Anchete
EXCLUSIV/Cum isi fac meseria de anchetatori si aparatori ai intereselor statului magistratii DNA –ST Ploiesti si “UMBRELE” CAMPULUI TACTIC
Fostul deputat Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata de catre Serviciul Teritorial Ploiești intrucat au finalizat dosarul penal in care fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea este acuzat de procurorii anticoruptie de infracțiunea de trafic de influență, pentru un prejudiciu estimat la peste 60.000 lei.
Din comunicatul DNA, http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8612, rezulta ca “În perioada cu iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcția de președinte al Camerei Deputaților și totodată vicepreședinte al unei formațiuni politice, inculpatul Zgonea Valeriu – Ștefan a acceptat promisiunea făcută de inculpatul Dobrică Dumitru, consilier județean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari publici și a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcție publică o rudă a lui Dobrică Dumitru(…). La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu. Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. ”
Dar ce constatam ca traficul de influenta al inculpatului Zgonea a fost materializat intrucat “persoana respectiva”, adica Ionela Viorela DOBRICĂ, actual deputat PSD file:///C:/Users/user/Downloads/Dobrica%20Ionela%20Viorela.html, a fost numita in mai multe functii publice de conducere/demnitate publica de catre persoane cu rang inalt in statul roman.
Ca atare se pune o intrebare oare procurorii DNA nu au cercetat si cine sunt persoanele la care, in mod sigur, dl. Zgonea a apelat pentru materializarea traficului de influenta astfel incat dna. Dobrica sa fie numita in functiile nominalizate de magistratii DNA. Dar persoana beneficiara a acestor functii de demnitate publica nu credeti ca ar fi tebui sa fie intrebata daca stia de aranjamentle tatalui/rudei sale cu dl. Zgonea, cu atat mai mult cu cat s-a bucurat din 2013 de foloase necuvenite prin numirea in functiile specificate in cauza penala, intrucat nu cred ca a considerat ca i se cuveneau aceste demnitati pentru “merite deosebite politice in structura de tineret a PSD – Buzau”, iar tainuirea cunoasterii intelegerii dintre cei doi inculpati poate reprezenta premisele unei infractiuni, dar evident ca tainuirea savarsita de un membru de familie in codul penal romanesc nu se pedepseste. Oare ce moralitate poate avea o astfel de persoana si cum poate continua in functii de demnitate publica o cariera de invidiat!
Dar sa ne intoarcem la celelalte persoane care au contribuit, evident dezinteresat, in ascensiunea profesionala a dna. Dobrica, datorita traficului de influenta al lui Zgonea stabilit prin rechizitoriu de procurorii anticoruptie si anume la cei care ar fi putut sa o numeasca in functiile anterior precizate prin comunicatul DNA, intruct Zgonea nu avea aceasta putere formala-decizionala de a propune si nominaliza in functii publice guvernamentale ideoarece exista separatia puterilor in stat consfintita prin Constitutia Romaniei.
Deci cine credeti ca ar fi putut fi, desigur raspunsul se afla in sptiul public si usoar de identificat, oare procurorii DNA au facut acest lucru, intrucat nu exista nicio mentiune publica si la implicarea altor persoane in dosarul penal trimis in judecata. Poate vom afla cand incep dezbaterile publice in cauza respectiva sau Zgonea va spune si cu cine a traficat influenta sa in guvernul Romaniei pentru numirea persoanei beneficiare de foloase necuvenite adica functiile de presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala (aprilie 2013 – ianuarie 2014), structura din în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale/Ministerului Societății Informaționale, respectiv subsecretar de stat in Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala (ianuarie 2014 – decembrie 2015).
Verificand cine a fost ministu al Societatii Informationale in anul 2013, avem o surpriza, oare?, constatam ca ministru nu era nimeni altul decat Dan NICA, actualmente europarlamentar si implicat in unele dosare Microsoft…(conform informatiilor publice ale DNA si presa), fata de care Zgonea a avut desigur influenta intrucat dna. Dobrica a fost numita presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala – CNMSI, dupa cum singura a scris in CV sau postat pe site-ul Camerei Deputatilor. Interesant este faptul ca nu am putut gasi public, sau in Monitorul Oficial, dispozitia/ordinul de ministru prin care Ionela Dobrica a fost numita in functia publica anterior mentionata, dupa cum se specifica prin Hotărârea nr. 1439/2009 privind înființarea Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională și a Centrului Național România Digitală, respectiv art.7 (1) “Activitatea curentă a CNMSI este asigurată de un președinte ajutat de un vicepreședinte, numiți prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale” .
Ulterior, evident ca la propunerea lui DAN NICA, in calitate de ministru societatii informationale, si a lui Zgonea, prin trafic de influenta, a fost eliberata in ianuarie 2014 din functia detinuta la CNMSI si numita subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informationala prin Decizia nr. 16/2014 pentru numirea doamnei Ionela Viorela Dobrică în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională, semnata de catre nimeni altul decat de primul-ministru VICTOR-VIOREL PONTA ( “Articol Unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ionela Viorela Dobrică se numește în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională.”) . Oare de ce a facut PONTA aceasta numire in functia de subsecretar de stat la MSI a dna. Ionela Viorela Dobrica, nici dansul si nici DAN NICA nu cunoasteau nimic despre interesele lui Zgonea si a celuilalt inculpat Dumitru Dobrica, numirea a fost o simpla coincidenta pliata pe discutiile si traficul de influenta a lui Zgonea si cetateanul Dobrica? (prin Decizia nr. 381/2015 privind eliberarea doamnei Ionela Viorela Dobrică din funcția de subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, semnata de primul ministru Dacian Julien Ciolos, a fost eliberata din functia detinuta. Dar cum de a mentinut-o in functie timp de un an guvernul de tehnocrati pe dna. Dobrica, reprezentanta a PSD, cred ca este o alta intrebare cu referire stia si dl. Ciolos de influenta lui Zgonea, da sau nu?)
Greu de crezut ca Victor Ponta si Dan Nica nu au stiu ceva din intelegerile celor doi inculpati si daca au stiu oare nu au tainuit o infractiune etc….. Cum isi fac meseria de anchetatori si aparatori ai intereselor statului magistratii DNA in aceasta speta daca au trimis in instanta un rechizitoriu cu doar doua personaje inculpate iar cei care au materializat numirea in functiile de demnitate publica sunt bine mersi!
Serviciile de informatii nu au mai colaborat in echipe mixte in perioada 2013 -2016 cu magistratii din campul tactic al lui Dumbrava?
Sa nu fi avut date/informatii cu privire la activitatile actualmente incriminate ca fiind penale ale lui Zgonea, Dobrica si a sprijinitorilor Victor Ponta si Dan Nica (poate ca mai sunt si altii implicati in lantul de influenta) in materializarea consolidarii carierei profesionale ale beneficiarului de foloase necuvenite prin numirea in functiile de demnitate publica?
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



