O dezbatere crucială despre combaterea fake news-ului, moderată de jurnaliști experți

Săptămâna trecută, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a organizat prima conferință din seria „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”. Evenimentul s-a desfășurat în Sala Radio a Radiodifuziunii Naționale și a fost moderat de jurnalistele Ruxandra Săraru și Maria Țoghină. La dezbatere au participat jurnaliști din presa centrală și locală, precum și reprezentanți ai instituțiilor care luptă împotriva răspândirii informațiilor false.

Implicarea președintelui UZPR și importanța combaterii minciunilor

Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a deschis evenimentul, subliniind că fake news-ul reprezintă o minciună sfruntată și manipulatorie, care face rău societății. El a atras atenția asupra pericolului reprezentat de dezinformare, mai ales în perioada recentă, când aceste minciuni au fost propagate intens, uneori cu intenția de a destabiliza și de a manipula opinia publică.

Radio, mai puțin vulnerabil, dar nu imun

Răzvan Ioan Dincă, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune (SSR), a explicat că radioul are anumite avantaje în lupta împotriva dezinformării, fiind mai greu de manipulat prin știri false decât alte medii. Totuși, a avertizat că există o limită subtilă între relatarea corectă a faptelor și transmiterea de informații afectate de emoție sau manipulare, care pot influența opinia ascultătorilor.

Responsabilitatea autorităților și a jurnaliștilor în verificarea informației

Iulian Drăgoi, reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, a atras atenția asupra valului de dezinformare din timpul alegerilor și a făcut un apel către jurnaliști să verifice temeinic sursele din social media înainte să le preia și să le difuzeze. „Multe informații periculoase circulă pe rețelele sociale și trebuie verificate riguroas”, a spus oficialul, insistând pe responsabilitatea mass-media în prevenirea răspândirii falsei informații.

Educația, cheia combaterii dezinformării în rândul tinerilor

Colonelul Florin Șperlea, de la Observatorul Militar, a evidențiat necesitatea educării tinerilor pentru a identifica și decripta manipulările online, mai ales cele din mediul de pe TikTok. „Trebuie să învățăm tinerii să analizeze corect informațiile și să-și dezvolte o gândire critică, pentru că ei gestionează sute de astfel de materiale zilnic”, a explicat el.

Maria Țoghină a adus în discuție și proiectul RRA privind atelierele de educație media în școli, ca măsură de prevenție a dezinformării ce afectează în special copiii și adolescenții, care petrec mult timp în fața ecranelor.

Modelul Finlandei și necessarya trezire a sistemului educațional românesc

Radu Szekely, consilier al ministrului Educației, a afirmat că diferența majoră între România și țările avansate în educație media constă în abordarea transdisciplinară din Finlanda. Acolo, elevii sunt învățați să pună întrebări-cheie despre sursa informației și să analizeze modul de prezentare pentru a evita manipularea. El a subliniat că sistemul românesc trebuie schimbat, abandonând principiul „crede și nu cerceta” în favoarea unei educații critice și analitice.

Rolul formatorilor de opinie și al jurnaliștilor în prevenție

Radu Herjeu, fost membru al CNA, a comparat dezinformarea cu ploaia: inevitabilă, dar controlabilă dacă învățăm oamenii să recunoască semnele iminenței, utilizând „umbrela” – în acest caz, instrumente de educație și discernământ. El a subliniat importanța de a învăța viitorii jurnaliști cum să evite propagarea informațiilor false și să promoveze un jurnalism responsabil.

Herjeu a declarat: „Dacă vrem să limităm răspândirea manipulărilor, trebuie să ne concentrăm pe educație. Mi-aș dori ca școlile de jurnalism să fie exigente în selecția studenților, astfel încât să nu ajungă pe teren cei fără cultură generală solidă, caracter, și viziune critică. Altminteri, vom avea o presă plină de dezinformați, iar consecințele sunt grave”.

Teme actuale și continuarea campaniei

În cadrul dezbaterii, s-au abordat și teme precum securitatea cibernetică, igiena online, impactul teoriilor conspiraționiste, libertatea de exprimare și modul în care instituțiile publice gestionează comunicarea oficială. Întregul eveniment face parte dintr-o serie de acțiuni menite să crească conștientizarea asupra riscurilor dezinformării și să ofere instrumente concrete pentru contracararea lor.

Evenimentul va continua în alte orașe din țară, având ca scop actualizarea și consolidarea eforturilor de educație în domeniul jurnalismului responsabil și al media literacy, fiind o inițiativă vitală pentru consolidarea unui mediu informațional sănătos în România.