Pentru a susține viabilitatea economică a fermierilor români afectați de perturbările fluxurilor comerciale generate de criza din Orientul Mijlociu, Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care se acordă un ajutor financiar sub formă de grant. Măsura vizează compensarea creșterii costurilor la îngrășăminte înregistrate în anul 2026.

Context și Obiective

Impactul imediat și direct al creșterii prețurilor la îngrășăminte (în special cele pe bază de azot și fosfat) din cauza crizei actuale a pus presiune pe fermieri, afectând disponibilitatea și accesibilitatea resurselor necesare pentru campania 2026/2027. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat acest act normativ pentru a oferi un mecanism de sprijin obiectiv și nediscriminatoriu, cu scopul de a asigura predictibilitatea în sectorul vegetal.

Cine poate beneficia de sprijin?

Ajutorul este destinat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cereri de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în anul 2026. Categoriile eligibile includ:

• Producători agricoli persoane fizice;
• Persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale și întreprinderi familiale;
• Persoane juridice (societăți agricole, societăți comerciale, cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, universități și institute de cercetare-dezvoltare).

Condiții de eligibilitate și documentare

Beneficiarii trebuie să prezinte documente care atestă achiziția îngrășămintelor (bon fiscal și/sau factură) în perioada 28 februarie 2026 – 30 octombrie 2026.

• Sprijinul se acordă pentru suprafețele eligibile determinate la plată de APIA în 2026.
• Valorile sunt stabilite diferențiat pe culturi, pe baza devizelor tehnologice elaborate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR).
• Se vor evita supracompensarea și denaturarea concurenței, valoarea sprijinului fiind limitată la cea mai mică valoare dintre suma calculată și valoarea achizițiilor certificate.

Valoarea sprijinului pe culturi (exemple)

Cuantumurile stabilite prin hotărâre sunt:

• Grâu: 17,16 euro/ha (echivalentul a 90 lei/ha);
• Porumb: 15,69 euro/ha (echivalentul a 82,25 lei/ha);
• Floarea-soarelui/Rapiță: 14,78 euro/ha (echivalentul a 77,50 lei/ha);
• Cartof/Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha (echivalentul a 150 lei/ha);
• Legume: între 52,45 euro/ha (câmp) și 100,60 euro/ha (seră).

Calendarul plăților

Resursele financiare totale sunt de 314.368.047 lei (echivalentul a 59.955.000 euro). Plata sumelor se va efectua astfel:

• Până la 31 decembrie 2026 din fonduri externe nerambursabile (FEGA);
• Până la 31 mai 2027 din bugetul de stat.

Procedura de primire a cererilor, verificare și control va fi elaborată de APIA în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii, iar depunerea cererilor de către beneficiari se va face pe o perioadă de 15 zile lucrătoare, începând cu a cincea zi de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Președinția Consiliului UE a acceptat includerea ajutoarelor naționale tranzitorii în textul de compromis pentru viitoarea Politică Agricolă Comună. Ministrul Florin-Ionuț Barbu susține că păstrarea acestui sprijin este esențială pentru stabilitatea fermelor și pentru continuarea investițiilor în agricultura românească.

ANT, prioritate majoră în negocierile pentru viitoarea PAC

România a obținut acceptul Președinției Consiliului Uniunii Europene pentru includerea în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a prevederilor care permit continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) și după anul 2027.

Rezultatul a fost obținut în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit, desfășurate la Luxemburg în perioada 26–27 octombrie 2026. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), menținerea ANT reprezintă principala prioritate a României în negocierile privind viitorul cadru european pentru agricultură.

Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a cerut introducerea explicită a acestui sprijin în regulament, argumentând că fermierii români au nevoie de predictibilitate pentru a-și putea planifica activitatea și investițiile. Includerea prevederii în textul de compromis este considerată de partea română o condiție importantă pentru susținerea poziției Consiliului asupra propunerii.

„Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza”

Ministrul Florin-Ionuț Barbu a subliniat că demersul urmărește menținerea unui instrument de sprijin pentru fermieri și după încheierea actualei perioade de programare.

„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul, conform MADR.

Acceptul obținut privește includerea prevederilor în textul de compromis. Potrivit ministerului, România va continua să urmărească păstrarea acestora și în forma finală a regulamentului.

Finanțare adecvată și plăți mai echitabile

În cadrul discuțiilor de la Luxemburg, ministrul a susținut necesitatea unei finanțări adecvate a PAC pentru perioada 2028–2034. România a pledat, totodată, pentru continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.

O altă solicitare a vizat păstrarea caracterului opțional al plafonării și reducerii progresive a plăților pe suprafață. Poziția României este ca statele membre să poată aplica aceste mecanisme în funcție de specificul agriculturii naționale și de structura propriilor exploatații, potrivit informațiilor prezentate de MADR.

Irigațiile și gestionarea riscurilor, pe agenda României

România a solicitat și sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive. Propunerea urmărește ca accesul la finanțare să fie disponibil atât fermierilor, cât și organizațiilor și grupurilor acestora.

În negocieri a fost abordată și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor din agricultură. Potrivit ministerului, România susține ca pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. O astfel de abordare ar permite o evaluare mai precisă a pagubelor și ar ține cont de impactul concret al riscurilor asupra activității fermelor.

Demersuri pentru reluarea exporturilor de ovine

În paralel cu negocierile privind PAC, ministrul Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe.

Demersurile vizează identificarea unor soluții care să permită ridicarea restricțiilor cu respectarea cerințelor de siguranță sanitar-veterinară. Obiectivul este restabilirea accesului crescătorilor români la piețele externe și crearea unor noi oportunități de valorificare a producției.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aceste teme fac parte din eforturile României de a susține veniturile fermierilor, de a consolida competitivitatea sectorului agricol și de a asigura un cadru de sprijin adaptat nevoilor fermelor după 2027.

Între afișarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională, programată pentru 7 iulie 2027, și repartizarea computerizată la liceu, din 22 iulie, urmează o serie de etape administrative. În acest interval, elevii își completează opțiunile, iar școlile și inspectoratele verifică și transmit datele necesare repartizării.

Opțiunile elevilor sunt introduse și verificate

Potrivit calendarului admiterii la liceu pentru anul școlar 2027–2028, absolvenții clasei a VIII-a și părinții lor vor completa fișele de înscriere în zilele de 12–16 iulie și 19 iulie, cu sprijinul diriginților. Opțiunile fiecărui candidat vor fi introduse în aplicația informatică, apoi fișa va fi tipărită și verificată de elev și de părinte. Dacă sunt identificate greșeli, acestea trebuie corectate înainte de încheierea procedurii.

Etape distincte pentru locurile speciale

În paralel, în 12 și 13 iulie, se desfășoară înscrierea candidaților care optează pentru locurile rezervate elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și pentru locurile speciale destinate candidaților romi. Repartizarea acestora este programată pentru 15 iulie.

Tot în 12 și 13 iulie au loc înscrierea și repartizarea candidaților pentru învățământul special.

Baza de date trece prin mai multe verificări

Până la 19 iulie, centrele de înscriere — școlile — trebuie să transmită către centrul de admitere județean sau al municipiului București baza de date, precum și lista absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată.

Pe 20 iulie, centrele județene și cel al municipiului București transmit datele către Centrul național de admitere și confirmă în aplicația informatică finalizarea operațiunilor. Ziua de 21 iulie este rezervată verificărilor finale și remedierii eventualelor erori. Repartizarea computerizată este programată pentru 22 iulie.

Milioane de opțiuni, procesate într-un calendar național

Admiterea nu presupune doar rularea unui algoritm în funcție de mediile elevilor și de opțiunile acestora. Procesul include completarea și verificarea fișelor, înscrierea pe categorii speciale, transmiterea bazelor de date și confirmarea operațiunilor de către centrele responsabile.

Ca reper privind volumul de date, în 2026 au fost introduse în aplicația informatică centralizată peste 2,8 milioane de opțiuni, potrivit informațiilor furnizate.

Sursa informațiilor: Calendarul de desfășurare a repartizării și a admiterii în învățământul liceal pentru anul școlar 2027–2028.