Ministri ai Apărării anunță retragerea din tratatul anti-mine

Ministrii Apărării din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au anunțat astăzi retragerea țărilor lor din Convenția de la Ottawa, tratatul internațional care interzice utilizarea și stocarea minelor antipersonal. Decizia este justificată de amenințarea considerată extrem de gravă reprezentată de Rusia.

Într-un comunicat comun, oficialii au subliniat necesitatea de a oferi forțelor armate flexibilitate și libertatea de a alege noi sisteme de armament pentru consolidarea apărării flancului estic al NATO. „În contextul actual, considerăm esențială asigurarea flexibilității și libertății de alegere a utilizării potențiale a noilor sisteme de arme și soluții pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianței NATO”, se arată în comunicat.

Ministrii au declarat că, „având în vedere aceste aspecte, noi – miniștrii Apărării din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia – recomandăm în unanimitate retragerea din Convenția de la Ottawa. Prin această decizie, transmitem un mesaj clar: țările noastre sunt pregătite și pot utiliza toate măsurile necesare pentru a-și apăra teritoriul și libertatea.”

Convenția de la Ottawa: un acord internațional sub presiune

Convenția de la Ottawa, denumire prescurtată a „Convenției privind interzicerea utilizării, stocării, producției și transferului minelor antipersonal și privind distrugerea acestora,” propusă la sfârșitul anilor ’90, a fost semnată de 133 de națiuni, ca parte a unui efort mondial de a proteja civilii de aceste arme, chiar și după încheierea conflictelor. „În ciuda retragerii noastre, vom rămâne angajați față de dreptul internațional umanitar, inclusiv protecția civililor în timpul unui conflict armat”, se menționează în declarația comună. „Națiunile noastre vor continua să respecte aceste principii, abordând în același timp nevoile noastre de securitate.”

Precedent internațional și politica Statelor Unite

Statele Unite nu sunt semnatare ale convenției, Washington-ul susținând utilizarea minelor terestre de către Coreea de Sud în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. În timpul primului său mandat, președintele Donald Trump a relaxat regulile privind utilizarea de către SUA a versiunilor „nepersistente” ale minelor la nivel mondial, potrivit Serviciului de Cercetare al Congresului. Administrația Biden a furnizat Ucrainei mine antipersonal pentru a-i ajuta în apărarea împotriva forțelor rusești.

Frica de acțiunile Rusiei după un posibil armistițiu în Ucraina

Decizia miniștrilor Apărării europeni vine în contextul îngrijorărilor din capitalele NATO apropiate de granița rusă cu privire la acțiunile pe care președintele rus Vladimir Putin le-ar putea întreprinde cu armata sa numeroasă, experimentată în luptă, și economia orientată spre război, dacă un armistițiu în Ucraina ar deveni realitate.

Hanno Pevkur, ministrul Apărării din Estonia și semnatar al comunicatului, a declarat la Conferința de Securitate de la Munchen din februarie: „Mult depinde de rezultatul negocierilor de pace, dar este puțin probabil ca 500.000 de militari ruși experimentați să dorească să se întoarcă la viața civilă cu un salariu de 100 de dolari pe lună.”

Într-o serie de interviuri din 2024, lideri militari din nordul Europei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „scurtarea ferestrei de oportunitate” de a descuraja sau, dacă este necesar, de a se pregăti pentru respingerea unei invazii rusești. Pe lângă posibilitatea utilizării minelor terestre, țările baltice au convenit anterior să dezvolte un nou sistem vast de buncăre pentru a face față mai bine unei eventuale forțe de invazie rusească, deși acest efort este la ani distanță de finalizare.

Finlanda ia în considerare o decizie similară

Finlanda, care are o graniță lungă cu Rusia, a susținut decizia miniștrilor Apărării baltici și polonezi. Jukka Kopra, președintele comisiei de apărare din parlamentul finlandez, a declarat că decizia este „înțeleaptă”, subliniind necesitatea ca toate țările NATO să-și poată evalua capacitățile de apărare în funcție de situația amenințării. „Războiul din Ucraina a demonstrat că, într-un conflict prelungit, există riscul ca capacitățile de substituție să fie epuizate și sunt necesare arme simple. Este crucial ca forțele de apărare naționale să dispună de o gamă largă de instrumente disponibile atunci când este necesar”, a spus Kopra. Se așteaptă ca o decizie similară să fie dezbătută în Helsinki în următoarele săptămâni.