Anchete
Procurorul Alin Mocioi, destituit pentru reaua-credință, se luptă să revină în sistem
Procurorul Alin Mihaita Mocioi, recent exclus din magistratură, încearcă să anuleze suspendarea din funcție până la judecarea recursului său, într-un caz cu similitudini controversate cu cel al judecătoarei Maria Rădulescu.
CSM decide marți soarta procurorului destituit
Procurorul Alin Mihaita Mocioi de la Parchetul Judecatoriei Constanta, recent dat afara din sistem de Sectia pentru procurori a CSM pentru patru abateri, cea mai grava fiind exercitarea functiei cu rea-credinta, se va afla din nou in atentia Sectiei pentru procurori a CSM, conform dezvăluirilor publicate de Lumea Justiției.
Marti, 8 iulie 2025, procurorii din CSM vor decide daca aproba sau nu cererea lui Mocioi de anulare a hotararii prin care a fost suspendat din functie pana la solutionarea de catre ICCJ a recursului pe care l-a facut impotriva deciziei de excludere din magistratura. Comisia de lucru a procurorilor din CSM a formulat deja opinie de respingere, dar decizia trebuie luata de Sectie.
O decizie controversată în urmă: Excluderea pentru reaua-credință
Excluderea procurorului Mocioi a fost motivată de patru abateri, cea mai gravă fiind exercitarea funcției cu rea-credință. Această acuzație, extrem de gravă pentru un magistrat, a cântărit decisiv în decizia CSM de a-l exclude din sistem.
Ecoul cazului Rădulescu: O rază de speranță sau o iluzie pentru Mocioi?
Situația devine și mai interesantă în contextul unei spete similare solutionata de Inalta Curte favorabil judecatoarei Maria Radulescu de la Judecatoria Ploiesti, a carei suspendare pana la judecarea recursului impotriva excluderii din magistratura a fost anulata. Decizia favorabilă judecătoarei Rădulescu ridică întrebări cu privire la modul în care CSM va trata cazul Mocioi, având în vedere similitudinile dintre cele două situații.
Va ține CSM cont de precedentul creat de decizia ICCJ în cazul Rădulescu sau va menține suspendarea procurorului Mocioi, având în vedere gravitatea acuzațiilor care au dus la excluderea sa? Răspunsul îl vom afla marți, 8 iulie 2025, când Sectia pentru procurori a CSM va lua o decizie crucială pentru viitorul profesional al procurorului Alin Mocioi. (Irinel I.).
Anchete
DNA își mai pierde din dinți: încă un procuror sare în barca pensiei
Liniște suspectă pe frontul pensionărilor: doar două „evacuări” din parchet
E liniște ciudată în împărăția procurorilor. Atât de liniște, că aproape îți țiui în urechi. Într-o țară în care valul de pensionări a devenit sport național, marți, 30 iunie 2026, Secția pentru procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, pentru amnezicii instituționali) a aprobat doar două ieșiri la pensie. Doar două. Ca și cum, brusc, toată lumea ar fi decis să rămână pe metereze până la adânci bătrâneți.
Numai că una dintre aceste două pensionări nu e deloc banală: privește un procuror din cadrul DNA, Direcția Națională Anticorupție. Informația este dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care urmărește atent, de ani buni, mișcările de trupe din sistemul judiciar.
DNA Cluj pierde un soldat: Vasile Ionuț, la revedere, Dosare!
Prima decizie a Secției pentru procurori a CSM sună sec, birocratic, dar are efect de mic cutremur în ograda DNA:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului VASILE IONUȚ, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, începând cu data de 20.07.2026.”
Traducere din limbă de lemn în limbă de pamflet: încă un procuror DNA, de la Cluj, își închide dosarele, își strânge hârtiile, își salută colegii și se retrage pe tărâmul generos al pensiei speciale. Direcția Națională Anticorupție mai pierde un om din linia întâi, dar, desigur, sistemul e „rezilient”, „puternic” și „independent” – până la ultimul care apasă butonul de pensionare.
Data de 20 iulie 2026 devine, astfel, ziua în care Serviciul teritorial Cluj al DNA rămâne fără un procuror: domnul Vasile Ionuț. Un nume în plus pe lista celor care au decis că e mai bine să numeri lunile de pensie decât probele din dosare.
