Connect with us

Featured

Economiile DOGE ale Pentagonului: Realitate sau iluzie optică?

Publicat

pe

Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE) a fost privit în moduri diametral opuse: fie ca un efort radical de a economisi zeci de miliarde de dolari pentru contribuabili, fie ca o vânătoare inutilă care a paralizat administrația pentru ani de zile.

Un punct asupra căruia mulți sunt de acord este incertitudinea cu privire la suma exactă economisită și la destinația acestor economii. Acest lucru este valabil mai ales în Pentagon, unde cifrele vehiculate de diferiți oficiali nu par să se potrivească.

Cifre inconsistente și confuzie generală

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat în iunie că Departamentul Apărării (DoD) a economisit „peste 10 miliarde de dolari”. O lună mai târziu, Forțele Aeriene au afirmat că au „revizuit peste 500 de contracte și 50 de sisteme de afaceri, realizând economii și evitând costuri de 10,4 miliarde de dolari”. Apoi, la începutul acestei luni, Pentagonul a publicat o prezentare generală a bugetului pentru anul fiscal 2026 [PDF], care identifica economii de 13,8 miliarde de dolari „prin reducerea costurilor birocratice excesive”, dar aceasta era doar o parte din „aproape 30 de miliarde de dolari care au fost realiniate” de la unele proiecte DoD la „programe cu prioritate mai mare” în urma „revizuirilor de eficiență”.

În mijlocul tuturor acestor cifre, un document a oferit în liniște o oarecare claritate: bugetul apărării pentru anul fiscal 2026, care enumera sute de cazuri de economii legate de DOGE – câteva milioane de dolari aici, câteva mii de dolari acolo, împrăștiate pe pagini întregi.

American Enterprise Institute analizează bugetul

Deoarece nu a fost oferită o sumă totală a economiilor în prezentarea bugetului, la cererea Breaking Defense, American Enterprise Institute (AEI) a efectuat o analiză detaliată a bugetului pentru a determina impactul DOGE asupra DoD până în prezent.

Concluziile AEI arată că documentele bugetare indică reduceri de aproximativ 11,1 miliarde de dolari legate de DOGE, în mare parte prin reduceri de personal în cadrul mai multor programe ale Pentagonului. Documentele bugetare reflectă, de asemenea, alte măsuri de reducere a cheltuielilor, cum ar fi reducerea drastică a călătoriilor.

Dificultăți în definirea economiilor DOGE

„Ce este o reducere DOGE față de o reducere de program față de o altă inițiativă de eficiență care ar fi putut fi în curs de desfășurare?”, a declarat Todd Harrison de la AEI, un expert în buget cu experiență. „Deci este puțin greu de definit, dar cel puțin își revendică creditul pentru aceste reduceri pe care le putem vedea în cererea de buget. Ar putea exista și alte reduceri în altă parte pe care nu le putem vedea.”

Un pas pozitiv, dar cu imperfecțiuni

Listarea economiilor conduse de DOGE este oarecum unică, a menționat Elaine McCusker de la AEI, un fost controlor al Pentagonului care a lucrat în timpul primei administrații Trump.

În timp ce majoritatea administrațiilor în primul lor an sunt dornice să-și prezinte bugetul în Capitol Hill – lăsând puțin timp pentru a face modificări semnificative – bugetul inaugural al celei de-a doua administrații Trump a reflectat eforturi tangibile de a remodela cheltuielile militare. Și, deși economiile au fost dificil de identificat și compilat în documentele bugetare, „faptul că au făcut-o deloc, cred eu, este interesant și lăudabil”, a spus ea.

Colegii lui McCusker de la AEI au avertizat că datele privind economiile DOGE pe care le-au extras manual pot avea unele inexactități din cauza modului în care au fost scrise în documentele bugetare, care uneori prezentau numere pozitive sau negative, greșeli de ortografie și alte inconsecvențe. (Un parlamentar democrat a criticat recent Pentagonul pentru o serie de ceea ce el a numit „greșeli mari” în propunerea de buget a DoD.)

Economii pe servicii: Marina în frunte

Pe servicii, Marina, care include Corpul de Marină, a condus în economiile DOGE cu ceea ce a fost identificat ca fiind aproape 3,7 miliarde de dolari în reduceri în conturile sale de cheltuieli, potrivit analizei AEI. Aproape în spate a fost Armata cu 3,2 miliarde de dolari. Forțele Aeriene, care includ Forțele Spațiale, au urmat cu aproximativ 2,3 miliarde de dolari în reduceri de costuri. Economiile la nivelul întregului departament de apărare au totalizat în continuare 1,9 miliarde de dolari.

Reduceri de personal și anulări de contracte

Analiza AEI arată o tendință clară către economii găsite în primul rând prin țintirea a două tipuri de lucrători civili: angajați care au lucrat direct pentru DoD și contractori. Civilii Pentagonului au fost vizați prin diverse concedieri și un program de demisie amânată care încuraja ieșirile. Contractorii au fost afectați de anulări de contracte, lovind firme mari și centre de cercetare și dezvoltare finanțate de guvernul federal (FFRDC).

Ordine executive ca justificare

Multe dintre economiile discutate în documentele bugetare reciclează un limbaj similar, indicând de obicei una dintre cele două ordine executive axate pe DOGE – una privind „eficiența costurilor” și alta privind „optimizarea forței de muncă” – pentru a justifica reducerile.

Exemple concrete de reduceri

Avionul de alimentare cu combustibil KC-46 Pegasus al Forțelor Aeriene. Documentele de achiziție enumeră o reducere de aproximativ 6,3 milioane de dolari a programului „pentru Servicii de Consultanță și Asistență”, despre care descrierea spune că a fost realizată „pentru a promova eficiența și a avansa politicile Administrației în conformitate cu Ordinul Executiv 14222, „Implementarea Inițiativei de Eficiență a Costurilor Departamentului Guvernamental de Eficiență a Președintelui””.

Achiziția elicopterului greu CH-53K King Stallion al Marinei a văzut, de asemenea, finanțarea personalului redusă prin DOGE, de data aceasta cu aproximativ 3,4 milioane de dolari. Documentele bugetare ale serviciului spun că reducerea a fost „pentru personalul civil pentru a optimiza forța de muncă în conformitate cu Ordinul Executiv 14210, Implementarea Inițiativei de Optimizare a Forței de Muncă a Departamentului Guvernamental de Eficiență a Președintelui”. Serviciile de consultanță și asistență ale programului au fost, de asemenea, reduse cu aproape 1 milion de dolari, conform documentelor.

Impactul reducerilor asupra conturilor

Având în vedere reducerile de personal, nu este surprinzător că contul de operațiuni și întreținere (O&M) al Pentagonului a ajuns pe primul loc printre reducerile DOGE, cu peste 8,1 miliarde de dolari în economii. Contul de cercetare și dezvoltare al Pentagonului a ajuns pe un loc secundar distant cu peste 1,8 miliarde de dolari în reduceri de cheltuieli, urmat de achiziții care au văzut o scădere de aproape 1,1 miliarde de dolari. Cheltuielile rotative și de gestionare au completat reducerile DOGE cu 11,9 milioane de dolari reduse, potrivit analizei AEI.

Călătoriile, o altă sursă de economii

Călătoriile au părut a fi o altă sursă principală de economii DOGE, fără ca nicio sumă să fie prea mică. Documentele bugetare O&M ale Armatei, de exemplu, arată că, împreună cu reducerile de personal, serviciul a redus aproximativ 45.000 de dolari din grupul de subactivități de pregătire industrială pentru „finanțarea călătoriilor discreționare pentru a se alinia cu Ordinul Executiv 14222, „Implementarea Inițiativei de Eficiență a Costurilor Departamentului Guvernamental de Eficiență a Președintelui””.

Cifrele oficiale ale Pentagonului

Recent, Pentagonul a publicat o prezentare generală oficială a bugetului, detaliind modificările aduse cheltuielilor DoD ca urmare a inițiativelor administrației, care a anunțat că „revizuirile de eficiență” au generat „aproape 30 de miliarde de dolari care au fost realiniate la programe cu prioritate mai mare” – un număr care include 12,7 miliarde de dolari în modificări de program, cum ar fi anularea avionului radar E-7 Wedgetail, printre alte categorii.

Aceeași prezentare generală afirmă că bugetul Pentagonului pentru anul fiscal 26 reduce 13,8 miliarde de dolari „prin reducerea costurilor birocratice excesive prin remodelarea și optimizarea forței de muncă civile, reducerea contractelor pentru servicii de consultanță și asistență și reducerea costurilor de călătorie”.

Dintre aceste cifre revendicate, 6,8 miliarde de dolari au fost economisite prin „optimizarea forței de muncă/eficiența fondului de rulment”, în timp ce 5,5 miliarde de dolari au fost reduse din contractele de servicii de consultanță și asistență și FFRDC. Optimizarea forței de muncă se referă în primul rând la angajații civili, în timp ce serviciile de consultanță și asistență acoperă munca contractată. Documentul spune apoi că 1,1 miliarde de dolari au fost economisite la călătorii și 400 de milioane de dolari din „alte reforme”.

Prezentarea generală nu atribuie aceste economii de personal în mod specific DOGE, spunând doar că revizuirile de eficiență au fost efectuate pentru a „implementa ordinele executive”, deși documentele bugetare arată că reducerile de personal au fost justificate de ordinele executive legate de DOGE. O secțiune din prezentarea generală care poartă titlul de DOGE „economii identificate” nu enumeră o valoare în dolari, dar menționează că „390 de contracte și subvenții au fost reziliate sau ajustate prin eforturile DOGE, iar revizuirile la nivelul întregului departament continuă să examineze peste 400.000 de contracte și subvenții deschise pentru economii suplimentare în anul fiscal 2026 și ulterior”. „Eforturile de eficiență” conduse de DOGE, adaugă documentul, „sunt multi-stratificate și vor fi puse în aplicare pe parcursul mai multor cicluri bugetare”.

Alte cifre și inițiative

Mai devreme în acest an, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a ordonat serviciilor militare să elibereze în mod colectiv 50 de miliarde de dolari care ar putea fi direcționate către noi priorități în anul fiscal 26, iar liniile dintre reducerile specifice DOGE, revizuirile generale de prioritate și alte inițiative ale administrației pot fi oarecum neclare.

Rămâne neclar modul în care aceste cifre diferite se potrivesc cu ceea ce se află în documentele bugetare pentru anul fiscal 26. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat: „Secretarul continuă să urmărească activ agenda președintelui prin eliminarea risipei, fraudei și abuzului din departament și realocarea economiilor pentru a finanța diferite părți ale capacității critice de luptă împotriva războiului”, dar a refuzat să răspundă oficial la întrebări specifice despre economiile DOGE în cererea de buget. Armata și Marina nu au răspuns la o cerere de comentarii.

Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene a declarat pentru Breaking Defense în iulie că Departamentul Forțelor Aeriene „a efectuat revizuiri de eficiență” care „realizează economii de costuri sau evitare a contractelor” prin „reducerea domeniului de aplicare, reducerea plafonului contractului, rezilierea sau refuzul de a exercita perioadele de opțiune a contractului”.

Ca un exemplu, purtătorul de cuvânt a spus că oficialii „au reziliat sau au redus domeniul de aplicare al Contractului de Sprijin pentru Transformarea Strategică a Forțelor Aeriene, care a generat aproximativ 4,8 miliarde de dolari în economii/evitare de costuri”, menționând că sarcinile în cadrul contractului „vor fi îndeplinite de forța noastră de muncă DoD cu înaltă calificare”. Documentele bugetare pentru anul fiscal 26 „nu reflectă economiile cuprinzătoare DOGE”, au adăugat ei.

Având în vedere volumul reducerilor promovate de Forțele Aeriene, este posibil ca economiile detaliate în documentele bugetare să se suprapună. Nu este clar ce programe sunt implicate exact în contractul de sprijin pentru transformarea strategică, dar avizele guvernamentale spun că instrumentul contractului este pentru „servicii de consultanță și asistență”, același tip de activitate pe care documentele bugetare o enumeră ca fiind redusă. Cifrele exacte și legăturile lor cu programele rămân dificil de analizat fără o claritate suplimentară din partea Pentagonului.

Confuzia persistă cu privire la impactul DOGE

John Ferrari, un general în retragere cu două stele al Armatei și analist AEI, a lăudat DOGE „pentru reducerile efective pe care le-au făcut”, dar a avertizat că oficialii ar trebui să evite să le „exagereze”.

Remarcând discrepanța dintre cifra de 13,8 miliarde de dolari din prezentarea generală și cele 11,1 miliarde de dolari identificate în analiza AEI, Ferrari a remarcat că cele două numere sunt „remarcabil de apropiate” și că analiza părea a fi „destul de precisă” ca rezultat. El a adăugat că administrația Trump ar trebui să fie „lăudată” pentru rezumatul care oferă impactul DOGE, dar a subliniat că prezentarea generală a sosit cu mult după dezvăluirea bugetului. În plus, el a menționat că prezentarea generală nu urmărește modificările DOGE aduse programelor individuale – ceea ce face mai dificil pentru unii oficiali, cum ar fi personalul congresului, să vadă efecte specifice.

„Trebuie să găsească o modalitate mai bună pentru anul viitor” de a ilustra reducerile DOGE, a spus el.

Eficiență reală sau costuri ascunse?

Întrebările despre ce anume se „economisește” și unde se confruntă, de asemenea, cu preocupări cu privire la dacă reducerile DOGE ajută misiunea de bază a Pentagonului.

Administrația Trump a subliniat că reducerile de personal efectuate în întreaga administrație federală au sporit eficiența prin simpla efectuare a aceleiași munci cu mai puțini lucrători. Dar natura modului în care au fost efectuate aceste reduceri ridică întrebări cu privire la dacă acest obiectiv a fost atins cu adevărat, a spus Harrison de la AEI.

„Cred că modul în care faci reducerea contează foarte mult”, a spus Harrison, subliniind campania agresivă a DOGE de a reduce administrația federală. „Am întrebări și preocupări serioase cu privire la modul în care au făcut aceste reduceri DOGE, știți, e-mailul „Fork in the Road”, tacticile de intimidare”, adăugând că aceste măsuri „ar putea fi foarte contraproductive pentru eficiență”.

El a adăugat mai târziu că „poți economisi mulți bani prin reducerea personalului, dar dacă nu reduci munca care trebuie făcută, vei ajunge doar să plătești aceste costuri într-un mod diferit”.

Prezentarea generală a bugetului Pentagonului pictează o imagine deosebit de sumbră. Potrivit unui tabel inclus în prezentarea generală, bugetul pentru anul fiscal 26 reduce cu peste 5% din forța de muncă civilă a departamentului, ceea ce reprezintă mai mult de 40.000 de posturi cu normă întreagă.

Departamentul Armatei a condus cu o reducere planificată de aproape 11%, în timp ce Departamentul Forțelor Aeriene, care include Forțele Spațiale, a ajuns pe locul al doilea cu peste 4%. Reducerile de personal la nivelul întregului departament de apărare au ajuns pe locul al treilea cu aproximativ 3,6%, iar Departamentul Marinei a completat lista cu aproximativ 3,4% în reduceri. (Rezumatul listează Echivalentele cu Normă Întreagă, sau FTE, care măsoară volumul de muncă al unui angajat cu normă întreagă, deoarece mulți lucrători pot fi cu jumătate de normă sau temporari.)

„Atât de mult o reducere într-un an?”, a întrebat Harrison. „Acesta este foarte neobișnuit, dacă nu fără precedent.”

Impactul asupra Forțelor Spațiale

Harrison a efectuat o analiză profundă în documentele bugetare pentru anul fiscal 26 cu privire la impactul asupra personalului Forțelor Spațiale, calculând că serviciul a eliminat aproximativ 400 până la 450 de lucrători civili, o reducere de aproximativ 10% a forței de muncă. Au fost, de asemenea, renunțați la aproximativ 1.000 de angajați contractați, într-un moment în care responsabilitățile Forțelor Spațiale sunt în creștere și noi proiecte ambițioase, cum ar fi schema de apărare antirachetă Golden Dome, prind contur.

„Pentru Forțele Spațiale, asta este destul de semnificativ”, a spus el.

Economii iluzorii?

Unele economii DOGE pot fi oarecum iluzorii. De exemplu, un contract ar putea fi anulat cu mult sub valoarea sa maximă – așa cum a fost cazul în contractul de sprijin pentru transformarea strategică a Forțelor Aeriene – pe care Harrison a remarcat că s-ar putea să nu fie atinsă niciodată oricum. Unele dintre aceste reduceri ar putea fi mai bine înțelese ca evitare a costurilor, mai degrabă decât ca economii.

Administratie

Revoluție verde la vârful administrației: Palatul Administrativ din Ploiești trece pe energie solară

Publicat

pe

De

Într-un demers curajos către independență energetică, inima administrativă a județului Prahova se pregătește să devină un model de sustenabilitate. Potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Eficiență Energetică și Energii Regenerabile „AE3R Ploiești-Prahova”, clădirea simbol a orașului ar putea fi alimentată direct de la soare, marcând o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor publice.

Independență energetică „sub sigiliul” soarelui: 80 kWp pe acoperișul județului

Tranziția de la bune intenții la soluții tehnice concrete a fost făcută odată cu finalizarea studiului de prefezabilitate realizat de specialiștii AE3R. Documentul propune o transformare radicală a acoperișului Palatului Administrativ din Ploiești prin instalarea unui sistem fotovoltaic on-grid performant. Cu o putere instalată de 80 kWp, acest sistem este proiectat să transforme radiația solară în energie pură, destinată exclusiv consumului propriu al instituției.

Conform raportului întocmit de AE3R Ploiești-Prahova, această investiție nu este doar o declarație de imagine, ci un calcul matematic riguros: aproximativ 98 MWh de energie verde ar putea fi generați anual. Această producție va permite Consiliului Județean Prahova — membru fondator al agenției — să își reducă semnificativ dependența de rețeaua națională și să optimizeze costurile de funcționare ale clădirii.

Eficiență chirurgicală: Facturi mai mici și emisii reduse

Cifrele prezentate în studiu sunt elocvente pentru impactul pe care tehnologia verde îl are asupra sectorului public. Implementarea acestui proiect ar asigura aproximativ 16,3% din necesarul anual de energie electrică al clădirii. Dincolo de economiile financiare imediate, proiectul reprezintă un pas ferm în direcția atingerii obiectivelor asumate de România și Uniunea Europeană în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Sursa citată subliniază că astfel de inițiative sunt vitale pentru diminuarea amprentei de carbon și accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse. Prin producția locală de energie regenerabilă, Palatul Administrativ încetează să mai fie doar un consumator pasiv, devenind un actor activ în gestionarea resurselor sustenabile.

AE3R: Motorul sustenabilității în județul Prahova

Realizarea acestui studiu de prefezabilitate reconfirmă rolul strategic pe care AE3R Ploiești-Prahova îl joacă în regiune. Agenția nu se limitează la consultanță tehnică, ci acționează ca un partener activ al administrațiilor locale, identificând soluții care să facă județul mai competitiv și mai sigur din punct de vedere energetic.

Într-un context global marcat de volatilitatea prețurilor la energie, viziunea promovată de AE3R oferă o foaie de parcurs clară: independența energetică a instituțiilor publice nu mai este un lux, ci o necesitate administrativă. Prin astfel de proiecte, Prahova își consolidează statutul de județ orientat către viitor, unde eficiența energetică devine coloana vertebrală a dezvoltării durabile.

Citeste in continuare

Exclusiv

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

Publicat

pe

De

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL

La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are treabă cu legea și nici cu examenele corecte. Adevărata „situație operativă” pare să fie una singură: nu verificarea abuzurilor, ci identificarea colegului care a avut îndrăzneala să spună adevărul.

Conform informațiilor făcute publice de Sindicatul Europol, în loc să se ocupe de situațiile în care unor polițiști li s-au cerut angajamente contrare legii, înainte de examenul de definitivare în profesie, conducerea inspectoratului ar fi preocupată să prindă „vinovatul” suprem: polițistul care a scos gunoiul de sub preș și l-a arătat publicului.

„VICTIMA INOCENTĂ” IPJ CONSTANȚA: LACRIMI DE CROCOSIL ÎN COMUNICATELE OFICIALE

Instituția, ne spune Sindicatul Europol, continuă să pozeze într-o biată victimă neînțeleasă, aproape sfântă, nedreptățită de sindicat și de opinia publică. Totul ar fi, după cum lasă să se înțeleagă, o simplă invenție a Sindicatului Europol.

Numai că, pentru a risipi ceața, sindicatul vine cu „proba materială”: modelul de angajament primit de polițiștii absolvenți ai promoției decembrie 2024, încă de anul trecut, înainte ca aceștia să susțină examenul de definitivare în profesie. Un angajament scris, în care agentul se obligă să nu își modifice raporturile de serviciu decât într-un anumit cadru, document care devine, în context, piesa-cheie a acestui puzzle instituțional.

ÎNTREBĂRILE LA CARE IPJ CONSTANȚA NU VREA SĂ AUDĂ RĂSPUNSUL

Într-un comunicat de presă, IPJ Constanța afirmă nonșalant că nu a fost sesizat de niciun polițist privind vreo presiune pentru completarea unor astfel de angajamente. Până aici, manualul clasic de „spălat pe mâini”.

Numai că rămâne o listă incomodă de întrebări, pe care, după cum arată Sindicatul Europol, inspectoratul refuză cu grație să o deschidă:

  • Cine a conceput acel tip de angajament?
  • Cine l-a distribuit polițiștilor pentru completare, înainte de susținerea examenului de definitivare în profesie?
  • În baza cărei prevederi legale a fost solicitat?
  • Cine și-a asumat răspunderea pentru folosirea lui?

Răspunsuri? Zero. În locul lor, se aude doar foșnetul „hârtiilor interne” și tropăitul grăbit al celor care vor să închidă subiectul, nu să-l lămurească.

CÂND ABUZUL NU DERANJEAZĂ, DAR DERANJEAZĂ DOVEZILE

Conducerea inspectoratului, potrivit relatării Sindicatului Europol, nu a făcut o prioritate din a clarifica legalitatea acestor angajamente. În schimb, la nivelul Serviciului Siguranța Transporturilor, „misiunea zilei” ar fi fost alta: identificarea polițistului care a pus documentul la dispoziția sindicatului.

Pe scurt, nu documentul deranjează. Nu conținutul lui. Nu suspiciunea de practici ilegale.
Deranjează faptul că a ieșit la lumină. Că a ajuns în spațiul public. Că nu mai poate fi băgat la loc în sertarul cu „așa se face la noi”.

LOGICA INFRACȚIONALĂ A „CAZANULUI CU TĂCERI”

Sindicatul Europol pune degetul pe rană: această mentalitate seamănă izbitor cu ceea ce întâlnim în mediul infracțional. Nu fapta e problema, ci denunțătorul. Nu încălcarea legii deranjează, ci cel care îndrăznește să o arate.

Hoții – spune logica simplă a străzii – nu se grăbesc să-și recunoască vina, ci să afle cine i-a „turnat”. Iar când acest tip de reflex apare, după cum reclamă sindicatul, chiar într-o instituție de aplicare a legii, contrastul devine grotesc.

În loc de „ne-am înșelat, corectăm, respectăm legea”, avem „cine a vorbit?”. Un fel de cod al tăcerii transformat în politică de personal.

DE CE POLIȚIȘTII NU SE MAI DUC LA ȘEFI, CI LA SINDICAT

Nu întâmplător, tot mai mulți polițiști aleg, conform Sindicatului Europol, să se adreseze organizației sindicale, și nu conducerii inspectoratului sau structurilor de control intern.

Explicația este devastator de simplă: mulți au convingerea că, prea des, anchetele interne nu urmăresc să lămurească faptele, ci să identifice persoana care a îndrăznit să le reclamat. Nu adevărul contează, ci vânătoarea celui care l-a spus.

Într-un astfel de climat, frica devine instrument de management, iar sindicatul devine, de facto, singura supapă pentru cei care nu vor să intre în jocul tăcerii.

IPJ CONSTANȚA: PROBLEMA NU ESTE „DENUNȚĂTORUL”, CI SISTEMUL TOLERAT

Mesajul transmis de Sindicatul Europol către conducerea IPJ Constanța este cât se poate de clar: orice tentativă de a găsi „denunțătorul” nu face decât să confirme problema, nu să o stingă.

Nu sindicatul este problema. Nu polițistul care a vorbit este problema.
Problema, așa cum reiese din acest caz, sunt practicile ilegale sau abuzive care continuă să fie tolerate în interiorul instituției, acoperite de comunicate liniștitoare și de o tăcere disciplinată.

Atâta vreme cât prioritatea nu va fi adevărul și respectarea legii, ci identificarea celui care „a îndrăznit să vorbească”, IPJ Constanța riscă să-și confirme singur, zi de zi, propriul pamflet: un model de management în care abuzul este „incident”, dar cel care îl expune devine „dușmanul” de vânat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Publicat

pe

De

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor”

Când polițiștii și militarii cer bani, nu poezie, reacția „morală” o știm pe dinafară:
„Ați ales o vocație, nu o meserie. Ați jurat. Serviți țara. Onoarea uniformei nu se măsoară în bani.”

Subtitlu nespus, dar urlat din toți rărunchii:
„Dacă vrei salariu, ești trădător de jurământ. Dacă ceri drepturi, dezonorezi uniforma.”

Ce pare, la prima vedere, o românească ieftină de ultimii 30 de ani – marca „te-am făcut, fraiere”, servită de politicieni ipocriți și de boșii din structurile centrale cu reflexe de secretar de partid – e de fapt o schemă veche de 250 de ani.

Adam Smith, părintele capitalismului, cel pe care îl flutură toți gură-cască atunci când justifică „piața liberă”, a descris exact acest mecanism în 1776, în „Avuția națiunilor”.
Nu ca ideal, ci ca șmecherie de preț: cum să plătești mai puțin pentru munca cea mai grea, îmbrăcând restul în „onoare”.

Analiza este readusă în actualitate, în cheie românească, de Sindicatul Diamantul, prin vocea lui Emil Păscuț. Și e nimic mai usturător pentru discursul oficial decât să vii peste el cu Adam Smith însuși.

Regula lui Smith: muncă grea și periculoasă = bani mai mulți. Cu o excepție monstruoasă

În Cartea I, capitolul X, Adam Smith pune întrebarea simplă: de ce diferă câștigurile între profesii?

Răspunsul lui, devenit clasic în economie:
pe o piață liberă, avantajele și dezavantajele diferitelor ocupații tind să se compenseze.

Cu alte cuvinte:

  • munca ușoară, curată, sigură = bani mai puțini;
  • munca grea, murdară, periculoasă = bani mai mulți.

Exemplele lui:

  • calfa de croitor câștigă mai puțin decât țesătorul;
  • țesătorul, mai puțin decât fierarul;
  • minerul, care își riscă pielea în subteran, câștigă în 8 ore cât potcovarul în 12.

Riscul, murdăria, oboseala, răspunderea se plătesc.
Asta e regula. E manual de economie, nu fluturaș sindical.

Exemplul extrem la Smith: călăul public:

„The most detestable of all employments, that of public executioner, is, in proportion to the quantity of work done, better paid than any common trade whatever.”

Tradus:
Cea mai detestabilă dintre toate îndeletnicirile, aceea de călău public, este, raportat la cantitatea de muncă prestată, mai bine plătită decât orice meserie obișnuită.

De ce? Pentru că e odioasă, detestată.
Societatea îl urăște, deci trebuie să-l plătească regește.
Dezonoarea e o taxă pe care angajatorul o plătește în plus.

Reversul otrăvit: când „onoarea” nu se adaugă la salariu, ci îl taie

Tot acolo, Smith formulează fraza care spulberă discursul cu „vocația”:

„Honour makes a great part of the reward of all honourable professions. In point of pecuniary gain, all things considered, they are generally under-recompensed.”

Tradus pe românește, fără livraj cu fundiță:
Onoarea constituie o mare parte din recompensa tuturor profesiilor onorabile. Din punctul de vedere al câștigului bănesc, ele sunt în general insuficient recompensate.

Deci:

  • la profesiile onorabile, onoarea nu se adaugă la salariu;
  • onoarea este o parte din salariu – adică o parte pe care angajatorul nu o mai plătește în bani.

Cu cât profesia e mai „onorabilă”, cu atât portofelul e mai subțire.
Diferența se achită în stimă, ceremonii, medalii, drapele și poze.

Statul a înțeles perfect schema:

  • banii dor bugetul;
  • moneda simbolică (stegulețe, diplome, „eroism”, „vocație”, „onoare”) nu costă nimic.

Sindicatul Diamantul nu inventează nimic: doar arată că ceea ce azi e prezentat ca morală patriotică, Adam Smith a despuiat, acum 250 de ani, ca mecanism rece de exploatat profesii onorabile.

Polițistul și militarul: combinația perfectă pentru a fi înșelat legal

Orice polițist sau militar care citește își recunoaște fișa zilnică:

  • ture de noapte,
  • expunere la violență,
  • risc de moarte sau invaliditate,
  • răspundere penală pentru decizii luate în secunde,
  • uzură fizică accelerată,
  • restrângeri de drepturi pe care alții nici nu le concep.

După regula lui Smith, ar trebui să fie plătiți cu vârf și îndesat.
De ce nu sunt?

Pentru că polițistul / militarul nu este o excepție de la teoria lui Smith, ci cazul-limită unde două reguli ale aceluiași sistem se ciocnesc frontal:

  1. Muncă extrem de periculoasă → ar cere cea mai mare primă de risc.
  2. Profesia extrem de onorabilă → duce, conform lui Smith, la subplată în bani, diferența fiind plătită în „onoare”.

Rezultatul, notează Adam Smith și confirmă România lui 2026:
cea mai periculoasă profesie ajunge plătită sub cea mai banală.

Polițistul și militarul sunt pe diagonala blestemată:

  • periculoși la maximum,
  • onorabili la maximum,
  • plătiți la minim.

Călăul – detestabil, bine plătit pentru dispreț.
Soldatul/polițistul – onorabil, plătind el pentru stima primită.

Formula lui Smith, rezumată dur:

„Călăul este plătit pentru disprețul pe care îl suportă; soldatul plătește pentru stima pe care o primește.”

Nota de plată a uniformei: dublu minus, zero plus

Aplicată la polițist/militar, harta lui Smith arată așa:

  • pentru componenta onorabilă:
    statul taie din salariu și plătește în „stimă” – ceremonii, discursuri, medalii, parade, „eroi în uniformă”.
  • pentru componenta periculoasă:
    aceeași regulă cere o primă masivă de risc
    exact cea care la polițiști și militari lipsește de facto.

Bilanțul omului în uniformă, pe contabilitatea smithiană, în România:

  • la rubrica „onoare” – debit (i se scad bani);
  • la rubrica „pericol” – zero credit (nu primește nimic în plus).

Dublu debit, zero credit.
Același casier – Statul – aplică doar regula care îi convine: invocă „onoarea” când trebuie să nu plătească, „riscul” când trebuie să ceară mai multă obediență.

„Întreg prețul sângelui lor”: cum se cumpără viață cu speranțe romantice

Adam Smith nu se oprește la salariu. Lovește direct în mecanismul de recrutare:

„These romantic hopes make the whole price of their blood. Their pay is less than that of common labourers, and in actual service their fatigues are much greater.”

Aceste speranțe romantice alcătuiesc întreg prețul sângelui lor. Plata lor este mai mică decât a muncitorilor de rând, iar în serviciul efectiv oboseala lor este mult mai mare.

Tradus pe șleau pentru uniforma din 2026:

  • Nu solda plătește sângele soldatului/polițistului.
  • Sângele este cumpărat cu vise de glorie, decorații, „onoare națională”.

Iar marfa e mereu disponibilă, spune Smith, pentru că:

  • tinerii supraestimează șansele de reușită,
  • subestimează riscurile reale,
  • se lasă ademeniți de viața de aventuri, nu de viața reală cu hernie, infarct, dosare și pensii tăiate.

„The dangers and hairbreadth escapes of a life of adventures, instead of disheartening young people, seem frequently to recommend a trade to them.”

Primejdiile și scăpările la limită ale unei vieți de aventuri, în loc să-i descurajeze pe tineri, par adesea să le recomande o asemenea meserie.

Comentariul românesc, cum îl subliniază Emil Păscuț – SPR DIAMANTUL:

  • nimeni nu intră în poliție la 20 de ani gândindu-se la hernia de disc de la 45,
  • la bolile de inimă care îl bagă în groapă cu 10 ani mai devreme,
  • la procesele pe care le va da propriului angajator ca să își primească ce scrie deja în lege.

Statul exploatează exact ce știa Smith:

  • optimismul vârstei,
  • prestigiul uniformei,
  • dorința de aventură și de respect.

„Compensația de risc” în România: lege vie pe hârtie, moartă pe fluturaș

Te-ai aștepta ca România să fie atât de „balcanică” încât nici măcar să nu fi auzit de compensația de pericol.
Realitatea e mai cinică: a auzit, a scris, a votat, a publicat… și apoi a înghețat.

Sindicatul Diamantul arată clar:

  • Legea-cadru 153/2017, Anexa VI, art. 14 alin. (1):
    pentru „munca cu grad ridicat de risc sau în condiții de pericol deosebit”, personalul militar și polițiștii „beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit”.

Pe hârtie – impecabil, occidental.
În realitate – Adam Smith + OUG made in Romania:

  • dreptul există,
  • aplicarea lui este eșalonată „în trepte”,
  • iar fiecare treaptă este înghețată anual prin OUG-uri succesive de „încetinire”, „prudență bugetară” și alte minciuni ambalate tehnic.

Două legi-cadru succesive (L. 284/2010 și L. 153/2017) au făcut aceeași mișcare:

  1. au creat dreptul la compensație de risc;
  2. au amânat intrarea lui în vigoare „treptat”;
  3. guvernele, an de an, au venit cu OUG-uri care blochează exact treptele.

Mecanism perfect:

  • dreptul există suficient cât să nu mai poată fi cerut;
  • nu ajunge niciodată în buzunar.

În 16 ani, compensația de risc/pericol deosebit:

  • nu a fost plătită nici sub Legea 284/2010,
  • nici sub Legea 153/2017,
  • nici astăzi.

Dreptul trăiește în Monitorul Oficial;
moare pe fluturașul de salariu.

Statutul polițistului: „Adam Smith” scris cu mâna statului român

Legea 360/2002 – Statutul polițistului conține, fără să-și dea seama, esența lui Smith.

  • Art. 1 alin. (2):
    Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.

    Deci: riscul e structural, nu accidental.

  • Art. 1 alin. (3):
    Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite…

    Cu alte cuvinte: tot „statutul special” se sprijină pe risc.

  • Art. 6:
    Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate… pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.

Lanț logic simplu:

  1. profesia are risc mare, prin natura sa;
  2. acesta justifică „statutul special”;
  3. riscul trebuie compensat în bani.

Realitatea:

  • „statutul special” este invocat zilnic ca motiv de restrângere a drepturilor,
  • riscul – ca motiv de datorie sporită,
  • dar nu ca motiv de plată sporită.

Statul ia din Smith ce îi convine:

  • partea cu „onoarea profesiei”,
  • taie partea cu „diferențialul de risc”.

Statul minimal al lui Smith: primele două datorii – apărarea și ordinea. Fix ce plătește România la discount

În Cartea a IV-a și a V-a, Adam Smith reduce statul la esență.
„Suveranul sau statul” – spune el – are trei mari îndatoriri:

  1. Să protejeze societatea de violența și invazia altor societăți (apărarea).
  2. Să protejeze fiecare membru al societății de nedreptatea sau opresiunea celorlalți (ordine, justiție).
  3. Să susțină lucrări și instituții publice pe care piața nu le poate finanța singură.

Adică, în termeni actuali:

  • armata, poliția, justiția – pe primul loc;
  • restul – după.

Smith nu se rușinează să scrie:

„defence… is of much more importance than opulence”
apărarea este cu mult mai importantă decât opulența”.

Cu alte cuvinte:
Statul care își plătește prost oamenii din apărare și ordine nu face economie; își sabotează propria existență.

Mai mult, Smith spune clar:

  • războiul și ordinea nu produc bunuri vandabile,
  • deci oamenii din aceste domenii sunt întreținuți din munca celorlalți, prin stat.
  • deci nu pot fi lăsați pieței.
    Nu există „poliție privată care să țină loc de stat”.

„E vocație, nu salariu”: nu e omagiu, e refuz de plată

Sindicatul Diamantul, citând și explicându-l pe Adam Smith, închide cleștele:

  • Pe de o parte, Smith spune:
    apărarea și ordinea sunt primele datorii ale statului, nu mofturi.
  • Pe de altă parte, tot el explică:
    statul trişează folosind „onoarea” ca monedă de plată în locul banilor.

De aici vine discursul oficial de azi:

„Meseria de polițist e o vocație, nu o sursă de venit.”
„Ați depus un jurământ, nu ați semnat un contract de salariu.”

Pare elogiu.
În analiza lui Smith, e altceva: refuz de plată mascat în limbaj patriotic.

Adam Smith, scos din raft și pus pe masa discuției de Emil Păscuț și SPR DIAMANTUL, spune negru pe alb:

  • onoarea e reală și nimeni nu v-o poate lua;
  • dar nu e treaba statului să o contabilizeze ca formă de salariu.

Onoarea aparține omului.
Solda este datoria statului.

Cine le amestecă:

  • nu înalță uniforma,
  • ci arată cât de puțin îi respectă pe polițiști și militari.

Concluzie: când îți flutură drapelul, îți achită în natură ce îți datorează în bani

De la 1776 la 2026, firul e același:

  • Statul are obligația esențială să asigure apărarea și ordinea.
  • Pentru asta angajează oameni în uniformă.
  • Le restrânge drepturi, le cere viața la nevoie, îi umple de „onoare” la ceremonii.
  • Când vine vorba de bani:
    • invocă „vocația”,
    • invocă „jurământul”,
    • blochează compensația de risc prin OUG-uri,
    • lasă drepturile să trăiască doar pe hârtie.

Ce arată Sindicatul Diamantul, cu Adam Smith în mână, e simplu:

  • când ți se spune „serviți țara, nu salariul”,
  • ți se comunică, de fapt:
    „onoarea ta e moneda cu care îți plătești singur riscul, noi nu mai băgăm nimic în cont.”

Data viitoare când vreun șef, ministru sau comunicator îți spune „nu mai vorbiți de bani, purtați cu mândrie uniforma”,
deschide în minte Cartea I, capitolul X din „Avuția națiunilor” și articolul 14 din Legea 153/2017.

Nu e lipsă de vocație să ceri bani.
Este lipsă de onoare a statului să te plătească în drapele în loc de soldă. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv24 de ore ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusivo zi ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusivo zi ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv2 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv2 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv2 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv3 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv3 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv3 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Exclusiv4 zile ago

Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară

Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....

Exclusiv4 zile ago

CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina

Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...

Exclusiv5 zile ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv5 zile ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv