Un scandal de proporții zguduie Ministerul Finanțelor, unde Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) se confruntă cu o blocadă internă, ce îi anulează eforturile de combatere a evaziunii fiscale. Un raport al Curții de Conturi, obținut de presă, dezvăluie că digitalizarea analizelor de risc, esențială în lupta cu ilegalitățile, este sistematic ignorată chiar din interiorul ministerului de resort.

O problemă gravă dezvăluită de Curtea de Conturi

Raportul Curții de Conturi, rezultat în urma controalelor la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), dedică un capitol distinct unei deficiențe sistemice care, practic, subminează orice inițiativă de combatere a evaziunii fiscale. Inspectorii au constatat că Centrul Național de Informații Financiare (CNIF), aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, nu a asigurat suportul tehnic vital cerut în repetate rânduri de DGAF. Acest suport ar fi fost crucial pentru optimizarea aplicației ACVILA și a altor instrumente informatice, menite să permită analize de risc pertinente și să eficientizeze activitatea antifraudă.

O blocadă informatică persistentă: Cereri fără răspuns din 2021

Plângerile venite de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală către Curtea de Conturi sunt elocvente. Încă din 2021, DGAF a transmis către CNIF „Cereri de dezvoltare aplicație informatică” având ca scop monitorizarea, extragerea și prelucrarea informațiilor specifice domeniului antifraudă. Obiectivul era o evaluare automată și integrată a calității analizelor de risc, prin compararea constatărilor din controale cu rezultatul preconizat la inițiere.

„Solicitarea și revenirile aferente, prin care am cerut cu celeritate dezvoltarea aplicației informatice ACVILA, au rămas fără răspuns concret din partea CNIF”, se arată în document. Mai mult, solicitări punctuale pentru implementarea unor funcționalități esențiale în activitatea curentă, cum ar fi introducerea unor filtre avansate pentru generarea de situații detaliate, au fost, de asemenea, ignorate.

Impactul dezastruos: Antifrauda, fără instrumente esențiale

Conducerea DGAF a subliniat în fața Curții de Conturi că lipsa instrumentelor informatice adecvate împiedică o analiză automată și rapidă a datelor și informațiilor relevante pentru prevenirea și combaterea evaziunii și fraudei fiscale. Nevoile actuale de analiză de risc ale DGAF, care ar trebui să permită o activitate bazată pe analize automate, evaluând riscurile fiscale la nivel național/regional și asigurând o selecție automată a cazurilor, depășesc cu mult posibilitățile instituționale din prezent.

În aceste condiții, activitatea antifraudă este constrânsă să se bazeze pe selecții ghidate de experiența profesională, pe cazuri sesizate sporadic sau pe solicitări de la alte instituții, ceea ce limitează capacitatea de reacție și proactivitate în contextul unor capacități de analiză precare.

Apel la acțiune: Ce urmează?

Concluzia Curții de Conturi este clară: Centrul Național pentru Informații Fiscale din cadrul Ministerului Finanțelor nu și-a îndeplinit atribuțiile privind soluționarea cererilor de dezvoltare a aplicațiilor informatice. Această neglijență a avut drept consecință directă lipsa unor instrumente informatice esențiale pentru identificarea eficientă a contribuabililor și a zonelor cu risc sporit de evaziune fiscală.

În acest sens, Curtea de Conturi a solicitat conducerii ANAF să ia măsuri urgente și decisive în vederea soluționării cererilor transmise către CNIF. Obiectivul este eficientizarea activității de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, atât la nivelul DGAF, cât și la nivelul întregii ANAF, pentru a proteja bugetul de stat de pierderile cauzate de fraude.

Cu doar câteva zile înainte de anunțul oficial al candidaților pentru șefia marilor parchete din România, speculațiile din culisele justiției au atins cote maxime. Publicația „Lumea Justiției” dezvăluie deja o listă de nume grele, prevestind o competiție intensă și plină de implicații, într-un moment crucial pentru sistemul judiciar românesc.

Procuror General: De la CSM la posibile conexiuni familiale

Unul dintre numele cele mai vehiculate pentru funcția de Procuror General al României este cel al actualului adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), procurorul Nicolae Solomon. Recunoscut pentru rolul său de fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada controversată a „Binomului DNA-SRI”, Solomon aduce în prim-plan și o posibilă legătură familială inedită. Zvonurile sugerează o rudenie cu Mirabela Grădinaru, partenera primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși o confirmare oficială lipsește, coincidența este notabilă: ambii s-au născut în același an, 1984, și au frecventat același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția publică sau deciziile viitoare.

Viziuni concurente pentru sefia PICCJ: O rețea de influență

Concurența pentru șefia PICCJ se anunță acerbă, cu o altă candidatură puternică din partea procuroarei Maria Magdalena Militaru, tot din cadrul PICCJ. Aceasta nu este un nume oarecare în sistem: este soția procurorului DNA Mihai Prună și, mai mult, cumnata fostei Ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună. Aceste conexiuni adaugă o dimensiune suplimentară competiției, sugerând o potențială rețea de influență care ar putea juca un rol în configurarea viitoare a conducerii Parchetului General.

Lupta pentru DNA: „Veverița” și posibile „tandre”

Pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA), un nume care stârnește deja interes este cel al procuroarei Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută în anumite cercuri drept „Veverița”. În prezent, doamna Lăncrănjan își desfășoară activitatea la PICCJ, subordonată, așadar, lui Nicolae Solomon, cu care a și colaborat în trecut la Parchetul Tribunalului București. Acest context a dat naștere unor speculații privind un posibil tandem Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA, o alăturare care ar putea redefini dinamica relațiilor dintre cele două instituții cheie ale justiției.

Dincolo de nume: Pledoaria pentru stabilitate și credibilitate

În mijlocul acestor manevre și speculații, se aud și voci puternice care pledează pentru stabilitate și continuitate la conducerea parchetelor. Există o convingere fermă că actualii șefi, Alex Florența la Parchetul General și cel al DNA, ar reprezenta cele mai bune opțiuni. Susținătorii lor argumentează că aceștia au reușit să consolideze și să redreseze cele două instituții, redându-le o parte din credibilitatea erodată după o perioadă considerată „neagră”, marcată de mandatele unor foști conducători precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. Această perspectivă subliniază dorința de a evita experimente și de a asigura o direcție stabilă și coerentă pentru justiția românească. (Irinel I.).