iniţial alt nume- Sunsoft Art Serv Consulting SRL şi era deţinută integral de Cristian Săndulescu. De înmatricularea societăţii s-a ocupat avocatul Adrian Anghel, fratele lui Gabriel Anghel/ poreclit “Ceaţă”, cel care deţinea GLAR CONSTRUCT alături de Sebastian Ghiţă.

SRI recunoaşte că şi SUNSMART INTEGRARE IT SRL a obţinut un contract prin “procedură proprie clasificată” de 145.080 de lei cu Serviciul Român de Informaţii. Adică 32.240 de euro din bani publici.

Firma lucrează cu Casa de Avocatură Andrei Nicolescu, Andrei Nicolescu fiind prietenul şi avocatul personal al lui Sebastian Ghiţă, iar din Mai 2016, Cristian Săndulescu, prieten al vărului lui Sebastian Ghiţă, Sorin Chirilă, şi considerat de procurori un interpus al lui Sebastian Ghiţă,  deţine 100% din firmă.

Societatea a avut maximum 16 angajaţi potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, dar în 2013 a avut o cifră netă de afaceri de 14,3 milioane de euro şi un profit net de 714.000 de euro.

SUNSMART INTEGRARE IT SRL apare pe 28 Iulie 2015, în rechizitoriul DNA Ploieşti, prin care au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie Iulian Bădescu şi Sebastian Ghiţă, ca intermediară a mai multor tranzacţii între firmele grupului Asesoft. Un raport prezentat public al ministerului Fondurilor Europene arată că în perioada 2010-2015, SUNSMART INTEGRARE IT SRL a beneficiat de fonduri europene în valoare de 124.000 de euro.

  • Q’NET INTERNATIONAL SRL, A ŞASEA FIRMĂ INVOCATĂ ÎN CIRCUITELE FINANCIARE ALE “GRUPULUI ASESOFT”, CONTRACT CLASIFICAT DE 1 MILION DE EURO DIN BANI PUBLICIDE LA SRI

A şasea firmă căreia SRI i-a acordat contracte din bani publici şi despre care procurorii DNA susţin că face parte din grupul de 53 de societăţi şi 24 de interpuşi controlaţi direct sau indirect de Sebastian Ghiţă este societatea Q’ NET INTERNATIONAL SRLPotrivit răspunsului, Serviciul Român de Informaţii a încheiat cu Q NET INTERNATIONAL SRL contracte de 4.754.574,72 lei, prin “procedură proprie clasificată”. Adică SRI a acordat fimei 1.056.572 euro din bani publici.

Q NET INTERNATIONAL SRL  este o firmă de consultanţă în tehnologia informaţiei, înfiinţată în 2011 şi deţinută de Bramerton Investments Limited, un offshore din Cipru, cu administrator Vladu Corneliu Marius (foto dreapta). Reprezentant al offshoreului cipriot devine în timp Orest Robciuc, numit de presă “tatăl combinaţiilor din domeniul IT”. Presa speculează o apropiere a lui Robciuc de fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu. Firma se înscrisese anul trecut chiar la licitaţiile organizate de DNA.

Q NET INTERNATIONAL SRL apare şi ea pe 28 Iulie 2015, în rechizitoriul DNA Ploieşti, prin care au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie Iulian Bădescu şi Sebastian Ghiţă, ca intermediară a mai multor tranzacţii între firmele grupului Asesoft, ASESOFT INTERNATIONAL SA şi ASESOFT TECHNOLOGIES SRL. Procurorii susţin în rechizitoriu că în cazul societăţii Q NET INTERNATIONAL SRL s-au făcut livrări în sumă de 4,6 milioane de euro fără tva, fiind implicată în circuitele financiare ale “Grupului ASESOFT”.

Beneficiară a multor contracte cu statul, indicatorii Ministerului de Finanţe arată că Q NET INTERNATIONAL SRL a avut maximum de angajaţi în 2013- 87, o cifră de afaceri netă maximă pe care a atins-o tot în 2013- 18,1 milioane de euro şi un profit net maximum pe care l-a atins în 2015- 843 de mii de euro.

  • DNS BIROTICA, A ŞAPTEA FIRMĂ INVOCATĂ ÎN LANŢUL FINANCIAR AL “GRUPULUI ASESOFT”, CONTRACTE DE 000 DE EURO DIN BANI PUBLICIDE LA SRI

A şaptea şi ultima firmă din labirintul de societăţi al “Grupului ASESOFT” despre care SRI recunoaşte oficial că a avut contracte pe bani publici cu instituţia este DNS BIROTICA SRL. Menţionată de către procurori că face parte din gruparea celor 53 de societăţi şi 24 de persoane fizice controlate direct sau prin interpuşi de Sebastian Ghiţă, firma a avut de-a lungul timpului contracte cu SRI de 1.327.276,66 lei. Adică 294.950 de euro.

Unul dintre contracte a fost încheiat pe 14 Agust 2012 cu SRI Bucureşti/ UM 0461 iar SRI a cumpărat de la DNS BIROTICA SRL tonner, cartuşe de cerneală şi panglici pentru imprimante de 80.000 de euro. Având sute de contracte cu majoritatea instituţiilor de stat, la momentul contractului cu SRI, DNS BIROTICA era deţinută cu 60% de Ştefan Dobrin şi 40% de Camelia Dobrin ( foto dreapta).

În prezent, firma este deţinută de Ştefan Dobrin cu 55%, Camelia Dobrin cu 40% şi Vasile Dobrin cu 5%, administrator fiind Ştefan Dobrin. Famila Dobrin a mai controlat/ controlează: DNS BUSINESS INTERNATIONAL SRL, DIRECT DISTRIBUŢIE BIROTICA SRL, DDA BIROTICA OFFICE SRL, EURO TERRA SRL şi ATMAN PROTECTION SRL, ultima fiind o societate de protecţie şi gardă care îşi schimbă obiectele de activitate şi începe să se ocupe şi de comerţul cu amănuntul al echipamentului audio-video, servicii privind sistemele de securizare, centre de intermediere telefonică şi echipamente de comunicaţii.

Indicatorii ministerului de finanţe arată că firma DNS BIROTICA a avut maximum de angajaţi în 2015-33 de salariaţi, iar în 2014 a avut o cifră de afaceri netă de 5,6 milioane de euro şi un profit net de 430 de mii de euro.

  • FIRMELE “GRUPULUI ASESOFT” CĂRORA SRI LE-A DAT CONTRACTE DIN BANI PUBLICI, MENŢIONATE ÎN TREI RAPOARTE OFICIALE PENTRU TRANZACŢII SUSPECTE

Două rapoarte ale Ministerului Finanţelor Publice, din 9 August 2011, către DNA şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, şi un al doilea, din 6 Mai 2015, chiar al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, arată că firmele din “Grupul Asesoft” care primiseră de-a lungul timpului contracte din bani publici inclusiv de la Serviciul Român de Informaţii, erau chiar în timpul desfăşurării contractelor suspecte de operaţiuni ilegale.

Prima sesizare din 2011, trimisă la DNA şi la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor menţionează că SC ASESOFT INTERNATIONAL SA, SC TEAMNET INTERNATIONAL şi SC INFRATEL NET SRL nu au respectat prevederile legale cu privire la TVA în cazul avansurilor facturate, “fapt ce a condus la deducerea de către beneficiarii de avansuri facturate a TVA aferentă facturilor în avans în mod netemeinic şi nelegal”, numai în cazul ASESOFT INTERNATIONAL SA, TVA de plată datorată către bugetul de stat fiind diminuată cu suma de 1,6 milioane de euro.

Al doilea raport CXV 897/2015 din 6 Mai 2015 al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmis către DNA Ploieşti pe “tranzacţiile financiare suspecte” efectuate de Sebastian Ghiţă, arată că acesta a derulat operaţiuni “care nu au justificare economică plauzibilă”, în analiza amplă fiind invocate din nou firmele din grupul ASESOFT care au avut contracte cu SRI.

Un al treilea raport de constatare preliminar întocmit de DNA la 28 Mai 2015 arată că în perioada 2000-2015, cele 53 de firme identificate în “Grupul ASESOFT”, inclusiv cele 7 care au avut contracte cu SRI, “au organizat un labirint de operaţiuni de încasări şi plăţi în care au intrat sume provenind în cea mai mare parte de la unităţi bugetare şi fonduri publice în valoare de aproape 30 de milioane de euro şi au ieşit sume către persoane fizice şi juridice având sediul în aşa numitele paradisuri fiscale sau care s-au sustras controlului fiscal, controlate de cei 24 de membri ai grupului” indentificaţi de procurori: 3,8 milioane de euro şi 307 mii de dolari.

În perioada 2010-2014, ASESOFT INTERNATIONAL SA ar fi facturat către unităţi bugetare suma de 1 milion de euro, TEAMNET INTERNATIONAL SA suma de 6 milioane de euro, DNS BIROTICA SRL suma de 3,3 milioane de euro iar, în plus, în aceeaşi perioadă, ASESOFT INTERNATIONAL SA şi SC TEAMNET INTERNATIONAL SA ar fi facturat către SIVECO SA, beneficiară a numeroase contracte din fonduri publice, suma de 18,4 milioane de euro.

În cazul TEAMNET INTERNATIONAL, care ar fi încasat de la Ministerul de Finanţe/Trezorerie suma de 8,6 milioane de euro, “analiza mişcărilor înregistrate în conturile soecietăţii a pus în evidenţă circuite financiare anacronice, fără logică economică şi tranzitări de sume din contul unei societăţi către alta. Analiza relevă că sume impresionante de bani doar tranzitează conturile societăţilor care alcătuiesc grupul Teamnet iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe ci doar circuite suveică, care aparent nu par a indica vreo activitate ecominică. (…) Modul de derulare a acestor tranzacţii prin conturile societăţilor sugerează că (…) tranzacţiile par a fi mai degrabă rezultatul unui algoritm creat artificial, după care sumele tranzitează aparent haotic, conturile societăţilor. Este posibil ca prin desfăşurarea acestui hăţiş de tranzacţii cei implicaţi să fi urmărit, de fapt, pierderea urmei cel puţin a unei părţi din sumele provenite de la bugetul de stat. Tot în acest scop, este posibil ca cei implicaţi să fi înmatriculat un număr impresionant de societăţi cu denumiri aproape identice care, de cele mai multe ori conţin particular TEAMNET,  prin aceasta fiind posibil ca să se fi urmărit crearea de confuzii şi implicit îngreunarea activităţilor organelor de control/ investigaţie.”

  • ÎN SPEŢELE PENALE ALE LUI SEBASTIAN GHIŢĂ, DNA EVITĂ CONTRACTELE DIN BANI PUBLICI ALE SRI CU “GRUPUL ASESOFT”

În perioada 2015-2017, DNA a deschis 5 dosare penale pe numele lui Sebastian Ghiţă, acuzându-l de 4 infracţiuni de spălare de bani, 4 infracţiuni de trafic de influenţă, constituire de grup infracţional organizat, sprijin de grup infracţional organizat, 3 infracţiuni de dare de mită, instigare la abuz în serviciu, 2 infracţiuni de folosire a informaţiilor ce nu sunt destinate publicităţii, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui automobil fără permis. Deşi unele din cele 5 speţe includ sau invocă operaţiuni financiare derulate prin firmele “Grupului ASESOFT”  care au avut de-a lungul timpului contracte cu SRI, niciunul dintre dosare nu include şi nu investighează şi tranzacţiile cu SRI ale respectivelor firme anchetate de procurori.

În rechizitoriul DNA Ploieşti din 28 Iulie 2015, în care au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu şi Sebastian Ghiţă (cei doi- foto stânga sus), sunt invocate mai multe firme ale „Grupului ASESOFT” care au avut contracte din bani publici inclusiv cu SRI, însă procurorii au investigat numai tranzacţiile financiare suspecte din interiorul grupului Asesoft.

Ultima speţă penală, deschisă de DNA Ploieşti pe 27 Februarie 2017, analizează spre exemplu, activitatea firmelor SC TEAMNET INTERNATIONAL SRL şi ASESOFT INTERNATIONAL SA, în perioada 2007-2016 în care s-au desfăşurat inclusiv contractele pe bani publici acordate de SRI, însă DNA s-a focusat doar pe contractele respectivelor firme cu instituţii publice ca Ministerul Economiei şi Comerţului, SC Transelectrica SA, CNAS, Agenţia Naţională de Casadru şi Publicitate Imobiliară, Spitalul de Urgenţă Ploieşti, CJ Tulcea, CJ Braşov sau Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Cele două firme- SC TEAMNET INTERNATIONAL SRL şi ASESOFT INTERNATIONAL SA- sunt inculpate de procurori pentru săvărşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, având în prezent sechestru asupra bunurilor imobile până la concurenţa sumelor de 2,9 milioane de euro în cazul ASESOFT INTERNATIONAL şi 5,1 milioane de euro în cazul TEAMNET INTERNATIONAL.

În a 5-a speţă penală în care este deja inculpat, procurorii îl acuză pe Sebastian Ghiţă de 4 infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare de bani în formă continuată şi constituire de grup infracţional organizat, susţinând că acesta „a primit în perioada 2007-2014, pentru contractele atribuite societăţilor comerciale ASESOFT INTERNATIONAL şi TEAMNET INTERNATIONAL sume de bani cuprinse între 3 milioane de euro şi 10 milioane de euro”.

Sebastian Aurelian Ghiţă, 39 de ani, este trimis în judecată în două dosare de corupţie, este anchetat în alte trei dosare penale, fiind acuzat în total de 19 infracţiuni de corupţie, având la activ două mandate de arestare aprobate de judecători pe teritoriul României şi alte trei cerute în prezent de procurori. După ce s-a sustras 4 luni urmăririi penale şi judecăţii, Sebastian Aurelian Ghiţă a fost capturat pe 13 Aprilie 2017 în Serbia, fiind reţinut şi ulterior arestat, autorităţile sârbe acuzându-l de comiterea altor infracţiuni. În prezent este încarcerat în penitenciarul Okruzni Zatvor din Belgrad, în aşteptarea extrădării în România.(sorinamatei.ro)

 

Actualitate

Cum să alegi cel mai potrivit baton SPF pentru protecția pielii tale

Publicat

pe

Protecția solară nu este un gest sezonier, ci o măsură constantă de prevenție. Radiațiile ultraviolete afectează pielea pe tot parcursul anului, chiar și în zilele înnorate sau reci. Dacă vrei o metodă practică de reaplicare, batonul SPF poate deveni un aliat util în rutina ta zilnică.

Acest ghid te ajută să alegi informat batonul SPF potrivit pentru tine sau pentru copilul tău. Vei găsi pași concreți, explicații medicale clare și exemple aplicabile în situații reale: piele sensibilă, activități în aer liber, expunere la apă sau utilizare zilnică la birou. Informațiile au scop orientativ și nu înlocuiesc consultul dermatologic.

Înțelege ce înseamnă SPF și alege nivelul potrivit de protecție

SPF provine din termenul „Sun Protection Factor” și indică gradul de protecție împotriva radiațiilor UVB, responsabile pentru arsura solară. Conform datelor științifice, SPF 30 filtrează aproximativ 97% din radiațiile UVB, iar SPF 50 în jur de 98%. Diferența procentuală pare mică, dar pentru pielea feței, expusă zilnic, dermatologii recomandă frecvent SPF 50.

Radiațiile ultraviolete includ două tipuri principale relevante pentru piele: UVA și UVB. UVB produc arsura, iar UVA pătrund mai profund și contribuie la fotoîmbătrânire și la creșterea riscului de cancer cutanat. Poți citi mai multe despre radiația ultravioletă pentru a înțelege mecanismul de acțiune.

Pentru utilizare zilnică, în majoritatea cazurilor:

  • Alege minimum SPF 30.
  • Pentru față, gât și zone sensibile, optează pentru SPF 50.
  • Caută mențiunea „spectru larg” sau „broad spectrum” pe etichetă.

Dacă petreci timp îndelungat afară, faci sport sau mergi la mare ori la munte, SPF 50 oferă un nivel de protecție mai sigur. Nu te baza pe valori foarte mari, precum SPF 100, dacă aplici produsul insuficient. Aplicarea corectă și reaplicarea regulată influențează mai mult rezultatul decât diferența dintre SPF 50 și 100.

Decide între filtre minerale și filtre chimice

Batonul SPF poate conține filtre minerale (numite și fizice) sau filtre chimice (organice). Alegerea depinde de tipul pielii tale și de toleranța individuală.

Filtre minerale

Oxidul de zinc și dioxidul de titan sunt cele mai utilizate filtre minerale. Ele formează un strat la suprafața pielii și reflectă sau dispersează radiațiile UV. Sunt frecvent recomandate pentru:

  • piele sensibilă;
  • dermatită atopică;
  • rozacee;
  • copii peste 6 luni (conform indicațiilor de pe ambalaj).

Aceste filtre încep să acționeze imediat după aplicare. Pot lăsa o peliculă discret albicioasă, mai vizibilă pe fototipurile închise.

Filtre chimice

Filtrele chimice absorb radiațiile UV și le transformă în căldură, care apoi se disipă la nivelul pielii. Textura este de obicei mai ușoară și invizibilă, ceea ce le face potrivite pentru reaplicare peste machiaj.

Pentru utilizare uzuală:

  • aplică produsul cu 15–20 de minute înainte de expunerea la soare;
  • verifică dacă este testat dermatologic;
  • evită zona ochilor dacă formula nu este indicată pentru această regiune.

Autoritățile europene reglementează strict concentrațiile și siguranța acestor filtre. Dacă ai piele reactivă, discută cu dermatologul sau farmacistul înainte să alegi un produs nou.

Corelează batonul SPF cu tipul tău de piele

Un baton SPF eficient trebuie să fie compatibil cu particularitățile pielii tale. Nu alege doar după ambalaj sau popularitate.

Dacă vrei să explorezi opțiunile disponibile și să alegi un SPF baton adaptat nevoilor tale, verifică cu atenție descrierea ingredientelor și indicațiile de utilizare de pe paginile specializate. Citește eticheta complet și caută informații despre tipul de piele căruia i se adresează produsul.

Piele sensibilă sau cu dermatită

Alege formule:

  • fără parfum;
  • fără alcool;
  • fără coloranți.

Caută mențiuni precum „hipoalergenic” și „testat dermatologic”. Înainte de utilizare, aplică produsul pe o zonă mică, de exemplu pe antebraț, și urmărește reacția timp de 24 de ore. Dacă apar roșeață, mâncărime sau usturime, evită utilizarea pe față.

Ten gras sau acneic

Pentru ten predispus la acnee:

  • verifică mențiunea „non-comedogen”;
  • alege texturi matifiante;
  • evită formulele bogate în uleiuri grele.

Batonul SPF poate fi util pentru retușuri rapide pe frunte, nas și bărbie, fără să încarce excesiv pielea. Totuși, dacă urmezi tratamente dermatologice cu retinoizi sau acizi exfolianți, pielea devine mai sensibilă la soare. În acest caz, protecția solară zilnică este obligatorie și trebuie adaptată cu ajutorul medicului.

Ten uscat

Caută ingrediente precum:

  • ceramide;
  • glicerină;
  • acid hialuronic;
  • squalan.

Acestea susțin bariera cutanată și reduc senzația de piele care „ține”. Aplică batonul peste o cremă hidratantă și lasă câteva minute între pași pentru absorbție.

Pentru copii

Pentru copii peste 6 luni, alege formule dedicate, în general cu filtre minerale. Evită expunerea directă la soare în intervalul 11:00–16:00 și completează protecția cu pălărie, haine cu țesătură densă și umbră. Pentru sugari sub 6 luni, cere sfatul pediatrului înainte de a aplica orice produs SPF.

Verifică rezistența la apă și transpirație

Mențiunea „rezistent la apă” indică faptul că produsul își menține protecția pentru 40 sau 80 de minute în contact cu apa, conform testelor standardizate. Această caracteristică devine importantă dacă:

  • Mergi la piscină sau la mare.
  • Practici sporturi în aer liber.
  • Transpiri abundent.

Chiar dacă batonul este rezistent la apă, reaplică produsul:

  • la fiecare două ore;
  • imediat după ce ieși din apă;
  • după ce te ștergi cu prosopul.

Frecarea mecanică îndepărtează o parte din stratul protector. Nu te baza pe o singură aplicare pentru întreaga zi.

Pentru drumeții montane sau sporturi de iarnă, ia în calcul că zăpada reflectă radiațiile UV, ceea ce crește expunerea. Aplică produsul pe nas, pomeți, buze și urechi, zone frecvent afectate de arsuri.

Alege între baton transparent și baton cu pigment

Batonul transparent se potrivește oricărui fototip și nu modifică aspectul machiajului. Îl poți aplica rapid peste fond de ten, cu mișcări ușoare, fără să apeși excesiv.

Batonul cu pigment (tinted) uniformizează discret culoarea pielii și poate estompa roșeața ușoară. Pigmenții ajută și la protecția împotriva luminii vizibile, care poate agrava melasma sau petele pigmentare.

Dacă ai hiperpigmentări sau urme post-acneice, varianta cu pigment poate susține strategia de protecție zilnică. Totuși, protecția reală depinde de valoarea SPF și de aplicarea corectă, nu de culoare.

Nu înlocui complet fondul de ten cu baton SPF dacă ai nevoie de acoperire mare. Folosește-l în primul rând pentru protecție și retușuri.

Aplică corect și integrează batonul în rutina zilnică

Eficiența produsului scade considerabil dacă aplici prea puțin. În majoritatea cazurilor, utilizatorii folosesc sub jumătate din cantitatea necesară.

Pentru rezultate stabile:

  • Aplică batonul pe piele uscată, la finalul rutinei de dimineață.
  • Treci de 3–4 ori peste aceeași zonă.
  • Uniformizează ușor cu degetele curate.
  • Nu uita nasul, urechile, linia părului și zona de sub bărbie.

Pentru reaplicare peste machiaj:

  • folosește mișcări blânde;
  • evită presiunea excesivă;
  • verifică în oglindă dacă ai acoperit uniform zonele expuse.

Dacă lucrezi la birou, ține batonul în geantă sau în sertar. Radiațiile UVA pătrund prin geam și contribuie la degradarea colagenului. Reaplică la prânz sau înainte de a pleca spre casă.

Nu folosi batonul ca unică metodă de protecție pentru tot corpul. Pentru suprafețe mari, loțiunile sau cremele sunt mai eficiente. Utilizează batonul pentru față, mâini, buze, cicatrici sau tatuaje.

Depozitează produsul într-un loc răcoros. Temperaturile ridicate pot modifica textura și stabilitatea filtrelor.

Ce să faci dacă ai o afecțiune dermatologică?

Dacă suferi de:

  • lupus eritematos cutanat;
  • melasmă;
  • cancer de piele în antecedente;
  • tratamente fotosensibilizante;

discută cu dermatologul înainte de a alege produsul. Unele medicamente cresc sensibilitatea la radiații UV, iar protecția trebuie adaptată individual.

Nu interpreta acest ghid ca pe un instrument de autodiagnostic. Dacă observi leziuni pigmentare care își modifică forma, culoarea sau dimensiunea, programează un consult dermatologic.

Recomandări pentru următorii pași

Verifică eticheta fiecărui produs, citește lista ingredientelor și adaptează alegerea la tipul tău de piele și la stilul de viață. Dacă ai nelămuriri, solicită sfatul unui farmacist sau al unui medic dermatolog. Ei te pot ajuta să identifici formula potrivită, mai ales dacă ai piele sensibilă sau urmezi tratamente dermatologice.

Integrează protecția solară în rutina zilnică, indiferent de anotimp. Aplică produsul corect, reaplică la intervale regulate și combină-l cu măsuri fizice de protecție: pălărie, ochelari de soare, evitarea expunerii la orele de vârf.

 

Notă: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru recomandări personalizate legate de sănătatea pielii tale, adresează-te unui specialist.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă etapă în apărarea orbitală: Pentagonul depășește impasul tehnic și reia lansările de sateliți

Publicat

pe

De

După o „pauză strategică” forțată de erori de proiectare și defecțiuni tehnice, Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) repornește motoarele. O nouă flotă de sateliți de ultimă generație este gata de lansare, marcând un moment critic în construcția infrastructurii defensive pe orbită joasă.

Statele Unite reiau oficial desfășurarea primei generații de sateliți din cadrul rețelei de transport spațial, după ce o serie de probleme tehnice a menținut programul la sol. Liderii agenției au confirmat că perioada de inactivitate a fost esențială pentru remedierea unor vulnerabilități critice descoperite la primele unități trimise pe orbită anul trecut. Planul actual vizează plasarea rapidă a peste 20 de noi vehicule spațiale, ca parte a unui efort masiv de a atinge pragul de 158 de sateliți funcționali în acest segment.

Depășirea erorilor de proiectare și a problemelor de propulsie

Drumul către o rețea orbitală infailibilă nu a fost lipsit de obstacole. Oficialii apărării au recunoscut deschis că primele zeci de unități lansate au suferit din cauza unor modele termice eronate și a unor defecțiuni la sistemele de propulsie electrică. Aceste probleme au împiedicat sateliții să ajungă pe planurile orbitale ideale, forțând inginerii să implementeze soluții de atenuare termică și ajustări software de ultim moment pentru restul flotei.

Această restartare a calendarului de lansări este privită cu o doză de optimism precaut. Deși verificările tehnice nu sunt complet finalizate pentru toate unitățile aflate deja pe orbită, experții sunt încrezători că experiența acumulată în ultimele șase luni va accelera procesul de integrare a noilor sateliți care urmează să părăsească rampa de lansare.

Provocările tehnologiei laser și obstacolele birocratice

Dincolo de hardware, Pentagonul se confruntă cu o provocare majoră în crearea unei „rețele de tip plasă” (mesh network). Dificultățile în producția legăturilor optice inter-satelitare – esențiale pentru comunicarea instantanee în spațiu – rămân un punct sensibil. Aceste conexiuni laser sunt coloana vertebrală a întregii arhitecturi defensive, fiind vitale pentru succesul inițiativei „Cupola de Aur”.

Mai mult, testarea tehnologiilor de transmitere a datelor către platformele militare de la sol se lovește de zidul autorizațiilor de spectru radio. În timp ce testele în largul oceanului și cu partenerii internaționali au primit undă verde, utilizarea acestor frecvențe deasupra teritoriului american rămâne blocată într-un proces administrativ anevoios, care durează deja de mai mulți ani.

Consolidarea capacităților tactice pentru teatrul de operații modern

Miza acestor lansări este transformarea unui concept teoretic într-o capacitate de luptă reală. Odată ce rețeaua va atinge o densitate critică de sateliți pe mai multe planuri orbitale, forțele armate vor beneficia de un flux de date în timp real, capabil să conecteze senzorii de detectare cu sistemele de interceptare într-un mod fără precedent.

Integrarea în noua rețea de date spațiale a Forțelor Spațiale va permite ca informațiile tactice să circule global, cu o latență minimă. Pentru strategii militari, acest moment marchează începutul unei noi ere, în care spațiul nu mai este doar un domeniu de observație, ci un centru nervos activ și rezilient pentru securitatea națională.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă etapă în apărarea antirachetă: SDA accelerează proiectul Golden Dome prin contracte de 1,75 miliarde de dolari

Publicat

pe

De

Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) a făcut un pas decisiv în consolidarea scutului defensiv al Pentagonului, atribuind companiilor L3Harris Technologies și Sierra Space contracte în valoare totală de 1,75 miliarde de dolari. Fondurile sunt destinate dezvoltării a 36 de sateliți performanți, concepuți pentru avertizarea, urmărirea și identificarea țintelor balistice, fiind piloni esențiali în arhitectura de protecție cunoscută sub numele de „Golden Dome”.

Cursă contra cronometru pentru anul 2028: Sateliții AMDT3 devin prioritate zero pentru Pentagon

Noile platforme orbitale, denumite oficial „Accelerated Missile Defense Tranche 3” (AMDT3), trebuie să fie gata de lansare până în 2028. Acest termen coincide cu mandatul președintelui Donald Trump, care a solicitat ca sistemul Golden Dome să fie complet operațional în acel an. Viteza de implementare este una neobișnuită pentru standardele militare, având în vedere că proiectele anterioare vizau orizontul anului 2029, fapt ce subliniază urgența strategică de a contracara noile amenințări hipersonice.

Inovație tehnologică pe orbită: L3Harris și Sierra Space revoluționează detectarea amenințărilor hipersonice

Efortul tehnologic este împărțit între cei doi giganți din industria aerospațială pentru a asigura o acoperire globală și persistentă. L3Harris va furniza 18 vehicule spațiale echipate cu senzori capabili să genereze date de înaltă precizie pentru interceptoare. În paralel, Sierra Space utilizează tehnologie de ultimă oră, inclusiv matrice de plan focal cu rezoluție 8K, pentru a detecta și urmări rachetele din momentul lansării până la impact. Această integrare de software avansat și senzori de înaltă rezoluție transformă detectarea pasivă într-un instrument activ de control al focului, capabil să neutralizeze vectori de atac sofisticați.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusiv18 ore ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusiv18 ore ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv2 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv3 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv3 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv4 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Exclusiv4 zile ago

O justiție cu două viteze: judecătorul blindat, polițistul abandonat în stradă

Un judecător, protejat imediat. Un polițist, lăsat să aștepte. În România pro-europeană, ediția 2026, statul pare să poarte uniformă doar...

Exclusiv5 zile ago

Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)

„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice...

Exclusiv5 zile ago

Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul  (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare

De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la...

Exclusiv5 zile ago

ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar

„Sectorul medical” pe sticle: când imaginea ANP se îneacă în alcool În Penitenciarul de Femei Târgșor, „sectorul medical” pare să...

Exclusiv6 zile ago

Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar

Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv