Liderul PNL Iași, deputatul Alexandru Muraru, trage un semnal de alarmă grav cu privire la modul în care sunt gestionate proiectele de infrastructură din România. Într-o declarație fermă, acesta cere demiterea imediată a șefilor CNAIR, acuzându-i de incompetență și de pierderea unor oportunități majore de finanțare europeană.

Moldova, „victima” erorilor administrative?

Concret, este vorba despre excluderea unor tronsoane importante din autostrăzile A7 și A8 de la finanțarea prin PNRR. Muraru susține că, deși România nu pierde bani din PNRR în ansamblu, pierde șansa vitală de a finanța acum, cu fonduri nerambursabile, segmente de autostradă esențiale pentru dezvoltarea Moldovei.

Acuzații grave la adresa CNAIR și a Ministerului Transporturilor

Liberalul nu se ferește să arate cu degetul spre responsabili: „Asta nu e o simplă «ajustare tehnică». E rezultatul unor greșeli administrative, întârzieri nejustificate și nerespectarea procedurilor europene de către autoritățile române. Oficiali din CNAIR și Ministerul Transporturilor au întârziat licitațiile, au greșit procedurile de achiziții și nu au respectat cerințele Uniunii Europene.” Potrivit lui Muraru, aceste erori au dus la decizia Comisiei Europene de a exclude tronsoanele respective din finanțare, deoarece nu mai pot fi finalizate în termenul-limită din august 2026.

Ce tronsoane au fost „sacrificate”?

Muraru menționează explicit capetele montane ale A8 – Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Leghin–Moțca, care, deși erau pregătite, au fost eliminate. O soartă similară au avut și loturile Ploiești–Buzău și Buzău–Focșani din A7, unde problemele de transparență și lipsa unor publicări legale în Jurnalul Oficial European au dus la scoaterea lor de pe lista PNRR.

Solicitare tranșantă: demiteri urgente!

Reacția lui Muraru este una de indignare și determinare. Liberalul solicită „demiterea urgentă a celor din CNAIR care au întârziat licitațiile, au greșit procedurile și au compromis termenele”. Acesta subliniază că asumarea responsabilității pentru astfel de greșeli este esențială pentru a vorbi despre „reforme” reale.

O rază de speranță: finanțare prin alte programe europene

Muraru insistă că finanțările pentru tronsoanele eliminate din PNRR trebuie asigurate prin Programul Transport 2021–2027 și incluse în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. „Statul român trebuie să continue aceste proiecte, cu sau fără fonduri din PNRR, pentru că sunt vitale”, a adăugat șeful PNL Iași.

Ce proiecte au „supraviețuit” în PNRR?

Potrivit informațiilor disponibile, tronsoanele Focșani – Pașcani din A7, tunelurile de la Margina – Holdea din Autostrada Lugoj – Deva și câteva proiecte din infrastructura feroviară sunt singurele care au rămas în PNRR, având asigurată finanțare 100% din fonduri europene.

Reacția Ministerului Transporturilor: „Nu trebuie să restituim bani!”

Într-un comunicat de presă, Ministerul Transporturilor a transmis că România nu trebuie să restituie niciun ban aferent proiectelor care au fost excluse. Instituția a subliniat că „modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor”, ci de „anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP)”. Ministrul Ciprian Șerban a dat asigurări că „proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană”.