De la Turda la tribunal: procuror cu grad mare, drum scurt spre pensie
A doua decizie a Secției pentru procurori a CSM vizează un alt parchet, mai departe de lumina reflectoarelor DNA, dar nu mai puțin important pe tabla de șah a justiției:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei SOTELECAN ANDREEA DOINA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, având gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal, începând cu data de 01.08.2026.”
Cu alte cuvinte, doamna procuror Sotelecan Andreea Doina, care activa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar cu rang de parchet de tribunal, spune „adio” funcției la 1 august 2026. Încă o rotiță din angrenajul sistemului care iese, oficial, la pensie. Neoficial, fiecare astfel de ieșire înseamnă un loc liber, un dosar redistribuit, o schemă care se subțiază, dar care, pe hârtie, merge înainte „fără probleme”.
CSM, funcția copy-paste: „înaintarea către Președintele României…”
Ambele hotărâri ale Secției pentru procurori a CSM urmează același tipar mecanic:
„înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare…”.
Cu alte cuvinte, CSM se ocupă să trimită la Cotroceni actele, iar Președintele României, după ritualul cunoscut, va semna eliberarea din funcție.
Dincolo de formula rigidă, datele concrete sunt clare și nu pot fi „cosmetizate”:
- procuror VASILE IONUȚ, DNA – Serviciul teritorial Cluj, pleacă la pensie de la 20.07.2026;
- procuror SOTELECAN ANDREEA DOINA, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, grad de parchet de tribunal, pleacă la pensie de la 01.08.2026.
Aceste decizii, dezvăluite de Lumea Justiției, punctează două noi „ieșiri din scenă” în sistemul de parchete, într-o perioadă în care, culmea, pare „destul de multă liniște” pe frontul pensionărilor.
Liniște înainte de furtună sau sistem obosit?
Dacă ne luăm după aparențe, doar două pensionări aprobate într-o ședință a Secției pentru procurori a CSM ar părea un detaliu de subsol. Dar, în contextul ultimilor ani, în care valul de plecări la pensie a lovit serios parchetele și instanțele, fiecare nume contează.
Faptul că între cele două decizii se află și un procuror al DNA, Serviciul teritorial Cluj, nu este deloc de ignorat. Sistemul se goleşte, încetul cu încetul, de oamenii cu experiență, iar formulele tipizate de eliberare din funcție ascund, sub un strat gros de limbaj administrativ, realitatea simplă: încă două uniforme de procuror atârnă în cui, în vreme ce dosarele rămân, ca de obicei, în grija „celor rămași”.
Datele sunt acolo, negre pe alb, așa cum le-a prezentat CSM și cum le-a semnalat Lumea Justiției. Restul e liniștea aceea ciudată, care se așază între un val de pensionări și următorul. (Irinel I.).
Anchete
Vacanță fără cozi spre Bulgaria: Circulația pe Podul Giurgiu-Ruse a fost complet reluată pe ambele sensuri
Veste excelentă pentru mii de șoferi și transportatori care tranzitează frontiera de sud a țării. Coșmarul restricțiilor de pe Podul Dunării a luat sfârșit astăzi, autoritățile anunțând redeschiderea totală a carosabilului. După o perioadă de lucrări intense la partea de rulare, traficul se desfășoară din nou normal, chiar în pragul vârfului de sezon estival.
Liber la tranzit: Toate categoriile de vehicule circulă acum fără restricții
Restricțiile de circulație care au pus la încercare răbdarea participanților la trafic în ultimele luni au fost ridicate oficial. Potrivit unei informări transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, autoritățile bulgare au comunicat, prin intermediul Centrului Comun de Contact, că începând de astăzi, 30 iunie 2026, de la ora 10:00, carosabilul reabilitat al Podului Giurgiu–Ruse a fost redeschis.
Sursa citată precizează că circulația a fost restabilită pe ambele sensuri de mers pentru toate categoriile de vehicule, de la autoturisme până la automarfare de mare tonaj. Această măsură elimină timpii de așteptare generați de circulația alternativă pe o singură bandă, facilitând fluxul turistic și comercial dintre România și Bulgaria.
Șantierul rămâne activ, dar „invizibil” pentru șoferi
Deși mașinile circulă acum nestingherite, procesul de modernizare a podului nu s-a încheiat definitiv. Totuși, vestea bună pentru conducătorii auto este că faza critică a lucrărilor, cea care afecta suprafața de rulare, a fost finalizată.
Conform ITPF Giurgiu, după data de 30 iunie, echipele de muncitori se vor concentra pe elementele de infrastructură ale podului. Intervențiile vor continua la reazemele construcției și la structura metalică, însă aceste operațiuni se vor desfășura sub tablierul podului sau în zone care nu interacționează cu traficul rutier. Astfel, lucrările rămase nu vor mai afecta sub nicio formă fluența deplasărilor.
Septembrie 2026: Termenul final pentru recepția reparației capitale
Podul Prieteniei trece prin cea mai importantă transformare structurală din ultimele decenii, o investiție masivă menită să garanteze siguranța tranzitului pentru mulți ani de acum înainte. Termenul estimat pentru finalizarea integrală a tuturor lucrărilor de construcții și montaj, aferente reparației capitale, este luna septembrie a acestui an.
Până atunci, poliția de frontieră și autoritățile vamale din ambele țări monitorizează constant valorile de trafic pentru a asigura un control rapid la punctele de trecere, profitând de noua configurație a drumului care permite acum utilizarea întregii lățimi a podului. (Paul D.).
Anchete
Primenire la vârful Justiției: Cine sunt cei patru magistrați care au promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție
Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat luni, 29 iunie 2026, una dintre cele mai importante competiții pentru cariera de judecător. Potrivit datelor furnizate de publicația „Lumea Justiției”, selecția riguroasă pentru Instanța Supremă s-a încheiat cu ocuparea a patru din cele cinci posturi scoase la concurs, marcând o etapă esențială în configurarea viitoarelor completuri ale ICCJ.
Miza concursului de promovare a vizat Secția Penală și Secția I Civilă, piloni fundamentali ai actului de justiție la cel mai înalt nivel. Deși au fost disponibile cinci locuri, exigența probelor a făcut ca unul dintre posturile de la Secția Penală să rămână, pentru moment, vacant.
Selectivitate maximă la proba interviului: Doar patru admiși din nouă candidați
Ultima barieră în calea promovării a reprezentat-o interviul susținut în fața Secției pentru Judecători a CSM, desfășurat chiar în cursul zilei de luni. Această probă, recunoscută pentru gradul ridicat de dificultate și pentru presiunea psihologică exercitată asupra candidaților, a triat drastic pretendentele și pretendenții la fotoliul de judecător suprem.
Conform publicației Lumea Justiției, dintre cei nouă magistrați care au ajuns în această fază finală, doar patru au reușit să convingă membrii Consiliului că dețin profilul profesional și etic necesar pentru Înalta Curte. Reușita acestora este cu atât mai notabilă cu cât procesul de selecție urmărește nu doar cunoștințele teoretice, ci și capacitatea de sinteză și echilibrul decizional.
Nume cu greutate pe lista promovărilor: Președinta AMR, confirmată la Secția I Civilă
Lista noilor judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție aduce în prim-plan nume sonore din magistratura română, cu o bogată activitate profesională și asociativă.
La Secția I Civilă, ambele posturi disponibile au fost ocupate de magistrați cu o reputație consolidată:
- Andreea Ciucă, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș și președinta Asociației Magistraților din România (AMR), face pasul către instanța supremă, aducând cu sine o vastă experiență în reprezentarea corpului magistraților.
- Simona-Marina Duvalmă, venind de la Curtea de Apel Ploiești, întregește echipa secției civile în urma unei prestații solide la concurs.
Secția Penală a ICCJ își întărește rândurile: Doi noi judecători din provincie
Deși au fost puse la bătaie trei locuri, doar două nume vor completa de acum înainte schema de personal a Secției Penale. Este vorba despre magistrați care au demonstrat o cunoaștere aprofundată a legislației și procedurii penale în instanțele de apel:
- Sonia Deaconescu (Curtea de Apel Târgu Mureș);
- Andrei-Cosmin Mitrache (Curtea de Apel Craiova).
Prin aceste noi numiri, Înalta Curte de Casație și Justiție primește o infuzie de expertiză din instanțele de grad superior din țară, asigurând astfel continuitatea și calitatea actului de justiție la nivelul ultimului grad de jurisdicție din România. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 2 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 4 zile„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
-
Featuredacum 3 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Ancheteacum 2 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum o ziMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 2 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Featuredacum 2 zileErou pe crestele munților: Polițistul Moisil Lazăr-Doru, decorat cu Emblema de Onoare a MAI după o misiune dramatică de salvare
-
Exclusivacum 3 zileFier vechi, morți noi: cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ



