Exclusiv
Pseudo-jurnalistul în junglă: Cazul mandril și maimuța compromisă – Pamflet
Exclusiv
Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
Evadare de pe șantier: sirene, comisii, ședințe, breaking news
Când un deținut a fugit de la punctul de lucru exterior al Penitenciarului Craiova, statul român a intrat brusc în modul „alarmă maximă”:
- controale,
- verificări,
- comisii constituite,
- sesizări către „organele competente”,
- discuții despre răspunderea personalului,
- informații servite prompt în spațiul public.
Din interiorul sistemului penitenciar s-ar fi zis că a explodat un dosar penal în direct, atât de promptă a fost febra „măsurilor”.
Evadarea de la Craiova s-a produs de la un punct de lucru exterior – adică în contextul în care toată lumea știe că există, inevitabil, un grad suplimentar de risc. Deținutul nu a sărit direct din celulă peste zidul unei unități de maximă siguranță, ci de pe „șantier”, în lumea largă.
Cu toate acestea, reacția a fost exemplară, de manual: „demarăm controale, investigăm, sesizăm, analizăm, sancționăm”. Cel puțin la nivel declarativ, la Craiova s-au mișcat toate butoanele.
Evadare din interiorul Mărgineni: liniște, se lucrează la imagine
Și acum, partea „veselă”: Penitenciarul Mărgineni, anul 2025.
Nu vorbim de un punct de lucru exterior, nu vorbim de vreun șantier la câmp. Vorbim de interiorul unei unități de de maximă siguranță.
Acolo, un deținut reușește să evadeze dinăuntrul penitenciarului. Nu e un incident oarecare, e una dintre cele mai grave breșe de securitate posibile într-un sistem de detenție.
Ce urmează?
- val de comunicate?
- comisii anunțate cu surle și trâmbițe?
- dezbateri publice despre responsabilitatea managementului?
Nu.
Urmează tăcere. Un fel de „silent mode” instituțional, în care conducerea pare a fi evacuată discret din zona oricărei suspiciuni de răspundere.
Redacția INCISIV DE PRAHOVA nu a identificat în spațiul public măsuri similare de amploare privind conducerea Penitenciarului Mărgineni sau vreo asumare clară a responsabilităților manageriale.
Pe șantier se urlă, în fortăreață se șoptește.
Două evadări, două Românii
Diferența este devastator de simplă:
- Craiova – evadare de la un punct de lucru exterior, cu risc asumat prin natura regimului:
- reacție dură,
- verificări,
- comisii,
- sesizări,
- analiză a răspunderii personalului.
- Mărgineni – evadare din interiorul unei unități de maximă siguranță:
- reacție publică aproape inexistentă,
- nici urmă de „cutremur” la vârful conducerii,
- niciun semn clar, vizibil, că standardul de responsabilitate ar fi fost măcar comparabil.
Pe scurt:
- când evadarea se întâmplă „în exterior”, se activă tot arsenalul de control;
- când evadarea se întâmplă din burta sistemului, reacția devine brusc extrem de… rafinat dozată.
INCISIV DE PRAHOVA sună la ANP: Deținuții sau răspunderea?
În fața acestei duble măsuri evidente, redacția INCISIV DE PRAHOVA a decis să facă ceea ce instituțiile ar fi trebuit să facă fără să fie împinse de la spate:
- a înaintat Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) o solicitare oficială în baza Legii nr. 544/2001, cu informarea Ministerului Justiției;
- a cerut, negru pe alb, clarificarea măsurilor dispuse în urma celor două incidente grave: evadarea de la punctul de lucru exterior de la Penitenciarul Craiova și evadarea din interiorul Penitenciarului Mărgineni.
Întrebarea de fond, perfect legitimă atât pentru personalul din sistem, cât și pentru opinia publică, este asta:
De ce două evadări au produs reacții atât de diferite?
- Pentru că gravitatea e alta?
- Pentru că unii directori sunt „mai egali” decât alții?
- Sau pentru că, în anumite cazuri, sistemul își apără cu dinții propria ierarhie, nu propriile reguli?
Lista de întrebări pe care ANP n-are voie să o bage la Sertarul 13
Solicitarea transmisă de INCISIV DE PRAHOVA către ANP nu e o scrisoare de admirație. E un set de întrebări precise, care vizează fix aparatul de responsabilitate managerială.
Pentru fiecare dintre cele două cazuri de evadare, ANP este chemată să răspundă clar:
- Ce controale au fost efectuate?
- Câte?
- De cine?
- Cu ce mandat?
- Au fost constituite comisii de disciplină?
- Dacă da, pentru cine?
- Cu ce obiect?
- Cu ce concluzii?
- Au fost sesizate parchetele competente?
- În ambele cazuri?
- Sau doar acolo unde era nevoie de „exemplu” la televizor?
- Au fost identificate deficiențe manageriale?
- Nu doar la „micul personal”, ci și la nivel de conducere?
- Au fost dispuse măsuri administrative împotriva conducerii?
- directori,
- directori adjuncți,
- alți factori de conducere.
Sau doar cei de la baza piramidei au fost buni de sacrificat?
- Au existat încetări de împuterniciri, detașări, mutări sau alte măsuri administrative legate de aceste două incidente?
- Dacă da, unde?
- Dacă nu, de ce?
În plus, INCISIV DE PRAHOVA cere explicit să i se comunice dacă ANP a realizat vreo analiză comparativă privind nivelul de risc și gravitatea celor două evadări.
Altfel spus: s-a uitat cineva, cu bună-credință, la aceste două cazuri ca să vadă dacă reacția sistemului a fost proporțională și echitabilă? Sau s-a funcționat după sfântul principiu: „Depinde cine fuge… și de la cine”?
Percepția din interior: la Mărgineni, managementul aterizează mereu în picioare?
În lipsa unor explicații clare și transparente, în sistemul penitenciar circulă o percepție greu de ignorat:
- că în cazul Penitenciarului Mărgineni, anumite responsabilități manageriale ar fi fost tratate cu glove de catifea,
- în timp ce în alte cazuri, cum este cel de la Craiova, reacția a fost mult mai dură, mult mai vocală și mult mai „de manual”.
INCISIV DE PRAHOVA subliniază corect: aceasta este, deocamdată, o percepție, nu o concluzie definitivă.
Dar este o percepție:
- repetată în rândul angajaților din sistem;
- comentată de observatorii avizați ai mediului penitenciar;
- alimentată de diferențele evidente de reacție publică între cazuri similare ca gravitate.
Împotriva unei astfel de percepții nu se luptă cu comunicate sterile sau cu „nu comentăm cazuri concrete”.
Se luptă doar cu:
- transparență,
- date concrete,
- răspunsuri asumate,
- standard unic de responsabilitate, indiferent de nume, grad sau funcție.
ANP și Ministerul Justiției la testul „Evadarilor”: e lege sau e loterie?
Transparența instituțională nu este un moft de presă. Este singura armă reală împotriva:
- suspiciunilor legitime,
- dublului standard,
- selecției „strategice” a celor care plătesc cu funcția.
În clipa în care un deținut evadează de pe șantier, iar altul evadează din interiorul unei unități de maximă siguranță, sistemul trebuie să dea dovadă de un lucru elementar: coerență.
Dacă pentru unul dintre cazuri:
- se dispun controale,
- se activează comisii,
- se urlă în spațiul public,
iar pentru celălalt:
- se tace,
- se relativizează,
- se protejează conducerea,
atunci mesajul real către personalul din penitenciare este simplu și cinic:
„Nu toți sunteți evaluați după aceeași lege. Restul e decor.”
Publicăm tot: cine a fugit de răspundere se va vedea din răspunsuri
INCISIV DE PRAHOVA a anunțat limpede că va publica integral răspunsurile primite de la:
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP);
- Ministerul Justiției.
Scopul nu este vânătoarea de vrăjitoare, ci ceva mult mai simplu și mai sănătos:
- ca opinia publică să poată evalua dacă măsurile dispuse au fost:
- proporționale cu gravitatea fiecărui incident,
- coerente între ele,
- aplicate egal tuturor, indiferent de uniformă sau de funcție.
În fond, întrebarea esențială este aceasta:
Când fuge un deținut, fuge și răspunderea după el, sau rămâne agățată, ferm, de ușa directorului?
Răspunsul nu poate veni decât de la ANP și Ministerul Justiției.
Noi doar ne asigurăm că nu pot spune, încă o dată, că „n-au știut că îi întreabă cineva.” (Cerasela N.).
Exclusiv
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
Exclusiv
Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele
Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș
Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România și-a instalat, la propriu, oglinda: gropi, șantiere, un mormânt de 5.000 de ani al culturii Yamnaya și, peste toate, două panouri cu mesajul „STOP VEXLER” (aici).
Adică „STOP legea care combate antisemitismul, xenofobia și extremismul, că ne strică jocurile de partid”.
Legea 241/2025 – cunoscută public drept „Legea Vexler”, după inițiatorul ei, deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România – interzice organizațiile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, înăsprește pedepsele pentru promovarea cultului figurilor extremiste și sancționează propaganda online. Despre acest cadru legal au scris și Digi24, și Spotmedia, și Adevărul.
Pe scurt, statul spune:
„Nu vrem antisemitism, nu vrem fascism, nu vrem extremism.”
Panoul de la Băicoi răspunde:
„STOP VEXLER.”
Traducere liberă: „STOP legea care ne taie curentul la propaganda extremistă.”
Curaj pe carton, coloană vertebrală în leasing: personajele de pe DN1
Potrivit informațiilor locale și dezvăluirilor Incisiv de Prahova, în spatele „curajului” de carton se află un personaj politic plimbat cu fidelitate de abonament prin AUR, SOS și, mai nou, ACT, genul de traseism „anti-sistem” cu upgrade-uri dese și manual de utilizare inexistent.
Aceeași persoană – susțin surse judiciare citate de jurnaliștii Incisiv de Prahova – are la activ:
- zeci de plângeri penale pentru hărțuire și atacuri la adresa unor primari, deputați și societăți comerciale;
- plângeri pentru incitare la ură;
- o protecție aproape miraculoasă din partea unor organe de cercetare penală, care par să fi pus dosarele la păstrat, la rece.
Peste toate, aceeași „voce civică” este activă în online cu mesaje de tip fascist, distribuite și reciclate pe rețelele de socializare, în exact același registru cu „STOP VEXLER”.
Panoul șmecher: nu doar sfidează legea, ci și proprietatea publică
Surse judiciare au confirmat pentru Incisiv de Prahova un detaliu care ridică brusc miza de la simplă contravenție la infracțiuni în toată regula:
- cele două panouri „STOP VEXLER” ar fi construite fără autorizații – fapt care, de unul singur, ar fi atras „doar” o sancțiune contravențională;
- însă unul dintre panouri este ridicat fără niciun drept, fără autorizație, chiar pe teren aparținând UAT Băicoi.
Asta nu mai e doar tupeu urbanistic. Asta duce, cum explică sursele judiciare, la îndeplinirea elementelor constitutive ale mai multor infracțiuni prevăzute de Codul penal (nu doar de legislația contravențională), la care se adaugă, ca topping, mesajele cu tentă extremistă propagate în spațiul public și online.
Pe românește:
Nu e doar „panou fără hârtie”, e panou cocoțat ilegal pe teren public, cu mesaj ce lovește într-o lege care apără societatea de extremism.
CNCD vede incitare la ură. IPJ Prahova vede… alt dosar „în lucru”
În timp ce IPJ Prahova se mișcă într-un ritm de melc cu febră musculară, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) apasă accelerația.
Vicepreședintele CNCD, Cătălin Raiu, declara pentru Spotmedia (citat ulterior și de Adevărul) că va propune colegiului autosesizarea în cazul panourilor „StopVexler.ro”. Modelul este un caz anterior, al unor panouri controversate, când s-au cerut date de la primărie pentru a identifica persoana fizică sau juridică ce și-a asumat mesajul.
Raiu explică, limpede, că:
- mesajele de tip „STOP X” la adresa unei persoane sau a unei categorii protejate pot reprezenta discurs de ură;
- țintirea comunității evreiești este, în mod obișnuit, încadrată la discurs de ură;
- mesajul „STOP VEXLER” poate fi perceput de o parte a societății până la nivel de „lichidare fizică” sau invitație la așa ceva;
- deci ne aflăm în zona potențială a incitării la violență.
CNCD vede și spune pe nume riscurile de discurs de ură și violență.
IPJ Prahova, în schimb, bifează rubrica „sesizare înregistrată, cercetări în curs, revenim”.
Document oficial: IPJ confirmă cercetările, panourile confirmă sfidarea
Potrivit unui document oficial emis de Inspectoratul de Poliție al Județului Prahova, consultat de Incisiv de Prahova, instituția:
- confirmă înregistrarea unei sesizări (14.264/09.06.2026) privind panourile „STOP VEXLER” de pe DN1 (dosar penal nr 1689/11.06.2026);
- arată că au fost întocmite acte de sesizare penală, cu indicarea cadrului normativ privind faptele de natură extremistă și încălcarea ordinii de drept;
- menționează efectuarea de verificări privind respectarea dispozițiilor legale referitoare atât la conținutul mesajului, cât și la amplasarea și autorizarea panourilor.
Cu alte cuvinte, pe hârtie, instituția funcționează, scrie, înregistrează, formulează.
În teren, însă, panourile continuă să troneze, unul dintre ele ilegal inclusiv ca amplasament – exact cum au semnalat sursele judiciare pentru Incisiv de Prahova.
Claudiu Târziu, avocatul „din reflex”: sare la panou, nu la dosare
Partidul Acțiunea Conservatoare (PAC), fondat de Claudiu Târziu, a fost legat public de campania „StopVexler” de investigațiile Spotmedia și de referințele CNCD: site-ul StopVexler.ro, același mesaj afișat pe sediu, discursul clasic „ni se îngrădește libertatea de exprimare”.
Când IPJ Prahova a deschis dosar penal după dezvăluirile Incisiv de Prahova, PAC a urlat „abuz”, „stat polițienesc”, „Opoziție redusă la tăcere”. Claudiu Târziu a ieșit public indignat, anunțând proteste și pozând în victimă a regimului.
Problema?
Potrivit informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, liderul conservator s-a repezit să apere „un membru de partid” în necunoștință totală de cauză, fără să verifice:
- istoricul persoanei, cu zecile de plângeri penale pentru hărțuire, atacuri la primari, deputați și companii;
- acuzațiile repetate de incitare la ură;
- faptul – mult mai grav – că unul dintre panouri e amplasat fără drept, fără autorizație, pe teren al UAT Băicoi, intrând deja în zona mai multor infracțiuni, nu doar într-un conflict de opinii.
Așa arată, în practică, „statul polițienesc” din discursul lui Târziu:
Panouri ilegale, mesaje cu tentă extremistă, protecții miraculoase, lider politic care apără, în orb, exact persoana cu dosarele la grămadă.
Incisiv de Prahova: de la sancționarea abuzurilor IPJ la sancționarea melcului IPJ
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a fost primul care a expus public povestea panourilor „STOP VEXLER” pe DN1, precum și legăturile cu zona „anti-sistem” de carton. Același ziar a documentat de-a lungul timpului abuzuri ale IPJ Prahova și nu a ezitat să le sancționeze public.
De data aceasta, însă, problema nu mai este abuzul, ci viteza:
- IPJ Prahova s-a „autosesizat” la trei zile după dezvăluirile de presă;
- panourile, neautorizate, au rămas pe poziții, cu tot cu mesaj;
- unul dintre ele, amplasat ilegal pe teren public, continuă să funcționeze, ca un steag plantat în obrazul autorității.
Poziția Incisiv de Prahova este clară:
nu apără IPJ Prahova de critică – dimpotrivă, sancționează și va sancționa orice abuz –, dar în acest caz reclamă modul de melc în care acționează instituția, când era nevoie de reacție fermă și rapidă:
- nu „autosesizare” la trei zile,
- nu „dosar în lucru” cu panourile tot acolo,
- ci oprirea imediată a unui afișaj neautorizat, dintre care unul pe domeniul public al UAT Băicoi.
Preistorie scoasă la lumină, extremism urcat pe stâlp
Ironia situației este perfectă și amară.
În aceeași zonă Băicoi – DN1:
- arheologii au descoperit un mormânt vechi de 5.000 de ani, aparținând culturii Yamnaya;
- președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a vorbit, într-o declarație publică, despre „Prahova preistorică” care iese la lumină, despre „rădăcini de cinci milenii” și despre nevoia de a îmbina dezvoltarea infrastructurii cu protejarea patrimoniului;
- s-au anunțat expoziție-eveniment și conferințe la Palatul Culturii din Ploiești, cu obiecte din aur, argint și cupru, prezentate ca simboluri ale identității și continuității.
În același timp, la câțiva metri de aceste „rădăcini” celebrate solemn, răsare alt „patrimoniu”: panouri ultramoderne care contestă fățiș o lege menită să protejeze memoria Holocaustului, a antisemitismului și a extremismului care au umplut Europa de gropi comune, nu de morminte arheologice pentru expoziții.
Respect pentru trecutul de 5.000 de ani?
Da, la conferințe de presă.
Respect pentru trecutul de 80 de ani, pentru victimele Holocaustului?
Acolo, panoul zice „STOP”.
Libertatea de exprimare, luată ostatică: de la petiție civică la propagandă de partid
Discursul oficial al PAC, consemnat inclusiv de Adevărul, e următorul: panourile „nu conțin mesaje extremiste”, „nu fac referire la rasă, etnie sau religie”, „nu instigă la ură sau violență”, doar trimit la un site de petiție prin care se cere, „democratic”, abrogarea legii.
„Doar un mesaj politic incomod”, spun ei.
Realitatea completă, așa cum reiese din anchetele Spotmedia, Incisiv de Prahova și declarațiile CNCD:
- Legea Vexler sancționează clar propaganda extremistă, cultul figurilor fasciste și negarea Holocaustului;
- panourile transformă legea însăși în țintă, delegitimează, simbolic, efortul statului de a ține extremismul în frâu;
- mesajul „STOP VEXLER” poate fi perceput ca mesaj îndreptat nu doar împotriva legii, ci împotriva persoanei inițiatorului – reprezentant al comunității evreiești – și, implicit, împotriva comunității pe care o reprezintă;
- campania este dusă simultan offline (panouri, sedii de partid) și online (site, rețele sociale), cu retorică victimistă și cu apel la „nesupunere” față de ordinea de drept.
„Petiție civică” este ambalajul.
În cutie găsești, însă, exact ce a vrut să prevină Legea Vexler.
Întrebarea de pe DN1: cine apără legea care apără statul?
Tabloul, cu toate piesele puse la locul lor – așa cum reies din investigațiile Incisiv de Prahova, articolele Spotmedia și Adevărul, explicațiile Digi24 și declarațiile CNCD – arată așa:
- O lege – Legea 241/2025 („Legea Vexler”) – creată special pentru a bloca antisemitismul, xenofobia și propaganda extremistă.
- Două panouri – dintre care unul amplasat, potrivit surselor judiciare, ilegal pe teren al UAT Băicoi – ridicate fără autorizații, care atacă simbolic exact această lege.
- Un personaj politic cu „specializare” în partide anti-sistem și cu zeci de plângeri penale, protejat până acum de o lentoare inexplicabilă a organelor de cercetare penală.
- Un partid (PAC) care își asumă mesajul, se proclamă victimă a „statului polițienesc” și ignoră complet realitatea juridică a panourilor neautorizate și a istoricului persoanei pe care o apără.
- IPJ Prahova, prins între un document oficial corect formulat și un teren pe care panourile încă stau bine-mersi.
- CNCD, care vede risc de discurs de ură și incitare la violență.
- CJ Prahova, care predică dragostea de rădăcini vechi de 5.000 de ani în timp ce, lângă ele, răsar în voie mlădițe de extremism de carton.
Rămâne o singură întrebare, mai mare decât literele de pe panou:
Legea Vexler apără statul de extremism.
Cine apără Legea Vexler de statul care se mișcă în reluare, cu ochii la panouri și cu mâinile în buzunar? Vom reveni. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 2 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum o ziEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 2 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Exclusivacum 3 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»
-
Ancheteacum 2 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum o ziProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 3 zileDICTATURA RECIPIENTULUI GOL LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI: Boieri de carton, securiști de cameră și magia transformării sucului în mărire cu dedicație

Într-o junglă tumultoasă, plină de intrigi și umbre, personajele primite („primate”) trăiesc într-o realitate cruntă. Printre acestea, strălucește un individ controversat: Un pseudo-jurnalist cu legături adânci în lumea interlopă. La fel ca babuinii mandril cu blana colorată în nuanțe aprinse de roz și violet, care atrag privirile, maimuța compromisă își pune în aplicare arta diversiunii și a ilegalităților cu o maiestrie demnă de invidiat.
Presiunea juustiției în hățișul junglei


